Învățător-educator: Gavrilescu Natalia Profesor-educator: Pavel Camelia

1. Liceul Tenhologic Special Trinitas din Tg. Frumos 13 decembrie 2013Muzicoterapia și actul educațional. Forme de organizare și strategii educațional-terapeutice în muzicoterapie Învățător-educator: Gavrilescu Natalia Profesor-educator: Pavel Camelia

2. Terapia prin muzică- definiție • folosirea muzicii în tratamentul diverselor afecțiuni psihologice, accentul fiind pus pe dobândirea de competențe non-muzicale și comportamente determinate de către un terapeut, prin evaluare sistematică și printr-un plan de tratament prestabilit. • „metodă de tratament psihoterapeutic, care are ca obiective: o activare emoţională, reglarea tensiunilor afective, o armonizare psihosomatică; o acţiune de iniţiere şi de întărire a contactelor interpersonale; o stimulare a vitalităţii” (Lecourt, 1993, pag. 123) • Primul program oficial de terapie prin muzică datează din 1944 și a fost implementat la Universitatea din Michigan, SUA.

3. Muzica poate fi utilă în: Dintre toate artele, muzica are cea mai profundă influență asupra sufletului (Napoleon) Nimeni nu poate nega faptul că fiecare individ este beneficiarul meloterapiei încă din viața intrauterină și după naștere (efectul sedativ al cântecelor de leagăn fiind universal recunoscut) • reeducarea simţurilor, relaţionând ritmurile, intensitatea vibraţiilor sonore şi a sunetelor cu emoţiile persoanei (hipoacuzici, nevăzători, deficienţi mintali); • disciplinarea gândirii şi a exprimării emoţiilor prin psihomotricitate (utilizare în cadrul diferitelor deficienţe, boli psihice, delincvenţi, toxicomani); • restabilirea echilibrului psihic al individului (depistarea şi eliminarea pulsiunilor suicidare, atenuarea durerilor psihice şi morale ale celor în agonie) prin ascultarea unui instrument muzical sau interpretare instrumentală

4. În mediul școlar: • Educatorul urmărește recuperarea personalității individului; • Terapie: individuală sau de grup • Obiective: • Optimizarea comunicării • Stimularea voinței • Optimizarea comportamentelor prin prevenirea/ reducerea tulburărilor de comportament • Dezvoltarea sociabilității • Scoaterea din izolare și trezirea interesului pentru viață și activitate

5. Ce rezultate se pot obține? Știați că? Introducerea meloterapiei într-o secție de terapie intensivă a scăzut mortalitatea cu 25% • Creșterea stimei de sine a persoanelor cu CES ( de ex. prin abilitatea de a crea sunete) • Dezvoltarea abilităților motrice • Conexiunea dintre sunete și mișcări= un mediu excelent pentru învățare • Stimularea calităților cognitive ( de ex. numele animalelor pot fi reținute mai ușor dacă în timp ce sunt privite fotografii cu animale, se aude un fundal cu o melodie despre fermă) • Dezvoltarea interacțiunii sociale • Stimularea capacității creative și expresive a ființei.

6. În cazul copiilor cu instabilitate emoțională, muzica ajută la: Diminuarea tensiunilor; Reducerea agresivității; Îmbunătățirea cooperării în interiorul grupului (mai ales prin participare spontană); Ameliorarea muncii în echipă.

8. Meloterapia și terapia cognitivă Muzica nu este doar un divertisment sau o cale de sensibilizare, ci educă și dezvoltă procese psiho-individuale, priceperi și deprinderi, gândire logică, atenție distributivă și concentrată, memorie, spirit de ordine și disciplină. • Educatorul devenit terapeut acționează asupra: -gândirii logice; atenției (concentrate și distributive); memoriei (involuntare, logice, muzicale). • Dezvoltarea limbajului se realizează prin pronunția corectă a textului cântecelor și prin îmbogățirea fondului lexical de cuvinte.

9. Forme de organizare a activităților educațional-terapeutice de tip muzical: • Muzica declanșează procese afective dintre • cele mai variate și neașteptate: • Bucurie • Trăire interioară • Sentimentul armoniei • Înălțare spirituală • Descărcări explozive de exaltare colectivă • cântecul; • jocurile muzicale; • jocurile muzicale-exercițiu; • jocurile cu text și cântec; • audițiile muzicale

10. Strategii educațional-terapeutice în meloterapie: • Metodele și tehnicile educațional-terapeutice: • Deschid căile de acces către cunoaștere; • Contribuie la sporirea eficienței formative a conținutului învățământului prin antrenarea activă a copiilor în procesul de învățare. • Metode de bază: • demonstrația • exercițiul • povestirea • conversația • explicația

11. Terapia prin muzică a fost experimentată - şi, adesea, şi-a dovedit utilitatea - în recuperarea motorie, în ajutarea celor ce suferă de leziuni cerebrale ori de maladiile Alzheimer şi Parkinson, în stimularea dezvoltării copiilor cu dizabilităţi şi a celor autişti, în ameliorarea coordonării mişcărilor şi îmbunătăţirea comunicării la adulţi şi copii cu întârzieri în dezvoltare - de pildă cei ce suferă de sindromul Down.

12. Cercetări în legătură cu influența muzicii: • există studii care sugerează că muzica poate fi benefică pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; anumite melodii au ca efect scăderea tensiunii arteriale, a frecvenţei bătăilor inimii şi reducerea stării de anxietate. • muzica lui Mozart nu ne face mai inteligenți dar ascultarea ei ne ajută la îmbunătățirea performanței, în cazul în care acest tip de muzică este preferat de subiect. • muzica influențează creativitatea (Hamann, 1990; Hargreaves, 2009). • copiii cu comportamente din spectrul autist preferă stimulii muzicali mai mult decât stimulii vizuali în comparație cu copiii obișnuiți (Thaut, 1988).

13. În instrucție, trebuie să-și facă prezența veselia, cântecul și voiciunea, și nu spiritul „polițienesc” (Michel de Montaigne, Despre instrucția copiilor). • Tot ce-i dur și tot ce-i amar în viața mea se vor topi în farmecul muzicii (Rabindranath Tagore).