120 likes | 474 Views
Arta si comunicare in societatea informationala. Student: David Georgiana Grupa: 1401. Cuprins. 1. Introducere in lumea artei 2. Misiunea artei 3. Arta si industria cinematografica 4. Literatura ca arta 5.Educatie artistica. 1. Introducere in lumea artei.
E N D
Arta si comunicare in societatea informationala Student: David Georgiana Grupa: 1401
Cuprins • 1. Introducere in lumea artei • 2. Misiunea artei • 3. Arta si industria cinematografica • 4. Literatura ca arta • 5.Educatie artistica
1. Introducere in lumea artei • Domeniul artei este atat de vast, incat inclinam sa credem ca doar o abordare personala, poate sa fie interesanta, mai ales in cazul dimensiunilor propuse pentru un articol. • Pentru inceput, sa stim definitia pe care o ofera DEX, despre arta ca forma de manifestare profound umana, care are scopul de a produce valori estetice. Iata definitia DEX (editia a II –a, 1996): ARTA, arte, S.F. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea de valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific. Altfel spus, creatorul se exprima prin mijloace specifice si produce valori estetice. • Arta este capabila sa comunice sentimente si mai ales emotii pe langa sens sau valoare estetica. Emotia este de fapt rezultatul fundamental al receptarii operei artistice. • Opera transmite sentimente si emotii, comunica un mesaj, iar artistul codeaza in opera sa un “ceva” pe care il transmite publicului prin diverse mijloace de exprimare cu character specific. Adica insiruie semen pe care le ordoneaza in structuri, iar structurile devin mesaje ale unui limbaj specific, pe care “privitorul” le “simte”, uneori chiar le intelege
2. Misiunea artei • “Misiunea artei nu este aceea de a copia natura, ci de a o exprima” scrie Balzac in nuvela “Pere Goriot “. • A copia inseamna insusirea, cunoasterea unor tehnici proprii fiecarei specii de arta. Este o cunoastere mimetica in care cele doua polaritati nu exploreaza, ci, inchise intr-un model, pot cel mult sa concureze la realizarea unui optim artizanal, epigonic, de antrenament. • Cunoasterea isi extinde aripile de la trecut, in prezent si spre viitor. Se dezveleste eul creator spre a se cunoaste pe sine si spre a fi cunoscut, se ating esentele cunoasterii, realul se imbina cu metafizicul, fara riscul de a vedea esentialul pierdut in labirintul imaginatiei.
3. Arta si industria cinematografica • Desprins de artele figurative, dar folosindu-le invatatura, de muzica, dar exploatand capacitatea acesteia de a crea atmosfera, de teatru, dar prelucrandu-I dialogul si actorul, • bazat pe cercetarea si descoperirile vizionare, la sfarsitul secolului al XIX-lea apare noul mod de exprimare artistica-filmul. • Cuvantul englezesc FILM provine tot din tehnica, din sigla italiana Fabrica Italiano Lamina Milano, care in 1920 a produs primele emulsii cinematografice. Arta este cea mai legata de tehnica, seduce si astazi, cautand noi si noi modalitati de innoire, chiar daca in detrimental cinematografului de arta, diminuat de prelevarea functiei de entertainment si a excesului de commercial.
4. Literatura ca arta • O alta componenta a artei este literatura. . Literatura, aşadar, a fost şi mai este considerată artă a cuvîntului, un limbaj deviat de la norma vorbirii comune. • Dragostea, natura, patriotismul, lupta de eliberare naţională şi socială, geniul, destinul, războiul şi altele sînt teme importante ale literaturii române şi universale, corespunzînd problemelor fundamentale ale omului şi societăţii. Faptul că temele majore ale literaturii reflectă problemele cele mai profund şi mai general umane dovedeşte că în centrul creaţiei literare se află omul.
5. . Educatia artistica • In invatamantul artistic universitar, oglinda reusitei acestei relatii este palmaresul tinerilor studenti si absolventi. • Premiul pentru cea mai buna scoala de film din lume, obtinut de Facultatea de Film din cadrul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica “Ion Luca Caragiale”, este un raspuns la profesionalismul dedicate studentilor in domeniu de catre profesorii scolii si o confirmare a valorii metodei didactice.
Bibliografie: • Revista, Invăţământul primar,( nr.3-4/ 2005),Editura Miniped, Bucureşti • Oprescu,Maria, (1999), Editura Hieropolis, Timişoara • Stoian, Cornelia; Vasilescu, Eugenia,(1998),Literatura pentru copii, manual pentru clasa a XII-a şcoli normale, Editura didactică si pedagogică R.A., Bucureşti. • Ion Gh. Rosca si colab.-SOCIETATEA CUNOASTERII • Editura Economica, Bucuresti 2006 • www.ziarulfinanciar.ro • www.wikipedia.ro