GHID eLearning Personal Development AST 2023

PENTRU PRIMII PAȘI CĂTRE SCHIMBAREA CARE PORNEȘTE CU TINE ▪ BLOG https://netstartup.blogspot.ro/ ▪ Pagina Facebook https://www.facebook.com/BusinessNetStartUpRo/ ▪ GRUP Facebook https://www.facebook.com/groups/netstartupro sites.google.com/view/netstartup Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

? ? Descoperă Calea Către Antreprenoriatul de Succes! ? ? Ești plin de idei și pasiuni? Îți dorești să îți transformi visele în realitate? Haideți să explorăm împreună lumea antreprenoriatului prin noul nostru Incubator de Afaceri Virtual - Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp! ? ?? ? ? Platforma E-Learning: https://sites.google.com/view/netstartup ? Blog-uri NetworkSt@rtUp: - Blogspot: https://netstartup.blogspot.ro/ - Wordpress: https://netstartupro.wordpress.com/ ? Aici vei găsi resurse valoroase, bloguri captivante și expertiză de la antreprenori cu experiență care îți vor ghida pașii către succesul în antreprenoriat. Fie că îți dorești să lansezi o afacere sau să-ți dezvolți startup-ul existent, suntem aici pentru tine! ?? Alătură-te Comunității Business NetworkSt@rtUp pe rețelele sociale: ? Facebook: https://www.facebook.com/BusinessNetStartUpRo/ ? Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/netstartupro ? LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/netstartup/ ✍️ Pentru cei curajoși care vor să facă primul pas către oportunități nelimitate, vă invităm să completați Formularul de Înscriere în proiectul Business NetworkSt@rtUp: https://forms.gle/oTRw3kGhkzadEzKY7

sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

Dezvoltarea socială prin proiecte comunitare. Fondurile sociale 1. Proiecte şi programe comunitare 2. Originea fondurilor sociale 3. Caracteristicile fondurilor sociale 4. Tipurile fondurilor sociale Cuprins 5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare 6. Obiective ale proiectelor de dezvoltare comunitară 7. Mecanismul de acţiune 8. Categorii de proiecte Categorii de beneficiari 9. Programe active 10.Ciclul de dezvoltare şi implementare a proiectului 11.Fazele dezvoltării proiectului 12.Ghid pentru realizarea proiectelor 13.FSE 14.Programe ale UE sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

1. Programe şi proiecte comunitare • Programele sociale au fost create în scopul eliminării sau diminuării problemelor sociale cu care se confruntă indivizii. Sferele de activităţi în care pot fi realizate programe sociale sunt diverse, cuprinzând sănătatea, educaţia, accesul la servicii, combaterea sărăciei, excluziunea socială etc. • Combaterea sărăciei comunitare se realizează prin prisma unor programe sau proiecte sociale. • „Programele sociale reprezintă un ansamblu planificat şi coordonat de resurse (materiale, financiare, umane) şi activităţi alocate, respectiv desfăşurate pentru o perioadă determinată de timp sau până la atingerea unui obiectiv clar stabilit, în scopul satisfacerii unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvării unei (unui set de) probleme sociale.” (Măţăuan, 1999, 38) • Proiectele se referă la „un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul este prima subdiviziune a unui program.” (Comisia Europeană, 1994 apud Măţăuan). • Programele internaţional, în timp ce proiectele rezolvă probleme ale unui grup bine definit cu o problemă foarte clar conturată. Proiectele constituie componente ale programelor. (cf. Adrian, Dan, 2006) se desfăşoară într-un cadru mai amplu, la nivel naţional sau Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine sites.google.com/view/netstartup Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

2. Originile fondurilor sociale • Banca Mondială a lansat primul fond social care promova dezvoltarea comunitară prin proiecte în Bolivia în anul 1987. • Au fost lansate ulterior programe multiple de creare şi sprijinire a fondurilor sociale în multe ţări subdezvoltate şi în curs de dezvoltare din America Latină, Africa, Asia de Sud-Est, Europa Centrală şi de Sud, spaţiul ex-sovietic. • Banca Mondială este numele folosit pentru Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi (AID), fiind formată din 184 de ţări membre responsabile de finanţarea instituţiei şi de modul în care sunt cheltuiţi banii. Organizaţiile amintite asigură credite şi granturi pentru dezvoltarea ţărilor sărace folosind resursele celor bogate prin aşa numitele Fonduri Sociale. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare • Deşi iniţial s-au axat pe ajustarea crizei economice, în ultimii ani ele au devenit principalele organisme care asigură dezvoltarea sectorului social şi diminuarea sărăciei. Banca Mondială consideră Fondurile sociale un element cheie pentru înţelegerea şi ameliorarea sărăciei prin finanţarea comunităţilor mici şi ajutorul oferit grupurilor dezavantajate. Ele nu propun proiecte, ci răspund celor sugerate de grupurile locale, având un rol esenţial în implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora. sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

