640 likes | 1.79k Views
INFECTIA URLIANA (OREIONUL). - boală infecţioasă virală acută, generalizată - glande salivare , - pancreas, - SNC, - gonade. - mai frecventă la şcolari şi adolescenţi . Etiologie Virusul urlian (familia Paramyxoviridae, genul Paramyxovirus) - ARN virus,
E N D
INFECTIA URLIANA(OREIONUL) - boală infecţioasă virală acută, generalizată - glande salivare , - pancreas, - SNC, - gonade. - mai frecventă la şcolari şi adolescenţi.
Etiologie Virusul urlian (familia Paramyxoviridae, genul Paramyxovirus) - ARN virus, - citopatogenitate directă, - formă rotundă, - diametrul de 90-180 nm.
Transmiterea - direct, prin picături Pflűgge, - indirect, prin obiecte proaspăt contaminate. Receptivitatea - generală - mai afectaţi copii şi adulţii tineri, - rară la sugari şi la vârstnici.
Sursa de infecţie - persoane bolnave, - cei cu infecţii inaparente. -contagiozitate mare: - la sfârşitul incubaţiei, - în perioada prodromală, - începutul perioadei de stare. Indicele de contagiozitate - aproximativ 40%.
Patogenie Poarta de intrare - mucoasa faringiană respiratorie virusul se multiplică viremie de scurtă durată diseminează -SNC - organe cu ţesut glandular: - glandele salivare, -testicul, -ovar, - glandele lacrimale, -pancreas, -tiroidă. Virusul se elimină prin salivă.
- Ac IgM şi IgA din a zecea zi de boală - IgA secretor în salivă limitează eliminarea virusului, - imunitatea durează toată viaţa. Parotidite recidivante : - virusurile coxsackie, - virusul coriomeningitei limfocitare, - streptococul viridans.
Tabloul clinic Incubaţia - 14 - 18 zile (12 - 23 zile). PAROTIDITA EPIDEMICA Debutul: - brusc, - febră, frison, - cefalee, mialgii, - disfagie, - senzaţie de tensiune dureroasă a lojii parotidiene.
PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare - febră, - tumefierea unei glande parotide Parotida inflamată - consistenţă elastică, -glanda îmbracă unghiul mandibulei şi ramura ascendentă(osul nuse mai poate palpa), -tegumentul suprajacent este neted, destins, lucios, deculoare normală.
PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare - glanda este uşor sensibilă la palpare, - durerea iradiază în ureche, - trismus antalgic, - orificiul canalului Stenon - inflamat, proeminent, roşu, cu puncte echimotice, - limba - intens saburală, - secreţia salivară scăzută.
PAROTIDITA EPIDEMICA - Perioada de stare - febra - 38-39ºC persistă câteva zile, - după 2-4 zile parotidita se bilateralizează facies cu aspect de ”pară ”, - tumefacţia cedează în 7-10 zile şi nu supurează, - noi ascensiuni febrile: - în caz de noi localizări, - glandele submaxilare, sublinguale, - localizări extraparotidiene.
PAROTIDITA EPIDEMICA- Evoluţie - mai uşoară la copil, - mai severă după pubertate şi la adult: - febră înaltă, - stare generală alterată (asemanatoare cu starea tifică), - localizări extraparotidiene (pancreas, testicul). Prognosticul -favorabil, - vindecare fară sechele.
MENINGITA URLIANĂ - poate fi singura manifestare a infecţiei cu virusul urlian, - poate să apară la 4-7 zile de la debutul parotiditei. Debutul: - febră, - cefalee, - fotofobie, - vărsături, - redoare de ceafă. Semnele de iritaţie meningiană pot fi mai slab exprimate
MENINGITA URLIANĂ LCR - clar, hipertensiv, - pleiocitoză (sute - una-doua mii elemente), -predomină limfocitele. la debutul meningitei urliene , în anumite cazuri, - în LCR- predomină PMN, - proteinorahia crescută. Evoluţia- benignă. Prognosticul - favorabil.
