Egiptul antic

1. Egiptul antic “Egiptul un dar al Nilului”

2. Tu vei porni să descoperi câteva aspecte ale civilizaţiei egiptene, născută în jur de 3000 Î.Chr. şi care a strălucit timp de 3000 de ani în valea Nilului, în Egipt. Cu ajutorul acestor pagini, tu vei putea să răspunzi la întrebările din fişa pe care o vei primi.

3. Aşa cum viaţa a apărut din apele mării primordiale, tot aşa regatul faraonilor s-a născut din apele Nilului. Dar al poporului egiptean, cel mai lung fluviu din lume curge către nord din inima Africii până la Marea Mediterană. Câmpia sa inundabilă era o vastă oază, o binecuvântare pentru viaţă, atât umană cât şi vegetală şi animală. Oamenii au fost atraşi pentru că puteau să practice agricultura şi să se aşeze în sate permanente. Revărsarea anuală a Nilului depunea un mâl bogat în substanţe hrănitoare, procurând tot ceea ce era necesar susţinerii vieţii şi dezvoltării unei mari civilizaţii. Mărginit la S, E şi V de deşerturi greu de trecut şi la nord de Marea Mediterană, Egiptul vechi era apărat de influenţele exterioare, ceea ce i-a permis să evolueze într-un mod unic.

4. Nilul şi deşertul Egiptenii numeau deşertul “pământul roşu” distingându-l de valea inundabilă situată de-a lungul Nilului, pe care o numeau “pământul negru”. Nisipul deşertului avea într-adevăr o tentă de culoare roşiatică,iar pământul de pe malurile Nilului devenea negru atunci când apele revărsării anuale se retrăgeau. Triburi de nomazi s-au stabilit pe valea fertilă a Nilului. Către 5000 Î.Chr., când clima a devenit aridă, grupuri de nomazi s-austabilit pe valea Nilului, creind primele aşezări săteşti. Aceste aşezări se concentrau în nord şi în sud. Astfel Egiptul fu cunoscut sub numele de ţinutul “ celor două ţări”: Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos. Cele două ţări au fost reunite de regele legendar Menes. El fondă o nouă capitală, acolo unde Nilul se împarte în mai multe braţe, formând delta. Se numea “zidul alb” sau Mennefer; grecii au numit-o Memfis. Se crede că faimoasa paletă a lui Narmer, care arată 2 imagini a unui rege, unul purtând coroana Egiptului de Sus şi celălalt coroana Egiptului de Jos, este o reprezentare a lui Menes. Acesta şi regele Narmer erau, poate, aceeaşi persoană, primul rege al Egiptului.

5. Valea Nilului Văzută de sus “Valea Nilului” ne apare în toată măreţia sa. Fluviul curge către nord pornind de la izvoarele sale din centrul Africii până la Marea Mediterană, pe o distanţă de 6650 Km. Este cel mai lung fluviu din lume. Forma văii Nilului evoca o floare de lotus, vechi simbol egiptean al regenerării vieţii. Lungă şi îngustă valea fluviului este tulpina iar delta, ce se lărgeşte pentru a forma un triunghi, este floarea.(vezi harta). Timp de secole Nilul a inundat valea îmbogăţind pământul cu un strat de mâl. Revărsare se produce din iulie până în septembrie, tocmai într-o perioadă când în Egipt era secetă. (puteţi să explicaţi acest fenomen? Dacă nu cereţi ajutorul profesorului de geografie.)

6. Fluviul atingea nivelul său maxim în octombrie, apoi acesta începea să descrească, până la nivelul minim, pe care îl atingea în aprilie şi iunie. Din cele mai vechi timpuri s-a urmărit un control al revărsării. Se supravegheau malurile fluviului şi se săpau canale pentru a duce apa pe terenurile cultivate, Se luau măsuri pentru a preveni inundaţiile excesive, dar ele, uneori, se produceau, fapt ce provoca distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

7. Revărsarea Nilului făcea îngusta fâşie de pământ de pe ambele maluri ale Nilului foarte fertilă.

8. Majoritatea populaţiei, formată din ţărani, practica agricultura intensivă. După descreştere se începea să se lucreze pământul cu ajutorul unui plug primitiv (vezi imaginea de mai sus) şi se semăna. Cum în Egipt plouarar revărsarea constituia singura sursă de apă.

9. Se cultiva in pentru a face ţesături şi se recolta papirus din care făceau hârtie, funii, rogojini, sandale şi bărci uşoare. Creşteau animale diverse: oi, capre, vite, porci, raţe şi gâşte. Măgarul şi calul vor veni din Asia către 1600 Î.Chr., iar cămila a fost introdusă mai târziu. În epoca primilor faraoni cămila era necunoscută.

10. Nilul era şi o cale de comunicaţie ce lega regiunile ţării. Cum nu erau păduri în Egipt lemnul era importat din Liban. Lemnul de salcâm era utilizat în Egipt pentru a construi corăbii ce transportau granitul necesar marilor construcţii. Feluca, o mică ambarcaţiune cu pânză fără punte, era mijlocul de transport al persoanelor şi bunurilor cel mai des întâlnit pe Nil. Valea Nilului era o adevărată binecuvântare pentru Egipt. Fără apele sale şi pământul fertil, civilizaţia egipteană nu ar fi existat.

11. Vocabular • Aristocraţie – mari proprietari de pământuri care deţineau conducerea; • Revărsare – creşterea nivelului apelor unui râu, fapt ce duce la inundarea regiunilor de pe mal; • Mâl – pământ foarte fin depus de ape pe malurile unui râu în urma revărsării; • Oază – teritoriu în deşert, unde prezenţa apei permite practicarea cultivării plantelor; • Irigaţii – tehnică de udare a terenurilor agricole prin săparea unor canale, prin care apa era dusă pe terenurile cultivate;

12. Verificare • Pe baza informaţiilor gasite in acest material redactaţi un text argumentat: “DE CE EGIPTUL ESTE UN DAR AL NILULUI” • -Eu redactez un prim paragraf asupra aşezării Egiptului: eu încep prima frază a paragrafului cu: “Egiptul este situat......” apoi eu continui fraza întrebuinţând termenii: Africa, Sahara, fluviu, Nil. • Apoi redactez un al doilea paragraf în care explic cum a putut să se dezvolte în Egipt o mare civilizaţie între mileniul III şi mileniul I Î.Chr.: eu încep al doilea paragraf cu “ O mare civilizaţie a putut să se dezvolte în Egip datorită....”, apoi eu continui fraza folosind cuvintele următoare: Nil, pământ fertil, revărsare, mâl, descreştere, ţărani, a cultiva, a iriga.