regimul comunist

1. SecolulXX – întredemocraţieşitotalitarism Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

2. sumar 1. Competenţe specifice 2. Cronologie 3. Dicţionar 4. Regimuriletotalitare 5. Regimuriledemocratice 6. Construcţiademocraţieişiideologiatotalitarăîn România 7.Fişă de evaluare

3. Competenţe specifice

4. 1.1.Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice 2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate 3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţiicotidiene

5. cronologie

6. 1917: Instaurareacomunismuluiîn Rusia 1922: FormareaUniuniiRepublicilorSovieticeSocialiste (URSS) 1922: “MarşulasupraRomei” organizat de Benito Mussolini 1933: Adolf Hitler devinecancelar al Germaniei 1935: Legilerasialeîn Germania (legile de la Nurnberg) 1936-1939: Războiul Civil din Spania 1940-1945;1951-1955: W.Churchill, prim-ministru al MariiBritanii 1948-1958:campania de rusificare a României 1958-1965: linianaţionalăimpusă de Gheorghe GheorghiuDej – derusificareaţării 1959-1969: Charles de Gaulle, preşedinte al Franţei 1965-1989:etapanaţional-comunismului din România (N.Ceauşescu) 1982-1998: Helmuth Kohl, cancelar vest-german, iar din anul 1990, al Germaniei reunite

7. dicţionar

8. Clasă politică :diferenţiereaîn cadrulsocietăţii a unei păturidistincteşi restrânse de persoane care îndeplinesc un rolsemnificativîn conducereasocietăţii. Cultulpersonalităţii: practică politicăceatribuie un rolexageratunei personalităţipoliticeîn evoluţiasocietăţii, ceeace produce deformarea vieţii politicedintr-o ţară. Descentralizare:procesulprin care organismeleadministraţiei locale primesccompetenţe sporiteîn raport cu autoritatea centrală. Gulag:numedatsistemuluiconcentraţionarsovietic, care la moartealui Stalin (1953) deţineaîntre 6 şi 10 milioane “adversariairegimului”. Sovietizare :introducereamodului de viaţă, de gândireşi a regimului politic sovietic, după 1945, în ţări din Europa de Est. Totalitarism: formă de organizareşifuncţionare a societăţii în care statulcontroleazătoateaspectele vieţii socialeşiindividuale.

9. REGIMURILE DEMOCRATICE

10. Trăsăturile regimului democratic • separarea puterilor în stat; • respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; • egalitate în faţa legii; • puterea se aflăîn mâna poporului, care guvernează prin • reprezentanţi aleşi; • pluralism poltic; • economie de piaţă; • promoveazăstatul de drept (în care nimeni nu este mai • presus de lege).

11. Forme de organizare statală În perioadainterbelică, majoritateastateloreuropene au cunoscut regimuridemocraticeşi au făcut eforturipentru menţinereaunuiclimat de pace. Ţările europenedemocratice au cunoscut , ca formă de organizarestatală, fie republica ( Franţa, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhiaconstituţională (România, Marea Britanie, Belgia, statelenordice). Şiîn acesteţăridemocratice au funcţionatpartideextremiste ( de exemplu, în România: LANC (1923), LegiuneaArhanghelulMihail (1927), transformată ulterior în Garda de Fier.

12. Principalelemodeledemocraticeeuropenepostbelice

13. Winston Churchill, Charles de Gaulle, Helmuth Kohl,

14. Regimurile totalitare

15. Cauzeleaparţieiregimurilortotalitare • frustările provocate de tratatele de pace încheiateîn urmaPrimului • RăzboiMondial; • instabilitatea economică din diferiteţărieuropene, care a culminat cu • mareacriză economică din anii 1929-1933; • crizelesociale.

16. Regimurile totalitare au apărut în perioada interbelică • Extrema dreaptă: • Italia (condusă de Benito Mussolini), în anul 1922; • Germania (condusă de Adolf Hitler), în anul 1933; • Ungaria (condusă de Miklós Horthy), în anul 1939; • Spania (condusă de generalul Franco), în anul 1939; • Portugalia (condusă de Salasar), în anul 1932. • Extrema stângă: • URSS (condusă de Lenin, ulterior de Stalin), în anul 1917, când • bolşevicii au preluat puterea.

