Noua Cercetare a Bugetelor Gospodăriilor Casnice

1. Noua Cercetare a Bugetelor Gospodăriilor Casnice Chişinău, 26 octombrie 2007

2. Conţinut • Cum s-a schimbat CBGC • Evaluarea calităţii datelor • Comparabilitatea datelor • Concluzii

3. Îmbunătăţirile cheie din cadrul CBGC • În 2006 CBGC a fost modificată prin prisma a două domenii majore ce caracterizează o cercetare: • Eşantionarea: modalitatea de selectare a eşantionului a fost schimbată la următoarele capitole: • Cadrul de eşantionare • Design-ul de eşantion • Practica substituirii • Chestionarele: acestea au fost modificate pentru a monitoriza mai bine fenomenul sărăciei şi nivelul de trai • Îm primul rând vom explica schimbările parvenite în eşantionare şi apoi ne vom referi la cele ce ţin de chestionar

4. Un cadru de eşantionare vechi • Un cadru de eşantionare reprezintă structura de bază a informaţiei care este folosită pentru a schiţa un eşantion: populaţia diferitor sate, oraşe şi listele gospodăriilor • Din 1997 până-n 2005 CBGC s-a realizat în cadrul aceloraşi unităţi de eşantionare (aceleaşi sate şi districte din oraş) • Aceste unităţi de eşantionare erau considerate a fi reprezentative şi au fost selectate în baza informaţiei despre populaţie colectată prin intermediul listelor electorale din 1996 (cadrul de eşantionare) • La acel moment, listele electorale prezentau cea mai bună informaţie disponibilă, mai bună decât informaţia din cadrul Recensământului din 1989 • Din cauza schimbărilor şi migraţiei populaţiei, informaţia utilizată în listele electorale devenea din ce în ce mai eronată, iar în unele sate listele gospodăriilor s-au epuizat • În 2005 BNS a obţinut informaţie actualizată şi mai comprehensivă prin intermediul Recensământului din 2004 cât şi baza de date cu privire la consumatorii de energie electrică • Astfel, începând cu anul 2006, anume Recensământul şi bazele de date de la companiile de electricitate au servit drept bază pentru selectarea eşantionului CBGC

5. Design-ul de eşantion • Design-ul de eşantion defineşte caracteristicile principale a unui eşantion: numărul de unităţi de eşantionare, numărul total de gospodării, numărul de regiuni din ţară pentru care indicatorii sunt demne de încredere • Deşi mărimea eşantionului din 2006 este aceeaşi ca şi în 2005, numărul de unităţi de eşantionare a crescut de la 45 la 120, astfel asigurând o mai bună cuprindere a ţării • Până-n 2005 eşantionul era schiţat astfel încât să fie reprezentativ pentru trei regiuni diferite: oraşe, orăşele şi localităţile rurale • Acum, eşantionul este reprezentativ nu doar pentru aceste trei regiuni, dar şi pentru patru zone economice (Nord , Centru, Chişinău şi Sud) • Chişinău şi Bălţi sunt la moment mai bine cuprinse şi sunt stratificate în districte cu venituri mai şi mici

6. Acoperirea Moldovei în cadrul CBGC 2005 2006

7. Practica substituirii • Până-n 2005 dacă o gospodărie nu dorea să fie intervievată, atunci gospodăria dată era înlocuită cu o altă gospodărie • Acest fapt a indus o problemă de selectare: exista o tendinţă conform căreia gospodăriile cu copii refuzau să participe la interviu într-un număr mai mare decât gospodăriile cu persoane în etate • Din perspectiva operatorului de interviu, este mai uşor de intervievat unele gospodării şi practica de substituire poate crea unele distorsiuni – adică operatorul de interviu ar putea să nu depună toate eforturile încercând să intervieveze gospodăriile selectate de la bun început • În consecinţă, eşantionul devine mai puţin reprezentativ: sub aspect proporţional sunt intervievate mai multe persoane în etate decât rata acestora din numărul real de populaţie, astfel afectând unii indicatori cheie (consumul, venitul, etc.) • Începând cu anul 2006, substituirea nu mai este permisă şi operatorii de interviu sunt încurajaţi să intervieveze doar gospodăriile selectate de la bun început

8. Îmbunătăţirile din cadrul chestionarului • În 2004 şi 2005 BNS a realizat diverse experimente pentru a îmbunătăţi design-ul chestionarului. Anume aceste experimente au stat la baza modificărilor implementate în 2006 • Schimbările din chestionar au afectat următoarele domenii: • Schimbări în perioada de referinţă pentru unele surse de venit şi articole de cheltuieli • Prezentarea îmbunătăţită a registrului (broşura de pe lângă chestionar care ajută gospodăria să înregistreze venitul şi cheltuielile) • Cheltuielile pentru produsele alimentare sunt înregistrate doar numai pentru o jumătate de lună şi nu pentru luna întreagă • Schimbări parvenite în definiţiile indicatorilor de ocupare

