Stiinta si societatea -revolutia industriala-

1. Stiinta si societatea-revolutia industriala-

2. Revolutia industriala Revolutia industriala este procesul complex de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii productii mecanizate, la fabrica, proces care a revolutionat intreaga baza a societatii burgheze. Revolutia industriala a avut loc pentru prima oara in Anglia, in ultimele decenii ale sec. al-xviii lea la inceputul sec. al xix-lea, iar mai tarziu in Franta,S.U.A, Germania, Japonia,Rusia , Romania etc.

3. Cauzele revolutiei • Ea a avut la baza inventarea si folosirea unor masini-unelte care au revolutionat vechile metode tehnice manuale, ca: inventarea masinii de tors “ Jenny” in 1764, a masinii de filat a lui Arkwright in 1769, a masinii de filat subtire a lui Crompton in 1779, a razboiului mechanic de tesut in1785 si a masinii cu abur a lui Watt in 1784.

4. Masina cu aburi • Masina cu aburi a fost inventata in anul 1769 de catre inginerul scotian James Watt. La masina sa aburii treceau intr-o camera separata pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit alternativ, pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute. De asemenea, masina lui Watt era mai rapida, pentru ca se puteau admite mai multi aburi in cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozi¬tia initiala. Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca masina cu aburi sa poata fi folosita intr-o gama larga de aplicatii.

5. In perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revolutionasera deja calatoria pe uscat. Masinile cu aburi au facut posibile si tiparirea ziarelor, torsul si tesutul textilelor si actionarea masinilor de spalat in „spalatoriile cu aburi”. Masinile cu aburi puneau in miscare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pamantul. Antreprenorii de curatatorii aveau aspiratoare cu aburi, si la cele mai bune frizerii din orase existau chiar si perii pentru masarea capului actionate de aburi.

7. Masina de tesut • Edward Cartwright ( n.24 aprilie 1743- d.30 octombrie 1823) , este cel care a brevetat razboiul de tesut mecanic.Scopul inventiei lui Cartwright a fost imbunatatirea vitezei si calitatii tesutului.In anul 1785 acesta reuseste cu ajutorul unui fierar si a unui tamplar sa breveze primul sau razboi de tesut. Aceasta inventie a revolutionat tesutul, transformandu-l dintr-un proces manual intr-unul mecanic. In 1787, a deschis o tesatorie la Doncaster. Doi ani mai tarziu, a adaugat razboaielor de tesut motoare cu aburi produse de James Watt si Matthew Boulton. Cartwright a inventat de asemenea o masina pentru combinarea lanii. Abea in 1809 Parlamentul britanic il premiaza pe Edmund cu suma de 10.000 de lire sterline pentru descoperirile facute de el.

8. Prima etapa a revolutiei industriale Arkwright • Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje. "Suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar "spinning jenny" (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de tors. Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umiditatii in procesul de fabricatie; in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere. Jason Kay

9. A doua etapa a revolutiei industriale • La sfarsitul secolului al XIX-lea au aparut noi industrii:electrotehnica si industria de automobile. Multe inventii patrund in viata de toate zilele:masina de cusut,bicicleta,telefonul,becul electric. • In domeniul materialelor se foloseste tot mai mult otelul,iar industria chimica fabrica diverse produse ce au un rol insemnat in viata oamenilor: coloranti,parfumuri,mase plastice,medicamente. • Suedezul Alfred Nobel (1883-1896), inginer si inventator, asa cum el însusi s-a recomandat împaratului Napoleon al III-lea, a creat dinamita (prin înglobarea nitroglicerinei într-un material inert), care nu mai exploda prin lovire, ceea ce a facut ca ea sa fie folosita în industria miniera, a constructiilor feroviare, de pamânt etc. Alfred Nobel

10. Progresele majore din domeniul stiintei au avut un rol determinant in dezvoltarea relatiilor sociale si vietii de familie.Practic,oamenii nu mai trebuiau sa presteze munca manuala,aceasta fiind inlocuita de munca masinilor.Rolul lor era de a supraveghea activitatea utilajelor, in felul acesta castigandu-se mai multe de locuri de munca dar si mai mult timp care putea fi dedicat vietii de familie.Revolutia industriala a avut cu siguranta un efect pozitiv asupra relatiilor sociale dar a influentat negativ alte domenii.

11. Descoperirile stiintifice si aplicarea lor au consecinte asupra mediului inconjurator deoarece il polueaza, il distrug. Omul a ajuns astazi sa dispuna de mijloace tehnice atat de perfectionate, incat consuma cantitati imense de resurse naturale regenerabile si neregenerabile, exploatand tot mai intens factorii de mediu si modificand natura intr-un ritm rapid. Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

12. In ceea ce priveste modalitatile de protejare,societatea trebuie sa solutioneze trei categorii de probleme: • 1) crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare. • 2) evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora. • 3) elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului. • Toti putem participa la diferite programe de protejare a mediului inconjurator.

13. Oameni de stiinta romani si contributia lor • Traian Lalescu (1882-1929)- Matematician român; a fost profesor la Universitatea din Bucuresti si la politehnicile din Timisoara si Bucuresti. S-a ocupat in special de teoria ecuatiilor integrale si de aplicarea lor la rezolvarea unor probleme din teoria ecuatiilor diferentiale, aducând contributii insemnate in acest domeniu. • C. I. Istrate -1887 - 1899 -Friedelina şi franceinele -o nouă clasă de coloranţi. • Augustin Maior -1905‑ telefonia multiplă. • A.A. Beldiman -1906- aparatul hidraulic cu daltă de percuţie pentru sondaje adânci. • Lazăr Edeleanu – 1908- primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care ii poartă numele. Traian Lalescu

14. Proiectul a fost realizat de: • Ciobanoiu Florin,XI B