CONFERIN ŢA MENTORILOR

1. CONFERINŢA MENTORILOR DECEMBRIE 2006

2. METAFORE PENTRU MENTORI

3. CĂMILA CARE DANSEAZĂ CĂMILA A ÎNCEPUT SĂ IA LECŢII DE DANS. ”SINGURA MEA DORINŢĂ ESTE SĂ FAC ÎN AŞA FEL ÎNCÂT FIECARE MIŞCARE SĂ DEVINĂ FRIUMOASĂ ŞI GRAŢIOASĂ.” LUNI DE ZILE LA RÂND, CĂMILA A EXERSAT PIRUETE ŞI ARABESCURI SUB SOARELE TORID AL DEŞERTULUI, FĂRĂ SĂ SE OPREASCĂ, PÂNĂ CÂND PICIOARELE I S-AU UMPLUT DE BĂŞICI. DUPĂ CE A EXERSAT DE SUTE DE ORI CÂTEVA DANSURI, CĂMILA A DECIS CĂ E GATA SĂ DEA UN RECITAL. ZIS ŞI FĂCUT. CĂMILA ŞI-A INVITAT UN GRUP DE PRIETENI ŞI UNUL DE CRITICI. CÂND RECITALUL S-A ÎNCHEIAT, UNUL DIN CRITICI I-A SPUS CĂMILEI: “TREBUIE SĂ ÎŢI SPUN DESCHIS CĂ NU EŞTI ŞI NU VEI FI NICIODATĂ O DANSATOARE. EŞTI LIPSITĂ DE GRAŢIE ŞI EŞTI STÂNGACE.” “CÂT DE MULT SE ÎNŞEALĂ,” ÎŞI SPUSE CĂMILA. AM MUNCIT DIN GREU ŞI VOI DANSA DOAR PENTRU MINE. ŞI ASTA A ŞI CONTINUAT SĂ FACĂ.

4. MORALA ÎN PROFESIA NOASTRĂ, TREBUIE SĂ NE ALEGEM ŢELURILE CARE NE FAC PLĂCERE ŞI CARE NE ADUC BUCURII ŞI SATISFACŢII, ŞI NU TREBUIE SĂ NE CONCENTRĂM EXCLUSIV PE CEEA CE CRED ALŢII DESPRE PERFORMANŢA NOASTRĂ.

5. RABINUL ÎNTR-O ZI, RABINUL S-A DUS LA TEMPLU, UNDE ERA PREZENT DOAR UN MEMBRU AL CONGREGAŢIEI, PE CARE L-A ÎNTREBAT DACĂ E SAU NU CAZUL SĂ-ŞI ŢINĂ SLUJBA. REPLICA ENORIAŞULUI A VENIT PROMPT:”DACĂ AŢI AVEA UN GRAJD PLIN CU CAI, ŞI TOŢI CAII CU EXCEPŢIA UNUIA AR FUGI, NU I-AŢI DA DE MÂNCARE CALULUI RĂMAS?” DREPT URMARE, RABINUL ŞI-A ÎNCEPUT SLUJBA, CARE A DURAT CÂTEVA ORE BUNE. CÂND A TERMINAT, RABINUL L-A ÎNTREBAT PE ENORIAŞ DACĂ I-A PLĂCUT SLUJBA. ATUNCI ENORIAŞUL L-A ÎNTREBAT PE RABIN: “DACĂ AŢI AVEA UN GRAJD PLIN CU CAI, ŞI TOŢI CAII, CU EXCEPŢIA UNUIA, AR FUGI, I-AŢI DA TOATĂ MÂNCAREA CALULUI RĂMAS?”

6. MORALA NU EXAGERAŢI ŞI NU ÎNCERCAŢI SĂ-I IMPRESIONAŢI PE STUDENŢI SAU PE ELEVI. DAŢI EXACT ATÂTA INFORMAŢIE DE CÂTĂ ESTE NEVOIE.

7. VRĂBIUŢA ÎNTR-O BUNĂ ZI, UN CAVALER ÎMBRĂCAT ÎN ARMURA SA STRĂLUCITOARE TRECEA CĂLARE PRIN PĂDURE. DEODATĂ, ÎN MIJLOCUL DRUMULUI, A VĂZUT O VRĂBIUŢĂ STÂND PE SPATE ŞI AGITÂNDU-ŞI PICIORUŞELE ÎN AER. “CE FACI VRĂBIUŢO! DE CE STAI CU PICIOARELE ÎN AER?” A ÎNTREBAT CAVALERUL. “CUM, N-AI AUZIT? O SĂ CADĂ CERUL. AM AFLAT DE LA GĂINUŞA CARE LOCUIEŞTE LA FERMA DE MAI SUS.” “NU CRED CĂ SE VA ÎNTÂMPLA ASTA. DAR ŞI DAC-AR FI ADEVĂRAT, CE-AI PUTEA FACE TU, VRĂBIUŢO?” “POATE CĂ SUNT MICĂ ŞI NEAJUTORTĂ, DAR FIECARE FACE CE POATE ÎN ASEMENEA SITUAŢII,” RĂSPUNSE VRĂBIUŢA.