3. Caracteristicile fondurilor sociale Fondurile sociale sunt definite drept agenţii care finanţează proiecte de mică anvergură în diferite sectoare şi ţintesc grupuri sociale locale sărace şi vulnerabile, oferind sprijin bazat pe cererea acestor grupuri locale şi pe îndeplinirea unor condiţii de eligibilitate (Jorgensen şi Van Domelen, 2000, apud Sandu, 2005). • Fondurile sociale au fost iniţiate în special pentru combaterea sărăciei şi rezolvarea unor probleme urgente şi asigurarea unor condiţii minime pentru dezvoltare: • infrastructură - drumuri, poduri, căi de acces, comunicaţii • - acces la utilităţi publice – apă potabilă, electricitate, canalizare etc. servicii sociale - educaţie – construirea de şcoli, • - sănătate – construirea spitalelor, - asistenţă socială – construirea unor centre de zi etc. şi sprijin pentru dezvoltarea unor micro-întreprinderi. • Fondurile sprijină financiar şi logistic (facilitare, monitorizare, supervizare) dezvoltarea şi implementarea unor proiecte iniţiate de comunităţile aflate în nevoie. • Fondurile administrează şi distribuie resursele venite de la alte organisme (Banca Mondială în parteneriat cu guvernul), în baza unor proiecte de dezvoltare locală realizate de comunităţi, evaluând ofertele, selectând şi supervizând investiţiile realizate. • Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine sites.google.com/view/netstartup Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

4. Tipuri de fonduri sociale Primele fonduri iniţiate au fost Fondurile Sociale de Urgenţă (FSU), care se adresau unor situaţii de criză, urmărind atingerea unor obiective pe termen scurt pentru ameliorarea urgentă a celor mai severe consecinţe ale crizelor economice. Obiectivele acestor fonduri pot fi grupate în trei categorii (Alton, 1999): • activităţi de ameliorare a situaţiei pe termen scurt pentru a atenua şocul unei situaţii de criză; • reorientarea activităţilor şi priorităţilor administraţiei locale pentru a ţinti cât mai eficient indivizii şi grupurile cele mai afectate de situaţia de criză; • furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile. O altă categorie de fonduri sunt cele ce vizează transformări pe termen lung, modificări substanţiale ale condiţiilor structurale din comunităţile sărace şi sprijinirea administraţiilor locale; acestea sunt Fondurile de Dezvoltare Socială (FDS). Serrano-Berthet şi colaboratorii săi (2006) construieşte patru ideal-tipuri de fonduri sociale: • Fond de Management al Infrastructurii - sector public disfuncţional, lipsa descentralizării - Armenia, Bosnia; • Fond de Dezvoltare Locală - sector public slab, descentralizare în tranziţie - Bosnia, Macedonia, România; • Fond de Criză - Catastrofe naturale, postconflicte sociale - Kosovo, Bosnia; • Fond de Incluziune socială - sector public relativ funcţional, relativă descentralizare, situaţii de excluziune socială - Bulgaria, România, Slovacia, Serbia (cf. Sandu, 2005). Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine sites.google.com/view/netstartup Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare • a) rezolvarea/ameliorarea problemelor curente prin furnizarea unor servicii de bază clienţilor • b) dezvoltarea unor acţiuni care să preîntâmpine crizele, vizând: Comunitatea, prin: • sprijinirea acesteia în dezvoltarea unor mecanisme eficiente de identificare a nevoilor locale şi de utilizare eficientă a structurilor administrative • dezvoltarea capitalului social Sectorul public, prin: • Sprijinirea proceselor de descentralizare • Întărirea şi profesionalizarea instituţiilor publice • Pregătirea şi dezvoltarea unor programe şi abordări inovatoare Alţi actori sociali locali sau externi (sectorul privat, biserica, ONG-uri) care trebuie integraţi în strategia de dezvoltare comunitară. (Adrian Dan, în Zamfir, 2006) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