9. Efectele schimbărilor din cadrul chestionarului • Informaţia colectată poate fi folosită la moment pentru a produce atât medii mai corecte pentru Conturile Naţionale, ponderi pentru indicele preţului de consum cât şi date de distribuire pentru analiza sărăciei. În special s-au îmbunătăţit datele ce ţin de sărăcie şi inegalitate. • S-a redus povara asupra gospodăriei în ceea ce priveşte participarea la cercetare (gospodăria necesită mai puţin timp pentru a completa informaţia solicitată) • Îmbunătăţiri în măsurarea unor date statistice cheie (remitenţele şi venitul provenit din agricultură) • Datele cu privire la ocupare care sunt la moment colectate asigură comparabilitatea cu definiţiile utilizate în cadrul Anchetei Forţei de Muncă

10. Cuprins • Cum s-a schimbat CBGC • Evaluarea calităţii datelor • Comparabilitatea datelor • Concluzii

11. Calitatea datelor 2006 • Calitatea datelor poate fi evaluată prin prisma consistenţei interne a datelor, precum şi prin validarea lor externă • Consistenţa internă: • Co-relaţiile dintre indicatori (agregate), capturarea inflaţiei preţurilor, etc. • Validarea externă: • Unii estimatori CBGC pot fi comparaţi cu cei oferiţi de alte surse • Astfel de comparaţii urmează să ia în considerare diferenţele în ceea ce priveşte modalităţile de obţinere a măsurărilor

12. Validarea datelor cu sursele externe • Indicatorii demografici: Recensământul • Componenţa după vârstă • Mărimea gospodăriei • Conturile naţionale cu privire la venit şi consum • Protecţia socială • Ancheta Forţei de Muncă • Statistica agricolă • Să vedem câteva exemple

13. Distribuirea pe vârstă – CBGC, Recensământul şi statistica demografică

14. Mărimea gospodăriei • Mărimea medie a gospodăriei, incluzând şi persoanele care lucrează peste hotare, este aceeaşi în CBGC 2006 şi Recensământ, dar este mult mai mică în CBGC anterioară • În 2006 distribuţia gospodăriilor după mărime este mult mai apropiată datele Recensământului

15. Outline • Cum s-a schimbat CBGC • Evaluarea calităţii datelor • Comparabilitatea datelor • Concluzii

16. Probleme de comparabilitate • Schimbările descrise ceva mai devreme (eşantionarea, chestionarul) afectează comparabilitatea indicatorilor obţinuţi în 2006 cu cei din anii cercetările anterioare • Nu este posibil de comparat indicatorii din 2006 cu cei din anii precedenţi • Venim cu un simplu exemplu: să presupunem că priviţi o cameră dintr-un colţ specific • Camera dată s-a schimbat considerabil pe parcursul perioadei de timp dintre 1997 şi 2007 • Perspectivele care erau considerate a fi bune în 1997 nu mai erau reprezentative la moment, deoarece unele părţi din cameră nu mai sunt vizibile • În 2006 perspectiva s-a schimbat şi toată camera a devenit vizibilă

17. Lipsă de comparabilitate • Deşi camera a rămas aceeaşi, nu putem compara indicatorii din 2005 cu cei din 2006, deoarece datele din 2006 ne permit să vedem acele părţi ale camerei care în 2005 nu erau vizibile • Ceea ce înseamnă că indicatorii din 2006 nu sunt mai mari sau mai mici decât cei din 2005, de fapt nu putem trage concluzii ferme precum că aceştia au crescut sau au diminuat • De exemplu, dacă mărimea medie a gospodăriei în 2005 era de 2.5, în 2006 este deja de 3. Acest indicator nu arată că gospodăriile sunt la moment mai mari decât până acum. De fapt, partea camerei pe care nu o vedeam până la moment, influenţează în mod clar noii indicatori

18. Indicatorii demografici Mărimea gospodăriei şi tipul gospodăriilor

19. Exemplu: Tipurile de case în oraşe • Casele particulare sunt şi ele introduse în cadrul de eşantionare din 2006: ele reprezintă 16% din locuinţe. • În 2005 acestea erau inexistente (din cauza vechiului cadru de eşantionare)

20. Exemplu: venit şi consum • Atât venitul cât şi consumul sunt estimaţi acum la nivele mai mari decât în 2005 • Acest fapt corespunde cu estimările din Conturile Naţionale

21. Concluzii • Calitatea CBGC s-a îmbunătăţit substanţial şi la moment oferă date care sunt mai reprezentative pentru întreg teritoriul Moldovei • Calitatea mai înaltă a datelor înseamnă: • O înţelegere mai bună a sărăciei şi caracteristicile acesteia • Capacitate mai vastă de a informa elaboratorii de politici şi de a monitoriza impactul politicilor pe viitor • Totuşi, datele 2006 nu sunt pe deplin comparabile cu indicatorii din anii precedenţi. Nu ne-am aşteptat la un asemenea nivel de incomparabilitate, dar trebuie să ţinem cont de faptul că vechiul design nu mai corespundea necesităţilor deoarece nu mai era pe deplin reprezentativ • Pentru a fi siguri că datele rămân a fi reprezentative, satele şi unităţile de eşantionare se vor schimba odată cu trecerea timpului, iar cadrul de eşantionare va fi actualizat folosind baza de date despre consumatorii energiei electrice şi elaborând listele gospodăriilor în cadrul noilor unităţi de eşantionare selectate