17. Regimurile de extremădreapta au fost învinse în al Doilea Război Mondial. Comunismul , însă, a supravieţuit şi dupăterminarea marii conflagraţii, fiind instaurat şi în alte ţări – de cele mai multe ori, în mod forţat , cu ajutorul Armatei Roşii (instrumentul militar al URSS). • Ţări din Europa (Ungaria, România, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia (China, Coreea de Nord), dar şi America Latină(Cuba) au cunoscut regimuri comuniste.

18. Hitler, Stalin, Mussolini

19. Trăsăturilecomune ale regimurilortotalitare • Regimuriletotalitare au o serie de trăsăturicomuneprecum: • nerespectareaprincipiuluiseparăriiputerilorîn stat; • încălcareadrepturilorşi libertăţilor cetăţeneşti; • existenţa partidului unic , care deţineputereapolitică; • promovareacultuluipersonalităţii; • aplicareacenzurii; • demagogieşipropagandă; • intereseleindividuluisuntsubordonateintereselorstatului; • teroareşiviolenţăcu ajutorulpoliţieipolitice(CEKA, NKVD, KGB în • URSS; Gestapo în Germania nazistă, Securitateaîn Româniacomunistă); • statul se implicăîn toatedomeniile de activitate (inclusivîn viaţa privatăa • cetăţenilor săi); • oponenţii regimuluisuntexterminaţisautrimişiîn închisori .

20. Trăsăturile distincte ale regimurilor totalitare • Comunismulpromova: • colectivizareaşiindustrializarea; • naţionalizareabunurilor; • ateismul; • desfiinţarea proprietăţii private şiînlăturareaburgheziei. • Nazismulpromova: • rasismul; • antisemitismul; • ideeacreăriiunui “spaţiu vital” în carea sătrăiască “rasa ariană”; • “spaţiul vital” trebuiaepurat de raseleinferioare (evreii, ţiganii, slavii) şiputea fi realizatprinexpansiuneteritorială.

21. Deosebiriledintredemocraţieşitotalitarism

22. Atitudineastatelordemocraticefaţă de regimuriletotalitare • în perioadainterbelică: • creareauneiorganizaţii mondiale(Liga Naţiunilor) ; • încheiereaunoralianţe regionale (Mica Înţelegere, ÎnţelegereaBalcanică) ; • semnareaunortratateinternaţionale ( Pactul Briand - Kellogg ) ; • izolarea diplomatică a statelorrevizioniste; • conciliatorismul (care nu a fost o atitudineînţeleaptă a marilorputeri • europene). • în perioadapostbelică: • creareaPlanului Marshall (1947); • constituireaalianţei politico-militare NATO (1949); • ajutorul economic şimilitardat de SUA ţărilor care respingeauinstaurarea • comunismului, în cadrul RăzboiuluiRece.

23. Erodarea sistemului comunist a avut loc şi din interiorul său, prin mişcările • antisovietice ce s-au desfăşurat între 1953 şi 1989: • 1953 – Republica Democrată Germană; • 1956 – Polonia şi Ungaria; • 1968 – Cehoslovacia; • 1980 – crearea sindicatului liber «Solidaritatea» în Polonia; • 1987 – România; • 1989 – Cehoslovacia, RDG, România. • Căderea regimurilor comuniste din Europa în cursul anului 1989 a prefigurat • sfârşitul URSS, care s-a dizolvat oficial în 1991. • Un rol important , în acest proces de dezintegrare, l-au jucat şi măsurile • ultimului conducător comunist al URSS, Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea comunismului.

24. ZidulBerlinului

25. Construcţiademocraţiei şiideologiatotalitară în România

26. Pe parcursul secolului al XX-lea, România , asemenea altor state • europene, cunoaşte atât regimuri democratice, cât şi regimuri dictatoriale (autoritare şi totalitare). • Istoria României interbelice şi postbelice s-a desfăşurat pe mai multe • coordonate: • 1919-1938 , regim democratic; • 1938-1940, regim autoritar; • 1940-1944, regim dictatorial; • 1944-1947, regim pseudo-democratic; • 1947-1989, regim totalitar comunist; • 1990, revenirea la regimul democratic.