6.Obiective ale proiectelor comunitare Prin proiectele comunitare pot fi urmărite: Dezvoltarea şi consolidarea capitalului social; Crearea rapidă a unor locuri de muncă (temporare) şi furnizarea de venituri pentru grupurile afectate de sărăcie; Crearea unei baze solide pentru angajarea stabilă pe piaţa muncii şi generarea de venituri consistente şi constante în viitorul apropiat; Asigurarea dezvoltării unei infrastructuri sociale locale durabile prin utilizarea eficientă a resurselor locale; Promovarea contractării private a unor servicii furnizate de agenţi ce folosesc tehnici intensive de utilizare a forţei de muncă şi tehnologii bazate pe resurse locale; Promovarea unei politici de investiţii bazate pe exploatarea resurselor locale în primul rând şi apoi pe atragerea unor resurse din exterior; Întărirea legăturilor economice locale, dar şi a celor cu exteriorul localităţii (inclusiv pieţe interne şi externe de desfacere şi aprovizionare); Promovarea descentralizării şi participarea autorităţilor locale în parteneriat cu organizaţii/grupuri comunitare la proiecte de dezvoltare comunitară; Crearea unui mediu instituţionalizat, administrativ, economic, politic şi social favorabil asigurării unei înalte replicabilităţi a proiectelor comunitare de succes; Întărirea capacităţii instituţionale locale prin sprijinirea dezvoltării celor trei piloni ai societăţii: autorităţile publice locale, sectorul privat local şi organizaţiile comunitare ale societăţii civile. • • • • • • • • • • • (A. Dan, 2006) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

7. Mecanismul acţiunii • FS oferă finanţare şi asistenţă tehnică comunităţilor aflate în nevoie, prin facilitare, manual de proceduri, monitorizare şi supervizare. • Nevoile şi problemele comunităţii sunt identificate de către membrii acesteia, la fel şi priorităţile, soluţiile, resursele disponibile, implementarea acestuia (inclusiv prin managementul financiar şi asigurarea sustenabilităţii proiectului după finalizarea lui, Fondurile Sociale doar sprijinind şi stimulând populaţia locală să devină activă în dezvoltarea propriei comunităţi. dezvoltarea contractarea aplicaţiei unor şi a proiectului, specializate), firme • Cu alte cuvinte, dezvoltarea prin proiecte este o dezvoltare participativă, specifică dezvoltării comunitare, şi poate fi definită ca un tip de dezvoltare „în”, „prin” şi „pentru” comunitate (Sandu, 2005) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

8. Fondul Român de Dezvoltare Socială • În România rolul central în structura practicilor comunitare îl joacă FRDS, care s- a înfiinţat în 1998, când Guvernul a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru un program de reducere a sărăciei şi dezvoltare comunitară. FRDS funcţionează în baza Legii nr. 129/1998 având ca scop „reducerea sărăciei prin finanţarea de proiecte în comunităţile sărace beneficiare şi pentru grupurile defavorizate, creşterea capacităţilor manageriale administrative, creşterea capacităţii de organizare la nivel local.” locale, susţinerea descentralizării • Obiectivele generale ale Fondului sunt: • îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor proiectelor din comunităţile rurale sărace şi a grupurilor defavorizate; • întărirea capacităţii comunităţilor de a se organiza şi întrajutora la nivel local prin eforturi proprii. • la interesul predominant pentru satele sărace se adaugă alte zone de interes social, precum comunităţile de romi, zonele miniere. sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

9. FRDS - misiune şi viziune Misiunea FRDS: • Sprijinirea dezvoltarii durabile a comunitatilor sarace si a altor categorii vulnerabile din Romania, prin promovarea si suportul acordat initiativelor locale orientate catre binele comun, identificate, inaintate si realizate in mod participativ, prin implicarea comunitatii. Obiectivul strategic al FRDS: • Realizarea unei schimbari de atitudine si mentalitate pe multiple planuri (individual si institutional, local si national) prin demonstrarea faptului ca acolo unde exista vointa in rezolvarea unei probleme, exista si solutii in acest sens. Viziune: • Adaptarea la contextul socio-economic si cultural actual, astfel incat sa continuam a ramane o organizatie eficienta care sa serveasca interesului public prin transferul de cunostinte si experienta in domeniul dezvoltarii sociale si pentru incluziunea sociala. Deviză: "O organizaţie pentru oameni şi problemele lor“ • http://www.frds.ro/ sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

