Unirea Principatelor Române

1. Unirea Principatelor Române Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre conducătorii cei mai importanţi ai românilor

2. Harta Europei în timpul lui Cuza

3. Trupe ruseşti au înaintat prin Moldova şi Ţara Românească spre Turcia 1853 – 1854 având pretext eliberarea Locurilor Sfinte (Ierusalim şi Bethleem) Teatrul de luptă dunărean Teatrul de luptă caucazian Imperiul Rus Imperiul Austriac Contraatac în Marea Baltică Imperiul Otoman

4. Armatele Turciei, Angliei, Franţei şi Sardiniei au contraatacat, declanşând războiul numit “Războiul Crimeii”1853 - 1855

5. În acest război au fost utilizate arme şi tehnici de luptă moderne, deosebit de distructive, la care s-a adăugat şi clima deosebit de aspră.

6. Rãzboiul Crimeii( 1853-1854) a fost un rezultat al contradicţiilor dintre Marile puteri şi a avut importante consecinţe pe plan european: înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent; problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã. Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele Române erau situate sub garanţia colectivã a Puterilor semnatare ale actului internaţional. Franţa susţinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin; pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia; Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã. Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii româneşti.

7. Atnci s-a hotărât ca românii să hotărască soarta uinirii ţărilor lor prin vot

8. Înfaptuirea unirii: • 1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iaşi si Bucureşti, prin care se cere opinia poporului român în legatură cu unirea; • 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-au reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor şi au hotărât să accepte o unire formală a Ţarilor Române, sub numele de “Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”; • 1859 - s-au organizat alegeri in Tarile Romane : -la 5 ianuarie, la Iaşi, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza; -la 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost ales domn tot Alexandru I.îoan Cuza. • La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti românii au infaptuit o unire adevarata si nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

9. Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I) - n. 20 martie1820 în Galaţi/Bârlad -România- d. 15 mai1873, Heidelberg, Germania, fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866).

10. Graniţele Principatelor Unite

11. Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani; Noul stat national s-a numit Romania, avand capitala la Bucuresti(1862); A realizat numeroase reforme: reforma agrara(1864), prin care aproape 500 000 de tarani au primit cate o bucata de pamant in proprietate; S-a dat legea invatamantului care prevedea ca invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu in Romania; S-au infiintat primele universitati : la Iasi(1860), la Bucuresti(1864); Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii, la modernizarea activitatii judecatoresti; 1866 – Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si murind departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui Cuza odihnesc in biserica “Trei ierarhi” din Iasi.

12. În prezent Alexandru Ioan Cuza şi-a găsit somnul de veci în biserica Trei Ierarhi din Iaşi

13. Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa Elena Cuza

14. Hora Unirii Vasile Alexandri Hai să dăm mâna cu mâna Cei cu inima româna, Sa-nvârtim hora fratiei Pe pamântul României! Amândoi suntem de-o mama De-o faptura si de-o sama, Ca doi brazi într-o tulpina Ca doi ochi într-o lumina. Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Între noi sa nu mai fie Decât flori si armonie! Amândoi avem un nume, Amândoi o soarta-n lume. Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, În noi doi un suflet bate! Mai muntene, mai vecine Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire Si la moarte cu-nfratire! Vin' la Milcov cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Unde-i unul nu-i putere La nevoi si la durere Unde-s doi puterea creste Si dusmnaul nu sporeste! Si sa vada sfântul soare Într-o zi de sarbatoare Hora noastra cea frateasca Pe câmpia româneasca!