27. Construcţiademocraţieiîn România La construcţia democraţiei româneşti şi-au adus aportul monarhia, partidele politice tradiţionale (Partidul Liberal, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc), precum şi oameni politici de vază. Construcţia democraţiei a început în timpul lui Al.I.Cuza (1859-1866) şi Carol I (1866-1914) , continuând în timpul regelui Ferdinand, aceştia contribuind la modernizarea şi consolidarea statului român. Principiile democratice au fost prevăzute în constituţiile adoptate (1866, 1923, 1991). Până la Primul Război Mondial, democraţia românească a fost limitată de lipsa votului universal, acordat în 1918. Rezolvarea problemei agrare prin împroprietărirea ţăranilor (1921), precum şi înfiinţarea partidelor ce aparţineau minorităţilor au impulsonat viaţa politică.

28. Ferdinand I Carol I I.I.C. Brătianu

29. Ideologiatotalitarăîn România • În perioada interbelică a fost prezentă prin: • Extrema stângă reprezentată de Partidul Comunist (creat în 1921 şi • scos în afara legii în 1924); • Extrema dreaptă, mult mai activă, reprezentată de: • Liga Apărării Naţionale Creştine (LANC) , apărutăîn 1923 şi condusă • de A.C.Cuza; • Legiunea Arhanghelul Mihail, înfiinţatăîn 1927. • Comuniştii români, instrumentaţi de URSS, urmăreau dezmembrarea • teritoriului României şi transformarea acesteia într-o republică socialistă. Din cauza acestor idei, Partidul Comunist a fost scos în afara legii în 1924, revenind pe scena politică la 23 august 1944 şi preluând treptat puterea. Totuşi , comunismul nu a avut prizăîn societatea românească interbelică, spre deosebire de extrema dreaptă, reprezentată de mişcarea legionară.

30. Mişcarea legionară a fost condusă de Corneliu Zelea Codreanu şi, ulterior , de Horia Sima practicând violenţa faţă de evrei, adversari politici şi autorităţi. Pentru o scurtă perioadă de timp (sept. 1940-ian. 1941), legionarii au condus statul român, împreună cu generalul Ion Antonescu, perioadăîn care s-au dedat la persecuţii şi diferite abuzuri. Antonescu i-a îndepărtat , din această cauză, de la guvernare. Regimul totalitar pe deplin cunoscut de societatea românească a fost cel comunist , instaurat cu ajutorul URSS în 1947. România a renunţat la monarhie şi a fost proclamată republică populară. Ea a fost condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965), urmat de Nicolae Ceauşescu (1965-1989). Revenirea la democraţie s-a realizat în urma revoluţiei din decembrie 1989, care a răsturnat regimul comunist din România.

31. NicolaeCeauşescu CorneliuZeleaCodreanu

32. Fişă de evaluare

33. I.Definiţi următorii termeni: fascism, comunism, totalitarism, poliţie poltică, neoliberalism. • II.Alegeţi răspunsul corect: • 1.Antisemitismul a stat la baza ideologiei: • a. fasciste; b. naziste; c. comuniste. • 2. CEKA a fost: • a. poliţie politică; b. consiliu militar; c. guvern provizoriu • 3. Hitler a ajuns la putere pe cale: • a. legală; b. ilegală; c. cu sprijin extern. • III. Comparaţi sistemele democratice francez şi vest-german în privinţa abordării chestiunilor economice şi precizaţi, pe baza unui punct de vedere argumentat , pentru care dintre cele două aţi opta. • IV.Comparaţi rolul politic al şefului statului britanic şi al celui francez în perioada postbelică. • V. Realizaţi un eseu cu tema: «Totalitarismul european în perioada interbelică» după următoarea structură de idei: • condiţiile apariţiei totalitarismului; • asemnări şi deosebiri între fascism şi comunism.

34. Bibliografie: 1.J.Carpentier, Fr.Lebrun , IstoriaEuropei,Ed.Humanitas, Bucuresti, 1997. 2. J.Gregor, FeţeleluiIanus. Marxism şi fascism în secolul XX, Ed. Univers, Bucureşti, 2002 3.I.Scurtu, F. Dondorici, E. Lica, E.Poamă, V.Ionescu, O.Oşanu, R.Stoica, Istorie, manual pentruclasa a XII-a, EdituraGimnasium, 2007 4. Zoe Petre (coord.), Istorie, manual pentru cl. a XII-a, Ed. Corint, 2007 5. M.Stan, C.Vornicu, Istorie, manual pentruclasa a XII-a, Editura Niculescu, 2007 6. www. wikipedia. ro

35. SFÂRŞIT