10. Istoricul FRDS 1997 - Guvernul Romaniei identifica nevoia unui program de reducere a saraciei si crestere a initiativei locale. Incepe pregatirea pentru infiintarea unei organizatii care sa poata pilota iniţiativele. 1998 - Parlamentul Romaniei aproba infiintarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, pe o perioada initiala de 4 ani, prin Legea 129/1998. 1999 - Incepe derularea proiectului guvernamental Fondul de Dezvoltare Sociala, destinat reducerii saraciei, finantat din imprumut de la Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. 2003 - Incepe implementarea "Proiectului de Dezvoltare Rurala" - componenta "fereastra comunitara", destinat dezvoltarii infrastructurii in mediul rural; 2004 - FRDS primeste sa deruleze Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere (faza pilot), componenta a proiectului Inchiderea minelor si atenuarea impactului social; 2006 - Se finalizeaza Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere faza pilot (90 de proiecte); - FRDS aplica la Roma Education Fund si primeste un grant de 0,1 milioane Euro pentru a derula, in parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna, proiectul "Educatie pentru angajare civica in comunitatile de romi. 2007 - Se finalizeaza proiectul Fondul de dezvoltare sociala, in cadrul caruia au fost finantate in limita fondurilor (din cele 3.450 de cereri de - Demareaza Programul de Interventii Prioritare, destinat celor mai sarace comunitati de romi, parte integranta a Proiectului de Incluziune Sociala. finantare primite) 935 de proiecte; 2008 - FRDS, in calitate de partener, participa la derularea proiectului strategic finantat de Fondul Social European prin POSDRU "Un viitor mai bun pentru femei". 2009 - FRDS, in calitate de beneficiar, primeste finantare pentru proiectul strategic finantat de Fondul Social European prin POSDRU, "ESPAS - Economia sociala ca abordare strategica a dezvoltarii locale, prin crearea si managementul intreprinderilor sociale". http://www.frds.ro/index.php?id=41 sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

11. Categorii de proiecte ale FRDS FRDS condiţionează acordarea de finanţare şi asistenţă tehnică pentru două categorii de proiecte de asigurarea participării comunitare şi de contribuţia cu resurse proprii (cotă parte) la dezvoltarea proiectului: • Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţi rurale sărace şi grupuri dezavantajate • Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului şi o contribuţie de cel puţin 10% din suma cerută drept finanţare de fond, această contribuţie putând fi făcută în bani sau în natură; • Activităţi Generatoare de Venituri (AGV), care sunt propuse şi administrate de către un mic grup de beneficiari (minim zece locuitori) organizaţi ca persoană juridică, constituit într-un grup productiv; contribuţia membrilor este de 15% din suma cerută; • Servicii sociale comunitare (SSC), unde cerinţa participării este minimală, iar contribuţia efectivă a membrilor este de 5% din suma cerută; • Proiecte pentru activităţi ulterioare; • Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţile miniere. Dominanta proiectelor o constituie construcţia de drumuri (46%), urmată de alimentările cu apă (12%), prelucrarea materiilor prime locale (7%) şi centrele de zi (7%) (Adrian Dan, în Zamfir, 2006) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

12.Categorii de beneficiari • În activităţile desfăşurate de FRDS sunt vizate trei categorii de beneficiari: • grupurile dezavantajate, • comunităţile rurale sărace • comunităţile miniere. • Pentru a se ajunge la acestea sau pentru a le convinge să aplice, Fondul utilizează hărţi ale sărăciei, campanii de informare şi educare sau facilitare. Sărăcia sau bogăţia indivizilor este considerată în funcţie de anumite criterii bine conturate, luând în considerare studiile realizate. sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

a) Grupurile dezavantajate • Sunt în accepţiunea Fondului „caracterizate printr-o nevoie de bază comună, relativ omogenă, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi.” (Manualul de operare, 2002, 23) Ele nu beneficiază de ajutoarele acordate în mod normal de către programele de asistenţă socială sau de suport familial. Printre beneficiarii eligibili din această categorie se numără: • Copii defavorizaţi: copii abandonaţi, copii proveniţi din familii sărace care sunt în pericol de abandon şcolar sau care au abandonat şcoala din cauza muncii, copii din familii aflate în situaţii de criză, orfani din centrele de plasament care au ajuns la vârsta de 18 ani şi trebuie să părăsească instituţia, copii cu vârsta între 0 şi 5 ani proveniţi din familii sărace, supuşi riscurilor malnutriţiei, anemiei, mortalităţii infantile; • Femei defavorizate – femei sărace analfabete, femei cu copii supuşi violenţei domestice, femei adolescente fără familie, femei sărace cu mulţi copii, cu rol de cap al familiei; • Persoane vârtnice – persoane în vârstă, sărace şi dependente din punct de vedere fizic sau bătrâni singuri şi săraci; • Tineri aflaţi în situaţii de risc – tineri consumatori de droguri, tineri cu comportament deviant şi antisosocial; • Alte categorii de persoane – persoane fără adăpost, familii monoparentale sărace cu mulţi copii, persoane sărace analfabete şi persoane sărace dependente din punct de vedere fizic. sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