8. MORALA CHIAR DACĂ O PROBLEMĂ PARE A FI INSURMONTABILĂ, NU TREBUIE SĂ NE LĂSĂM PRADĂ DEZNĂDEJDII. DIMPOTRIVĂ, FIECARE DINTRE NOI TREBUIE SĂ CONTRIBUIE LA REMEDIEREA SITUAŢIEI CU TOT CE CE ÎI STĂ ÎN PUTINŢĂ.

9. PIETRICELELE ÎNTR-O ZI, UN ÎNŢELEPT LE-A CERUT UCENICILOR SĂI SĂ ÎI ADUCĂ O GĂLEATĂ PE CARE A UMPLUT-O CU BUCĂŢI MARI DE STÂNCĂ. “E PLINĂ GĂLEATA?” I-A ÎNTREBAT EL PE ASISTENŢII SĂI. “DA,” AU RĂSPUNS ACEŞTIA. ATUNCI ÎNŢELEPTUL LE-A CERUT UCENICILOR SĂ PUNĂ NIŞTE PIETRICELE MICI ÎN GĂLEATĂ ŞI LE-A PUS DIN NOU ACEEAŞI ÎNTREBARE. DUPĂ CE A PRIMIT UN RĂSPUNS IDENTIC CU CEL DE DINAINTE, ÎNŢELEPTUL A TURNAT NISIP PÂNĂ A UMPLUT GĂLEATA PÂNĂ LA REFUZ. “ACUM MAI PUTEM PUNE CEVA ÎN GĂLEATĂ?” “NIMIC”, A FOST RĂSPUNSUL PRIMIT.

10. MORALA DACĂ ÎNŢELEPTUL NU AR FI PUS PIETRELE MARI DE LA BUN ÎNCEPUT, ELE NU AR MAI FI ÎNCĂPUT. ÎN VIAŢĂ TREBUIE SĂ NE STABILIM PRIORITĂŢILE ŞI SĂ NE CONCENTRĂM MAI ÎNTÂI ASUPRA LUCRURILOR MARI.

11. UNEALTA CEA BUNĂ ÎNTR-O BUNĂ ZI, UNELTELE S-AU HOTĂRÂT SĂ TRANSFORME OŢELUL ÎNTR-UN MATERIAL MAI MALEABI. ÎNTÂI A VENIT TOPORUL, CARE A LOVIT OŢELUL CU LAMA LUI ASCUŢITĂ. DAR NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC. DOAR CĂ TOPORUL S-A TOCIT ŞI ŞI-A STRICAT LAMA. APOI A FOST RÂNDUL FIERĂSTRĂULUI. ŞI DIN NOU NU S-A AJUNS LA NICI UN REZULTAT.DOAR CĂ FIERĂSTRĂUL ŞI-A TOCIT ZIMŢII. APOI A ÎNCERCAT CIOCANUL, CARE ÎNSĂ S-A RUPT ÎN DOUĂ. ÎN CELE DIN URMĂ A VENIT FLACĂRA, CARE A ÎNVĂLUIT OŢELUL CU CĂLDURA EI, PÂNĂ CÂND OŢELUL A LUAT FORMA DORITĂ DE FLACĂRĂ.

12. MORALA CÂND VREM SĂ FACEM SCHIMBĂRI, CU BLÂNDEŢEA VOM CÂŞTIGA MAI MULT DECÂT CUBRUTALITATEA.

13. NASTRATIN HOGEA ÎNTR-O ZI, PE CÂND NASTRATIN HOGEA ÎŞI BEA CAFEAUA CU CÂŢIVA PRIETENI ŞI DISCUTAU DESPRE DIFERITELE VALORI PE CARE LE APRECIAZĂ OAMENII, UNUL DIN CEI PREZENŢI L-A ÎNTREBAT PE NASTRATIN: “CARE CONSDIDERI CĂ ESTE CEL MAI VALOROS LUCRU DIN LUME?” RĂSPUNSUL A VENIT PROMPT:”UN SFAT.” ŞI CARE APRECIEZI CĂ ESTE LUCRUL CEL MAI LIPSIT DE VALOARE?” RĂSPUNSUL A FOST ACELAŞI: “UN SFAT.”

