Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului uman

1. Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului uman Proiectul ” Sănătatea este totul” SCOALA CU CLASELE I-VIII, ALBEȘTII DE MUSCEL ELEV: SOLOMON ALEXANDRU

2. Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului uman • Drogul e o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea). • De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a încercat să trateze răul, să fugă de preocupaţii, de tristeţe, să se rupă de cotidian, să aibă o percepţie mistică şi să aibă experienţa sacrului, experienţă creata de el însuşi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care să aibă fie o acţiune plăcută, euforizantă, fie să înlăture durerea, fie să-l sustragă pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, în sfârşit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de îndepărtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizării. • Prevalenta abuzului diferitor droguri variază între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.

3. Efectele nocive ale drogurilor asupra organismului uman • Marijuana si haşişul: Estimările indica faptul cel mai abuzat drog în toate partile lumii este canabisul, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populaţia globului). În mod particular, un număr mare de tineri experimentează cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de şcoala si adulţii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de canabis sporeşte în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt. • În comparaţie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai puţin prevalent. Estimările Naţiunilor Unite indica faptul ca aproximativ 8 milioane de oameni abuzează opiatele, în mare parte în Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinţa arata o oarecare creştere în abuzul acesteia în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

4. Exemple de droguri Cocaina • Este un alcaloid obţinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosită ca şi drog, cocaina este prizată pe nas, datorita proprietăţii ei de a trece uşor de bariera mucoaselor şi datorită bogatei vascularizaţii la acest nivel ; datorită acestei vascularizaţii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge până la necroză şi perforaţie. În prezent, din cocaină s-a produs un derivat, “kack”, căruia i se atribuie un efect şi mai puternic. Prizarea de cocaină determină o stare de euforie, de bine, cu dispariţia senzaţiei de foame şi oboseală (cultura de coca a fost stimulată de conquistadorii spanioli pentru că permitea indigenilor să muncească până la epuizare fără hrană) ; se adaugă o senzaţie de vioiciune, de vigoare, îndrăzneală, cu senzaţia de uşurinţă în gândire. În acest timp individul prezintă o stare de hiperactivitate şi hiperexcitabilitate genitală. În faza de toxicomanie apare delirul, halucinaţiile, tulburările motorii. În final se ajunge la decădere fizică şi morală, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.

5. Exemple de droguri LSD • LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de către Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substanţe halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac apariţia in decurs de o ora si durează in general intre 8 si 12 ore, slăbind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacienţilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Alterează percepţia, dispoziţia si procesele psihologice si poate împiedica coordonarea si abilităţile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialişti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot apărea reacţii psihologice neplăcute (dramatice in unele cazuri), incluzând panica, confuzie puternica si anxietate. • In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".

6. Exemple de droguri Canabisul sau hasisul • Halucinogenul cel mai răspândit şi cel mai vechi – cel mai ieftin de altfel – este cânepa indiană (Canabis indica). • Există azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Dacă opiul aparţine Orientului Îndepărtat, în special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulmană a venit de mult timp în contact cu această plantă, pe care a integrat-o în civilizaţia sa. • Produsul care se fumează se numeşte marijuana, dacă este mâncat se numeşte haşiş (numele de “hasasin” vine de la luptătorii din Liban, sec. XIII, care sub influienţa drogului săvârşeau acte de o mare cruzime). • Acest drog dă o stare de beţie, cu euforie, drogatul râde sau zâmbeşte, cu supraactivitate motrică, în care judecata nu este afectată, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Haşişul folosit timp îndelungat duce la degradare fizică şi psihică.

7. Exemple de droguri Amfetamina • Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate în special de amfetamine, cu efect intens, senzaţie de minte proaspătă, bună dispoziţie, concentrare mărită, înlăturarea senzaţiei de oboseală, nevoia de somn e îndepărtată, îmbunătăţeşte activitatea sportivilor (este o substanţă dopantă). • La acestea se adaugă încă unul, foarte marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mâncare). La noi în ţară s-au scos din uz.

8. Exemple de droguri Morfina • Denumită în jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizată în medicină cel mai adesea în fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea. Dozele mici dau relaxare,letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, răcirea tegumentelor, hipotonie musculară, contractia pupilelor si vedere încetosată. • O doză mare duce la scăderea tensiunii, scăderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, comă, deces. • Utilizarea repetată duce la dependentă fizică si psihică; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, vomă, diaree, febră, hipertensiune arteriala. Există riscul colapsului cardiovascular în cursul sevrajului. • Drogul reprezintă o problemă socială, generând sărăcie, hoţie, prostituţie, şantaj, corupţie, crimă, terorism. • Decizia de a consuma sau nu droguri îi aparţine fiecăruia, însă înainte de a lua prima doză, individul trebuie să fie conştient de riscurile la care se supune pe termen lung.

9. Concluzii • În clasa drogurilor se înscriu foarte multe substanţe. Unele se găsesc in magazine(lacuri , vopsele, alcool, tutun, cafea), altele se cumpăra din farmacii(somnifere, antidepresive).Unele dintre droguri sunt legale iar altele ilegale. • Produsele folosite cu scopul de a ameţi sunt foarte accesibile pentru tineri , ele găsindu-se in toate gospodăriile, iar legea nu le include in categoria drogurilor ilegale. aceste substanţe sunt: Solvenţii(neofalina, acetona, benzen, petrol, benzina, gaz Pt brichete, fixativul de par ). In urma inspirării acestor substanţe, vaporii ajung in plămâni, apoi in sânge iar efectul este rapid si este asemănător cu beţia alcoolica. Solvenţii actioneaza asupra sistemului nervos, asupra inimii si a plămânilor, încetinindu-le activitatea putând astfel provoca moartea chiar. • Pe termen lung, aceste substanţe se acumulează in organism afectând grav plămânii si ficatul.