b) Comunităţile sărace Conform Manualului de Operare al FRDS-ului (2002, 23), „o comunitate rurală săracă este acel grup de gospodării şi familii care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese comune şi trăiesc într-un sat sau într-o aşezare umană izolată care îndeplineşte criteriile de sărăcie definite de Fond.” • Pentru a defini satele sărace, FRDS-ul operează cu o grilă constituită din 8 criterii, un sat fiind considerat sărac dacă îndeplineşte cel puţin trei dintre acestea. • Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace /Varianta II Un sat este sărac dacă satisface cel puţin trei dintre următoarele 8 criterii: 1. „Mai puţin de 50% din gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă. 2. Mai mult de 60% din gospodării nu sunt conectate la reţeaua de electricitate. 3. Mai mult de 50% din copiii din clasele I-IV şi/sau V-VIII fac mai mult de o oră până la şcoală folosind mijlocul de transport obişnuit. 4. Pentru a ajunge la un doctor majoritatea locuitorilor au nevoie de mai mult de două ore. 5. Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş cu mai mult de 50.000 locuitori este mai mare de 25 km. 6. Nu există nici un mijloc de transport în comun (privat sau de stat) care să treacă cel puţin o dată pe zi prin sat sau care are staţie la o distanţă mai mică de 2 km de sat. 7. Mai puţin de 5% din gospodării au telefon funcţional. 8. Singurii agenţi economici din sat activează în domeniul comerţului sau alimentaţiei publice.” (Sursa: Sandu, 2001, 156) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

c) Comunităţile miniere În martie 2004 a fost aprobată Strategia Sectorului Minier, strategie finanţată de Banca Mondială la solicitarea Guvernului României. În procesul de restructurare a sectorului minier, Banca Mondială a sprijinit mai multe programe, printre acestea numărându-se: Proiectul de Închidere a Minelor şi Atenuare a Impactului Social, Împrumutul Structurală, Împrumutul de Ajustare Programatică, continuându-şi asistenţa prin proiectul de Închidere a Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerarea Socio – Economică. • de Ajustare Programatică „O comunitate minieră este acel grup de gospodării/ familii învecinate care au probleme şi interese comune, se confruntă cu aceleaşi obstacole şi locuiesc într-o aşezare umană, componentă suburbană.” • • Proiectele Fondului se adresează comunităţilor miniere din cinci regiuni care au avut sau au ca principală ocupaţie mineritul, membrii săi au fost disponibilizaţi în urma restructurării din sectorul minier, în prezent neavând alternative de angajare. Pentru ca o comunitate minieră să poată fi eligibilă pentru finanţare, trebuie să îndeplinească 3 din criteriile prezentate în următoare Criteriile sunt asemănătoare cu cele folosite în identificarea comunităţilor sărace, dar aduc completări legate de specificul zonelor miniere. sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

Grila FRDS pentru identificarea Comunităţilor miniere 1. Mai puţin de 50% din gospodăriile din comunitate au acces la o reţea funcţională de apă potabilă; 2. Mai puţin de 50% din gospodării sunt conectate la o reţea funcţională de electricitate; 3. Mai mult de 50% din gospodăriile care au avut acces la o centrală termică nu au o reţea funcţională de încălzire; 4. Mai mult de 50% dintre copiii de vârstă şcolară nu au acces la servicii de educaţie acceptabile (de ex.: unităţile de învăţământ nu au electricitate, apă curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de încălzire funcţionale, sau clădirile şcolii sunt, vizibil, în stare tehnică proastă); 5. Mai mult de 50% din gospodării nu au acces la servicii sau facilităţi de sănătate acceptabile (de ex: unităţiile sanitare nu au electricitate, apă curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de încălzire funcţionale, sau clădirile unităţilor sunt, vizibil, în stare tehnică proastă); 6. Mai mult de 50% dintre membrii comunităţii miniere locuiesc în clădiri a căror structură este, vizibil, în stare tehnică proastă (de ex.: degradare avansată a acoperişului, goluri sau crăpături în zidăria pereţilor, case ale scării degradate care prezintă pericol pentru siguranţa locatarilor, etc.); 7. Nu există un sistem de transport în comun al persoanelor (public sau privat) cu regim regulat; 8. Comunitatea nu are acces normal la infrastructura de piaţă (membrii comunităţii ajung cu dificultate la pieţe de desfacere, spaţii comerciale, unităţi care asigură servicii publice, etc.); 9. Comunitatea trăieşte într-o zonă monoindustrială minieră care a fost sau va fi afectată de procesul de restructurare a sectorului minier, aşa cum este notificat de către Ministerul Economiei şi Comerţului. (Sursa: Manualul de operare SDSCM, 2004, 8) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere • Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza I este una dintre componentele Programului "Inchiderea Minelor şi Atenuarea Impactului Social". • FRDS componentă, pe langă Ministerul Economieie şi Industriei (in calitate de beneficiar al imprumutului), colaborand in aceasta calitate cu Agentia Nationala de Dezvoltare a Zonelor Miniere, responsabila de atenuarea impactului social ca urmare a procesului de restructuare economica. a indeplinit rolul de agenţie de implementare pentru această Perioada: 2004 – 2006 Obiective generale: regenerare socio-economică , promovarea iniţiativelor locale, creşterea capacităţii de a gestiona proiecte Valoarea proiectului: 6,9 milioane USD Beneficiari: comunităţi miniere afectate de restructurarea industriei de profil (din rural şi urban), grupuri dezavantajate din comunitati miniere (din rural şi urban) Finanţatori: BIRD (imprumut rambursabil reprezentat prin Ministerul Finantelor), contributie de la bugetul de stat Rezultate: 75 de comunităţi facilitate, 69 de lucrări de mică infrastructură realizate, 10 mici afaceri demarate, 12 servicii sociale dezvoltate, 260 membri ai comunităţilor finanţate instruiţi in management de proiect acordat Guvernului Romaniei sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