14. MORALA UN SFAT POATE FI CEL MAI VALOROS LUCRU DACĂ ESTE POTRIVIT CU SITUAŢIA ÎN CARE SE AFLĂ PERSOANA ÎN CAUZĂ ŞI, EVIDENT ESTE DE NEPREŢUIT DACĂ ESTE URMAT. ÎN ACELAŞI TIMP, UN SFAT NEPOTRIVIT SAU UNUL CARE, DEŞI BUN, NU ESTE URMAT, DEVINE UN LUCRU LIPSIT DE VALOARE.

15. NASTRATIN HOGEA ÎNTR-O ZI, NASTRATIN HOGEA L-A VIZITAT PE TIMUR LENK. ÎN TIMPUL VIZITEI, TIMUR LENK I-A ARĂTAT VIZITATORULU CAII ŞI MĂGARII SĂI DE CARE ERA FOARTE MÎNDRU. CA SĂ-I FACĂ PLĂCERE LUI TIMUR LENK, NASTRATIN I-A SPUS ACESTUIA CĂ AR PUTEA SĂ-L ÎNVEŢE PE UNUL DIN MĂGARII SĂI SĂ CITEASCĂ. EVIDENT CĂ NASTRATIN A REGRETAT IMEDIAT CELE SPUSE, DAR DE TEAMA UNEI PEDEPSE NU ŞI-A RETRAS PROPUNEREA. PESTE O LUNĂ, NASTRATIN S-A ÎNTORS LA TIMUR LENK CU MĂGARUL, CĂRUIA I-A PUS ÎN FAŢĂ O CARTE. MĂGARUL A ÎNCEPUT SĂ DEA PAGINĂ DUPĂ PAGINĂ, ŞI CÂND A AJUNS LA JUMĂTATEA CĂRŢII A ÎNCEPUT SĂ RAGĂ DE BUCURIE. ÎNTREBAT FIIND CUM A REUŞIT ACEASTĂ PERFORMANŢĂ, NASTRATIN A DEZVĂLUIT SECRETUL: “ÎNTÂI I-AM PUS MĂGARULUI NIŞTE FÂN DUPĂ PRIMA PAGINĂ, ŞI ÎN FIECARE ZI AM MUTAT FÂNUL CU O PAGINĂ MAI ÎNCOLO ŞI ASTFEL AM REUŞIT SĂ-L ÎNVĂŢ PE MĂGAR SĂ DEA PAGINILE CĂRŢII.”

16. MORALA E NEVOIE DE MULTĂ INGENIOZITATE PENTRU A-I ÎNVĂŢA PE UNII ELEVI CEVA CE ÎI DEPĂŞEŞTE, DAR NIMIC NU E IMPOSIBIL. UNEORI, ATUNCI CÂND ASISTĂM LA ORE, NE PUTEM ÎNŞELA ÎN PRIVINŢA ADEVĂRATELOR CUNOŞTINŢE PE CARE LE AU ELEVII.

17. MISTREŢII ÎNTR-O ZI, ÎNTR-UN SAT AMENINŢAT MEREU DE MISTREŢII CARE LE ADUCEAU PAGUBE MARI SĂTENILOR, A VENIT UN STRĂIN CARE S-A OFERIT SĂ ÎI SCAPE PE ACEŞTIA DE PACOSTE. ÎNTÂI, STRĂINUL A CULTIVAT PORUMB, DE CARE MISTREŢII NU S-AU ATINS LA ÎNCEPUT. PRIMII CARE AU ÎNCEPUT SĂ MĂNÎNCE PORUMB AU FOST MISTREŢII TINERI. APOI A ÎNCEPUT SĂ CONSTRUIASCĂ UN ZID ÎN JURUL PARCELEI DE PORUMB. ÎNCET, ÎNCET A ÎNĂLŢAT GARDUL, FĂRĂ SĂ SPERIE ANIMALELE, PÂNĂ A REUŞIT SĂ LE STĂPÂNEASCĂ. ACUM SĂTENII AU SCĂPAT DE DISTRUGERI, IAR MISTREŢII AU HRANA ASIGUARATĂ ŞI NU MAI SUNT ÎN PERICOL DE A CĂDEA PRADĂ VÂNĂTORILOR.

18. MORALA PREVENIŢI STUDENŢII CĂ DISCIPLINAREA ELEVILOR CERE TIMP, RĂBDARE ŞI INGENIOZITATE, DAR EFECTELE DISCIPLINEI SUNT BENEFICE PENTRU TOATĂ LUMEA

