Circulatia sangelui

1. Circulatia sangelui

2. Sangele care circula prin vasele sanguine transporta nu numai oxigen ci si alte substante nutritive indispensabile functionarii organismului si in acelasi timp transporta substantele de pietricele si nisip de la nivelul tesuturilor care acumulate devin toxice. La nivelul cordului sangele este colectat prin cele doua vene cave – superioara si inferioara.Cea superioara colecteaza sangele din partea superioara a corpului, cea inferioara din partea inferioara in atriul drept.Contractia atriului drept impinge sangele prin valva tricuspida in ventriculul drept a carui contractie propulseaza sangele mai departe prin valva pulmonara spre plamani.      De ce se intampla asa? Oxigenul este elementul esential de care celulele au nevoie iar sangele este transportorul acestuia. De aceea sangele neoxigenat este colectat din organism prin vene si propulsat in plamani unde se oxigeneazapentru a porni spre tesuturi. Aceasta circulatie in dublu sens nu se opreste niciodata.intr-un adult de statura medie circula circa 5 l de sange in care se gaseste cam 1l oxigen cantitate care in conditii de repaus este suficienta pentru patru minute,in caz de efort intens aceasta cantitate este suficienta doar pentru un minut.

3. Sistemul circulator Sangele nu ar putea ajunge in toate partile organismului nostrum fara existenta sistemului circulator,system de transport de o mare capacitate. Inima are doua pompe musculare:una dreapta si una satnga.Pompa din partea dreapta sau circulatia mica indruma sangele in plamani,unde se oxigeneaza.De aici sangele ajunge in partea stanga a inimiisi de aici prin circulatia mare se impanzeste in tot corpul. Aceste artere se impart in ramuri mai mici ,numite arteriale, care au pereti musculari si care prin contractie si prin relaxare regleaza fluxul sanguine.Aceste vase se tot subtiaza pana cand se termina in capilare. Diametrul capilarelor este de numai o sutime de milimetru, dare ele sunt singurul loc in care sangele lucreaza.Suprafata totala a capilarelor organismului uman depaseste 6000 metri patrati,iar volumul lor este atat de mare incat nu se pot umple toate in acelasi timp cu sange. Peretele interior al venelor este captusit cu o mucoasa care din loc in loc face cute numite valvule venoase indrumand sangele numai intr-un singur sesn adica cel spre inima.

5. Distributia sangelui Cantitatea de sange care trece prin tesuturi depinde de necesitatile acestora.In conditii normale,din cantitatea de sange expulzat de inima ,28% trece prin ficat,24% trece prin rinichi; muschii pentru a asigura miscarea folosesc 15%,creierul 14%,iar inima doar 5%. Viteza circulatiei sangelui este hotarata in principal de contractile ritmice ale inimi,de diametrele vaselor ,anume de un grup de celule nervoase din trunchiul celebral numit centru vasomotor.

7. Pulsul Tensiunea si Este un indicator mai putin concludent pentru sanatatea vaselor de sange, in schimb reflecta cu fidelitate starea inimii. De exemplu, un ciclist bine antrenat poate avea un puls de 40 de batai pe minut, in timp ce la multe persoana valorea acestuai se situeaza in jur de 80 de batai pe minut. Astfel, inima ciclistului poate pompa aceeasi cantiate de sange cu numai jumatate din numarul de batai ale unei persoane neantrenate. Inima ciclistului, care, in principal, este un muschi, se remarca prin faptul ca e mai puternica. Cei mai sanatosi oameni au un puls ale carui valoare se situeaza sub 70 de batai pe minut. Atat valorile pulsului, cat si acelea ale tensiunii arteriale pot fi reduse printr-o alimentatie adecvata.

9. PULSUL ARTERIAL Pulsul arterial este o manifestare periferică a activităţii mecanice a inimii, constând într-o undă expansivă periodică, sincronă cu ejecţia ventriculară, percepută la palparea unei artere pe ţesutul dur subiacent. ASPECTE PATOLOGICE ALE PULSULUI ARTERIAL • 􀀹 pulsul alternant se caracterizează printr-un puls regulat ca ritm şi cu o amplitudine alternantă a undelor: după fiecare pulsaţie normală, urmează una mai slabă şi mai mică ca volum. Exprimă în general o afectare severă a contractilităţii miocardului. • 􀀹 pulsul "celer et magnus" (Corrigan) este un puls cu amplitudine mare şi o viteză de ascensiune şi mai ales de coborâre crescută. Este caracteristic insuficienţei aortice. • 􀀹 pulsul "tardus et parvus" este un puls mic ca amplitudine şi o durată mai mare, caracteristic stenozei aortice. • 􀀹 deficitul de puls desemnează diferenţa dintre frecvenţa ventriculară şi numărul pulsaţiilor radiale. Se întâlneşte în fibrilaţia atrială cu frecvenţă ventriculară rapidă, când nu toate contracţiile cardiace sunt eficiente, unele neputându-se transmite la periferie.

10. PULS PARVUS ET TARDUS PULS NORMAL PULS ALTERNANT PULS CELER ET ALTUS

11. EXAMINAREA PUSULUI ARTERIAL 􀀹 Se realizează prin palparea diferitelor artere accesibile: cardotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, pedioasă. În practica medicală se apreciază de regulă pulsul radial Palparea pulsului periferic la nivelul arterei radiale, prin comprimarea cu trei degete (index, medius şi inelar) a arterei în şanţul radial. 􀀹

12. Tensiunea arteriala Tensiune arteriala este presiunea pe care sangele o exercita asupra peretilor arteriali Conteaza cele doua valori: cele ale presiunii sistolice (presiunea din artere in timpul contractiei inimii) si cele ale presiunii diastolice (presiunea din artere in timpul relaxarii inimii).> Tensiunea normala este 119 cu 79 mm/hg> Prehipertensiunea incepe de la 120-139 cu 80-89> Hipertensiune se considera de la 140 cu 90

13. Valori de risc:-    pulsul (batai pe minut): scazut: 60-69; mediu: 70-79; crescut 80+;-    Tensiunea arteriala: scazut: 90/60 – 125/85; mediu: 126/86 – 135/89; crescut: 136/90+. Valorile ideale ale tensiunii arteriale si ale pulsuluiO tensiune arteriala de 120/80 sau mai putin este ideala. O valoare maxima (tensiune sistolica) de peste 140 mmHg sau o valoare minima (tensiune distolica) mai mare de 90 mmg indica deja o potentiala problema. O tensiune arteriala de 150/100 reprezinta deja factor de risc pentru bolile cardiace. Tensiunea arteriala crescuta sau hipertensiunea arteriala este un “ucigas” silentios. Doar una din 10 persoane cu hipertensiune arteriala isi da seama de acest lucru. Dupa varsta de 25 de ani, valorile tensiunii arteriale cunosc o crestere destul de rapida, la majoritatea persoanelor. De aceea, se recomanda verificarea tensiunii arteriale cel putin de doua ori pe an. In cazul persoanelor sanatoase, nu exista nici un motiv ca tensiunea arteriala sa creasca o data cu inaintarea in varsta.

14. Hipertensiuneaeste Presiunea Sistolică a sângelui egală sau mai mare de 140 mmHg şi sau Presiunea Diastolică mai mare de 90 mmHg la persoanele care nu iau medicamente Antihipertensive. 

15. Sfarsit!

16. Rugescu Andreea Verdea Stefania Dumbrava Daniela Daescu Daniela