Educaţie pentru angajare civică a comunităţilor de romi Inscris în eforturile de punere în practică a principiilor Deceniului de Incluziune a Romilor (2005-2015) şi raspunzând obiectivelor FRDS, de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale, acest proiect a fost destinat sprijinirii eforturilor pentru pregătirea comunităţilor rome să răspundă mai bine cerinţelor Programului de Intervenţii Prioritare, ce urma să fie derulat de FRDS în perioada urmatoare pentru 100 cele mai sărace comunităţi de romi. Pentru implementarea proiectului, FRDS şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară \"Impreuna\" au format un consorţiu care a lucrat în parteneriat cu organizaţii locale (Fundatia Ruhama, Asociatia Catalactica, Asociatia sanse Egale si Fundatia Liga ProEuropa), cu birourile regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Romi, precum şi cu autorităţile locale din trei regiuni de dezvoltare. Coordonarea activităţilor de dezvoltare comunitară prin partenerii regionali a constituit unul din factorii de succes ai proiectului şi unul din elementele care asigură diseminarea şi durabilitatea rezultatelor. • Perioada: Iulie 2006 - August 2008 (25 luni). Obiective generale: Imbunătăţirea capacităţii cetăţenilor romi de a participa la procesul decizional în cadrul propriilor comunităţi şi creşterea nivelului de participare a copiilor romi la cursurile obligatorii de învăţământ • Beneficiari: - 40 de adulţi de etnie romă; 60 de comunităţi rome defavorizate selectate din 3 regiuni de dezvoltare ale ţării (Nord-Vest, Centru si Sud). Valoare proiect: 303.350 Euro (din care finanţare nerambursabilă în valoare de 284.350 EURO) Finanţator: ROMA EDUCATION FUND • Rezultate: instruirea a 44 de adulţi de etnie romă ca facilitatori comunitari pe probleme legate de accesul la educaţie; pe perioada de derulare a proiectului, cea mai mare parte dintre aceştia a fost angajată pentru prestarea activităţii de facilitator; elaborarea a 60 de planuri educaţionale la nivel comunitar care vor fi cuprinse în strategiile locale de dezvoltare; crearea unui numar de 60 de grupuri de iniţiativă locale (dintre care 39 au fost recunoscute formal de catre autorităţile locale); îmbunătăţirea abilităţilor şi capacităţii cetăţenilor de etnie romă de a participa la procese de luare a deciziilor la nivel comunitar şi care îi privesc; creşterea preocupării părinţilor romi în asigurarea accesului la educaţie pentru proprii copii. Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine • sites.google.com/view/netstartup Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