19. LIMBI STRĂINE ÎMPĂRATUL FREDERIC CEL MARE AL PRUSIEI AVEA O GARDĂ FORMATĂ DIN BĂRBAŢI ÎNALŢI, CĂRORRA LE PRETINDEA SĂ ŞTIE LIMBA GERMANĂ. ŞI PENTRU CĂ ERA GREU SĂ GĂSEŞTI PE CINEVA CARE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ AMBELE CONDIŢII, OFIŢERII ANGAJAU ÎNTÂI BĂRBAŢI ÎNALŢI, PE CARE ÎI ÎNVĂŢAU APOI GERMANA. ÎMPĂRATUL OBIŞNUIA SĂ ÎŞI VIZITEZE GĂRZILE DIN JURUL PALATULUI ŞI SĂ ÎI ÎNTREBE TREI LUCRURI: CÂŢI ANI AU, DE CÂND SUNT ÎN ARMATĂ ŞI DACĂ SUNT MULŢUMIŢI DE HRANA ŞI DE CONDIŢIILE DIN ARMATĂ. DE ACEEA OFIŢERII ÎI ÎNVĂŢAU PE SOLDAŢII CARE NU ŞTIAU GERMANA RĂSPUNSURILE LA CELE TREI ÎNTREBĂRI. ÎNTR-UNA DIN SERI ÎNSĂ, ÎMPĂRATUL A PUS ÎNTREBĂRILE ÎN ALTĂ ORDINE. PRIMA ÎNTREBARE A FOST: “DE CÂŢI ANI EŞTI ÎN ARMATĂ?”, IAR RĂSPUNSUL A FOST: “DE 22 DE ANI.” CONTRARIAT, ÎMPĂRATUL L-A ÎNTREBAT PE SOLDAT CĂŢI ANI ARE, ŞI RĂSPUNSUL A FOST: ”ŞASE LUNI.” ATUNCI FREDERIC A REPLICAT: “ATUNCI EXISTĂ DOAR DOUĂ VARIANTE: ORI EU ORI TU SUNTEM NEBUNI. CARE ESTE CEA VALABILĂ?” “AMÂNDOUĂ” A FOST RĂSPUNSUL.

20. MORALA SFĂTUIŢI-I PE VIITORII PROFESORI SĂ NU REGIZEZE NICIODATĂ NIMIC PENTRU ORELE DE INSPECŢIE. S-AR PUTEA CA LUCRURILE SĂ IA O ÎNTORSĂTURĂ NEPREVĂZUTĂ, CARE AR PUTEA FI CHIAR ÎN DEFAVOAREA LOR.

21. STICLA DE VIN CÂND S-AU MUTAT LA CASĂ NOUĂ, BIIL ŞI ROSE AU DAT O PETRECERE LA CARE AU PRIMIT ÎN DAR DE LA UN PRIETEN O STICLĂ DE VIN. DAR STICLA A RĂMAS NEATINSĂ PENTRU CĂ LA PETRECERE A FOST SUFICIENT VIN. PESTE UN AN, CEI DOI AU DAT O NOUĂ PETRECERE, DAR DE DATA ACEASTA VINUL A FOST INSUFICIENT. DIN FERICIRE ÎNSĂ, BILL A DAT PESTE STICLA DE VIN DIN ANUL PRECEDENT, CARE I-A SCOS DIN ÎNCURCĂTURĂ.

22. ÎNVĂŢĂTURA NU ARUNCAŢI MATERIALELE DE CARE NU AVEŢI NEVOIE. NU SE ŞTIE NIODATĂ CÂND SUNTEŢI LA ANAGHIE ŞI VEŢI AVEA NEVOIE DE ELE.

23. HOBBY-URI PROFESORUL S-A GÂNDIT SĂ LE DEA ELEVILOR DE FĂCUT ACASĂ PROIECTE CARE SĂ FIE LEGATE DE HOBBY-URILE LOR. SPRE SURPRIZA SA, TOM, ELEVUL CEL MAI SLAB DIN CLASĂ, A VENIT LA ŞCOALĂ CU O CUTIE MARE, PLINĂ CU O COLECŢIE DE FLUTURI. PROFESORUL I-A CERUT LUI TOM SĂ LASE CUTIA LA ŞCOALĂ PÂNĂ A DOUA ZI, CA SĂ LE ARATE ŞI ALTOR ELEVI FLUTURII DIN COLECŢIE. “ÎMI PARE RĂU,” A REPLICAT TOM, DAR FRATELUI MEU NU ÎI PLACE SĂ SE DESPARTĂ DE FLUTURII LUI.” “DAR CE LEGĂTURĂ AU FLUTURII CU FRATELE TĂU?” A VRUT SĂ ŞTIE PROFESORUL. “EL ESTE COLECŢIONARUL. HOBBY-UL MEU ESTE DOAR SĂ ÎL URMĂRESC PE FRATELE MEU COLECŢIONÂND FLUTURI.”

24. MORALA SFĂTUŢI STUDENŢII SĂ NU LE DEA ELEVILOR SĂ FACĂ PROIECTELE ACASĂ. ELE TREBUIE FĂCUTE LA ŞCOALĂ, SUB SUPRAVEGHEREA PROFESORULUI.