ENCEFALITA URLIANĂ - encefalită precoce (concomitentă cu debutul parotiditei), - encefalită tardivă prin mecanism autoimun (demielinizare postinfecţioasă). Debut: - acut, - febră înaltă, - tulburări de comportament şi de senzoriu, - convulsii, - comă.
ENCEFALITA URLIANĂ LCR - clar, hipertensiv, - pleiocitoză (sute - una-doua mii elemente), - predomină limfocitele. Evoluţia este favorabilă. Mortalitatea - 1-2%. Sechele : - surditate, - retard intelectual, - tulburări de comportament.
ORHITA URLIANĂ - 25%din infecţiile urliene (băieţi / bărbaţi după pubertate), - uni sau bilaterală: - la o săptămână de la debutul parotiditei, - precede parotidita, - apare in convalescenţa, - poate fi singura manifestare a infecţiei.
ORHITA URLIANĂ Debutul: - brutal, - creşterea bruscă a temperaturii (febris testicularis), - cefalee, - greaţă, vărsături, - agitaţie. După 1-2 zile - dureri la nivelul testiculului, - tumefacţie testiculară, - scrotul edemaţiat, roşu. Examenul de laborator: leucocitoză cu neutrofilie
ORHITA URLIANĂ Evoluţia: - autolimitată, - regresiunea fenomenelor inflamatorii - 8-10 zile cu restitutio ad integrum. ! azoospermia atrofia testiculara < 1-2% din cazuri sterilitatea - posibilă doar în urma afectării bilaterale
OOFORITA - afectare rară, - 5% din fetele infectate după pubertate. - clinic: - febră, - dureri în hipogastru, - ovarul - inflamat poate fi palpat uneori.
PANCREATITA URLIANĂ - sediul diseminării hematogene, - frecvent localizarea pancreatică rămâne subclinică, frustă, - doar modificări ale glicemiei şi amilazemiei. Debutul: - brusc, - febră, - vărsături, -dureri în epigastru, cu iradiere „în bară”. Starea generală se alterează -anorexie, - diaree, - uneori prăbuşire tensională. Evoluţia - vindecare în 2-8 zile.
Alte localizări - MIOCARDITA - PERICARDITA\ - TIROIDITA - MASTITA - DACRIOADENITA Aceste manifestări - deosebit de rare, - pot fi considerate complicaţii.
Diagnostic pozitiv - epidemiologic: -provenienţa dintr-un focar, - absenţa în antecedente a infecţiei şi a vaccinării. - clinic - contribuie esenţial la diagnosticul: - parotiditei epidemice, - meningitei, - orhitei. - laborator - creşterea nivelului seric al amilazelor, - modificări pasagere ale glicemiei, - teste virusologice şi serologice nu intră în practica curentă.
Diagnostic diferenţial - parotidita supurată - trismus, - glanda: - consistenţă lemnoasă, - fluctuentă, - acoperită cu tegument roşu, - foarte dureroasă la palpare - adenite, - adenoflegmoane, - mastoidite.
Diagnostic diferenţial - parotidita recidivantă, - litiaza parotidiană, - neoplasme parotidiene, - parotidita toxică (din uremie, intoxicaţie cu bismut, mercur, iod), - chist parotidian, - sindrom Mikulicz (sunt afectate glandele lacrimale şi salivare), - tumefacţia glandelor salivare ca reacţie adversă la fenilbutazonă.
Tratamentul infecţiei urliene - izolare la domiciliu - 14 zile, - internare: - cazurile cu evoluţie severă, - localizări extraparotidiene: - SNC, - gonade, - pancreas. Tratamentul igieno-dietetic Tratamentulpatogenetic şi simptomatic - antiinflamatorii, - antalgice, antipiretice, - depletive, - anticonvulsivante, - corticoterapie.