14.Programe active Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza a II-a (SDSCM) este una dintre sub-componentele Proiectului "Inchiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare Economică şi Socială" (2007-2010) iniţiat de Ministerul Economiei. 1. 2. Programul de Intervenţii Prioritare (PIP) este plasat în contextul mai larg al Deceniului de Incluziune Socială, proiect guvernamental finanţat dintr-un împrumut de la Banca Mondială. Impactul dorit: promovarea unei perspective integratoare asupra dezvoltării locale prin finanţarea proiectelor integrate şi mobilizarea actorilor locali interesaţi. Perioada: 2006 – 2011. Obiective generale: reducerea sărăciei şi comunităţi foarte sărace de romi. promovarea incluziunii sociale în 100 de 3. Un viitor mai bun pentru femei (VBF). Obiectivul general al proiectului este de a promova un rol activ pentru femeile din medii dezavantajate - mediul rural şi mici oraşe cu economie preponderent agrară, femei aparţinând minorităţilor etnice - prin sprijinirea lor în iniţierea şi gestionarea de mici afaceri şi activităţi sau proiecte comunitare. Perioada - 2008-2011. Obiective generale: promovarea unui rol activ pentru femeile din medii dezavantajate; sprijinirea femeilor în iniţierea şi gestionarea de mici afaceri şi proiecte comunitare. Beneficiari: comunităţi rurale şi oraşe mici (sub 20.000 locuitori) 4. Eeconomia managementul intreprinderilor sociale ESPAS. Obiectivul general al proiectului este să contribuie la dezvoltarea de iniţiative specifice economiei sociale, ajutând persoanele dezavantajate, factorii de decizie şi furnizorii de servicii pentru aceste categorii sociale să joace un rol activ în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale grupurilor dezavantajate şi a nivelului de dezvoltare al comunităţilor din care acestea fac parte. socială ca abordare strategică a dezvoltării locale, prin crearea şi sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

FRDS. Linii de finantare deschise sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

15. Ciclul de dezvoltare şi implementare a unui proiect • identificarea comunităţilor sărace se face de către FRDS, printr-o grilă de evaluare din opt criterii. Alte instrumente de evaluarea sărăciei sunt indicele de dezvoltare a satului DEVSAT (elaborat de D. Sandu, 2004) şi harta sărăciei în România, (elaborată de o echipă coordonată de Lucian Pop, 2003). • promovarea programelor, informarea şi identificarea nevoilor este etapa informării populaţiei asupra programelor şi condiţiilor eligibilităţii prin mass-media, ONG-uri, facilitatori, comisii judeţene, autorităţi locale; • evaluarea propunerilor/aplicaţiilor primite presupune o evaluare de birou (a dosarului) şi una de teren în scopul surprinderii relevanţei proiectului, a fezabilităţii şi eficienţei, a impactului social etc. • Implementarea se realizează prin angajarea unor contracte (licitaţii) cu terţi (firme private, ONG-uri) sub supravegherea directă a comunităţii (supervizori locali) şi a unităţii de coordonare a proiectului supervizori specializaţi din partea FS); • continuarea activităţii după încheierea finanţării ca urmare a aranjamentelor iniţiate prin fondurile respective; orice proiect are o componentă privind crearea unor locuri de muncă şi activităţi generatoare de profit incluzând dimensiunea „gen”, „etnie” etc. • monitorizare şi evaluare a performanţelor în alocarea resurselor şi implementarea proiectului, realizate mai ales prin audit tehnic şi financiar. (Rawlings, 2004, A. Dan în Zamfir, 2006) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

16. Faze de dezvoltare a proiectului: 1. documentarea preliminară asupra comunităţii; 2. contacte preliminare cu comunitatea; 3. decizia de a continua sau de a sista programul; 4. identificarea problemelor; 5. decizia de a începe derularea proiectului; 6. realizarea proiectului, care cuprinde trei faze: - desemnarea echipei de coordonare a proiectului - realizarea proiectului: - selectarea obiectivului - identificarea resurselor - elaborarea în detaliu a proiectului - obţinerea angajamentului faţă de proiect din partea comunităţii şi a finanţatorilor externi 7. implementarea proiectului (Cătălin Zamfir, 2006) sites.google.com/view/netstartup Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

17. Ghid în realizarea proiectelor de dezvoltare comunitară a) Utilizarea potenţialului autorităţilor locale. Autorităţile locale sunt un factor cheie în rezolvarea problemelor individuale şi comunitare datorită mijloacelor economice de care dispun, capacităţii de iniţiere a programelor de dezvoltare comunitară şi poziţiei privilegiate de a realiza parteneriate locale. b) Creşterea încrederii populaţiei în autorităţile locale şi dezvoltarea capacităţii acestora de a se adresa lor în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă. Mobilizarea resurselor proprii pentru soluţionarea problemelor existente la nivel comunitar. Populaţia prezintă un deficit de capacitate în cererea ajutorului actorilor sociali în vederea soluţionării problemelor importante, deficit accentuat de lipsa de încredere în aceştia. Soluţia constă în dezvoltarea capacităţii comunităţii de a participa în mod activ la luarea deciziilor şi creşterea responsabilităţii şi transparenţei autorităţilor locale pentru îmbunătăţirea imaginii acestora. c) Creşterea sensibilităţii autorităţilor locale faţă de problemele comunităţii şi în special faţă de segmentul sărac al populaţiei Procedurile birocratice foarte complicate, alături de lipsa de interes a autorităţilor măresc starea de descurajare, marginalizarea şi lipsa de posibilităţi a populaţiei sărace. Pentru a stimula capacitatea autorităţilor locale de a face faţă populaţiei sărace trebuie dezvoltată capacitatea administrativului de a iniţia programe de dezvoltate comunitară, lansarea la nivel naţional a unor programe care să rezolve probleme esenţiale cum ar fi actele şi o capacitate mai mare de colaborare între instituţiile publice privind abordarea sărăciei. d) Încurajare şi suport în vederea soluţionării problemelor . Pentru schimbarea atitudinii pasive de care sunt caracterizate majoritatea comunităţilor sărace trebuie urmărite încurajarea abordării participative, parteneriatul local, promovarea contribuţiilor parţiale şi iniţierea de proiecte. e)Diferenţierea şi promovarea agenţilor pentru dezvoltarea individuală şi comunitară: agenţi care dezvoltă oportunităţi contra agenţi care dezvoltă capacităţi. Sărăcia este generată în multe cazuri de lipsa de capacităţi a populaţiei sărace de a identifica şi utiliza într-un mod adecvat posibilităţile de care dispun, dar de multe ori de lipsa unor politici sociale viabile. Creşterea accesibilităţii săracilor la serviciile existente, dezvoltarea de oportunităţi specifice, promovarea sistemului cooperativ sunt câteva dintre aspectele care trebuie îmbunătăţite pentru ieşirea din sărăcie. f) Acordarea unei atenţii speciale protecţiei/securităţii populaţiei sărace/marginalizate. Acest principiu se poate realiza prin dezvoltarea rolului şi a competenţei poliţiei, sensibilizarea sistemului legislativ şi dezvoltarea capacităţii autorităţilor locale. Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine sites.google.com/view/netstartup g) Copiii şi tinerii ca grupuri ţintă prioritare în politica de combatere a sărăciei. Copiii sunt categoria cu cel mai ridicat risc de sărăcie în România. Pentru a evita afectarea evoluţiei ulterioare a acestora este nevoie de reglementări care să prevină sărăcia şi perpetuarea marginalizării. Printre direcţiile de acţiune urmărite se numără asigurarea hranei prin diferite mijloace, construirea de locuinţe sociale şi sprijin pentru cei care au locuinţe deteriorate, consiliere privind planificarea familială, asigurarea participării la activităţile preşcolare şi şcolare, prevenirea abandonului, facilitarea integrării eficiente a adolescenţilor în viaţa adultă şi dezvoltarea de oportunităţi pentru tineri Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp

19.Fondul Social European Platform a E- Learning Business Network St@rtUp Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp sites.google.com/view/netstartup

Resurse pentru antreprenori Resurse online Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri: www.plandeafacere.ro/ Idei și planuri de afaceri / Modele planuri de afaceri •http://pafaceri.ro/plan-de-afaceri/plan-de-afaceri-exemple/ afaceri •http://ideideafaceri.manager.ro/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri •https://startupprojects.ro/category/idei-de-afaceri-start-up-nation-2018/ •https://startupprojects.ro/portofoliu/ Model plan afaceri •https://antreprenorinromania.ro/10-idei-de-afaceri-usor-de-invatat-inteles- si-implementat-pentru-tinerii-absolventi/ •http://startpentrutine.ro/utile/ Idei de afaceri / Modele planuri de afaceri •http://repatriot.ro/category/resurse/idei-de-afaceri/ Model plan afaceri •https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/ Model plan afaceri •https://www.scribd.com/search?content_type=documents&page=1&query=MODEL %20PLAN%20AFACERI Model plan sites.google.com/view/netstartup 30 Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp ▪ Pentru primii pași către schimbarea care pornește cu tine

About Us PREZENTARE SERVICII suport de tineret 31

Thank You “Proiect cofinanțat din bugetul Județului Gorj pe anul 2023" Platforma E-Learning Business NetworkSt@rtUp TINE(RI) 0784321121 netstartupro@gmail.com Asociația „Sămănătorul Tismana” www.Sămănătorultismana.ro 32

GHID eLearning Personal Development AST 2023