„ EDUCA Ţ IA Ş I FORMAREA GENERA Ţ IILOR VIITOARE DE INGINERI ”

1. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 UNELE CĂI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A REZULTATELOR CICLULUI DOI AL PROCESULUI BOLOGNA ÎN ROMANIA Prof. univ. dr. ing. Vasile NASTASESCU* Prof. univ. dr. ing. Nicolae ILIESCU* Prof. univ. dr. ing. Ioan CURTU* * Membru al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania

2. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Cuprins • Introducere • 2. Organizarea primelor doua cicluri • Bologna in Romania • 3. Unele propuneri de imbunatatire a • desfasurarii ciclului II (masterat) • 4. Consideratii si propuneri privind sistemul de • credite de studii transferabile (ECTS) • 5. Concluzii

3. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 BIBLIOGRAFIE 1. Bologna Declaration (1999) 2. Prague Communique (2001) 3. Berlin Communique (2003) 4. Bergen Communique (2005) 5. London Communique (2007) 6. Leuven_Louvain-la-Neuve Communique (2009) 7. Budapest-Vienna Declaration (2010) 8. National Reports (2001-2009) 9. EUA Trends Reports (1999, 2001, 2003, 2005, 2007, 2009) 10. Eurydice_report_2009 ; 11. Eurydice_report_2010 12. Cartea Neagra a Procesului Bologna (editia I-a) 13. Survey of Master Degrees in EUROPE by Howard Davies, EUA, 2009

4. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 1. INTRODUCERE

5. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Rezultatele Procesului Bologna sunt mai • bune sau nu, comparativ cu rezultatele • structurii anterioare a invatamantului • superior ? • Sunteti multumit de functionarea celor • trei cicluri Bologna ?

6. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 2005 2005 In Romania, Ciclurile Bologna au inceput astfel: MASTERAT DOCTORAT LICENTA 2008 Principalul cadru legislativ: Legea nr. 288/2004, privind organizarea studiilor universitare; H. G. nr. 88/2005, privind organizarea studiilor de licenta; H. G. nr.567/2005, privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat; H. G. nr.404/2006, privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat.

7. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Structura invatamantului superior din Romania in context European

8. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Professor Georg Winckler EUA President, 2009 “The Master has a crucial role to play. It is the most versatile of qualifications. Without it, Europe’scommitment to research and innovation could not be sustained. The Master delivers the high levelskills required by the knowledge economy. When integrated into a comprehensive lifelong learningframework, it demonstrates just how responsive and inclusive universities can be.”

9. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 2. Organizarea primelor doua Cicluri Bologna in Romania

10. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010

11. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Vedere generala a sistemului si informatii cheie

12. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Durata programelor de MASTERAT intarile aderate la Procesul Bologna, 2009/10 Durata programelor de LICENTA intarile aderate la Procesul Bologna, 2009/10

13. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Reglemetari fundamentale: LICENTA 3-4 ani MASTERAT 1-2 ani DOCTORAT 3 ani Legea nr. 288/2004 H.G. nr.404/2006 M.O. nr. 3628/2008; 4644/2008; 4666/2009. Domeniile MASTERAT = LICENTA (art. 4, alin. 2 din H.G. nr. 404/2006) Legea nr. 288/2004 H.G. no. 567/2005 M.O. no. 4491/2005 14 domenii fundamentale; 73 domenii de doctorat. Legea nr. 288/2004 H.G. nr. 88/2005; 916/2005; 1175/2006; 676/2007; 635/2008; 749/2009; 631/2010 M.O. nr. 3235/2005. 14 domenii fundamentale; 73 domenii de studii de licenta; peste 300 programe de studii (specializari).

14. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 O reprezentare 2D a corelarii ciclurilor de studii universitare

15. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Cele trei cicluri Bologna asigura dezvoltari in cel putin trei directii Coordonatele sunt dezvoltari ale personalitatii absolventului Fiecare din cele trei cicluri Bologna implica o recunoastere academica majora:LICENTA, MASTERAT, DOCTORAT. Accesul este conditionat de absolvirea ciclului anterior. Pentru LICENTA, conditia este BACALAUREATUL.

16. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Cum s-a procedat in universitati pentru implementarea Procesului Bologna (ciclul I) prin modificarea planurilor de invatamant

17. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Cartea este o colectie de exemple de implementare grsita sau insuficienta a reformelor Procesului Bologna in universitatile din Romania Consiliul Facultatii urma să voteze o noua programă, de care urma să beneficieze prima generaţie de “studenţi Bologna”. Au existat trei propuneri: 1.O programă realizată prin studiul standardelor americane ABET şi a celor europene, compatibilă cu acestea, care oferea posibilitatea nelimitată de alegere a cursurilor, creştea rolul tutoratului şi permitea flexibilitate maximă studenţilor. Costurile faţă de vechea organizare nu erau mai mari. Unul dintre “dezavantaje” era faptul că introducea multe schimbări şi punea în pericol locul multor profesori. Această propunere a fost prezentată studenţilor şi a generat mult entuziasm din partea noastră datorită flexibilităţii şi centrării ei pe student.

18. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 2. A doua propunere era de fapt o colecţie de idei care nu se constituiau într-o propunere de sine stătătoare. 3. A treia propunere aparţine Comisiei Profesionale. Aceasta era bazată pe principiile programei vechi, faţă de care erau scoase anumite materii şi altele erau mutate între anii de studiu. Această programă presupunea compactarea materiilor. De exemplu, în loc de a studia analiză matematică pe 2 semestre, se va studia pe un singur semestru (la fel şi matematici speciale). Principalul atu al acestei propuneri este acela de a fi fost negociată între catedre în vederea împărţirii echitabile a punctelor de credit. Rezultatul: Din păcate programa care a entuziasmat studenţii cel mai tare nu a ajuns în Consiliul Facultăţii pentru a fi prezentată, deoarece a fost respinsă de Biroul de Conducere pe motiv că nu sunt resurse pentru acest tip de programă. Conducerea facultăţii, prin intermediul reprezentanţilor studenţilor (din Consiliul Facultăţii) ne-a rugat să le comunicăm ce cursuri considerăm noi că sunt inutile şi am dori să fie scoase din noua programă. Astfel, se spune, studenţii au fost consultaţi cu privire la realizarea noii programe. (Cartea Neagra a Procesului Bologna, pag. 6) Exista multe alte exemple, practic din toate universitatile

19. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Ciclul la finalul căruia absolvenţii ar trebui să fie deja specializaţi - viziunea studentilor - Lazar Vlasceanu, s.a., Starea calitatii in invatamantul superior, Barometrul calitatii – 2009, pag. 269, ARACIS, QualMedia

20. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 … si viziunea profesorilor: Lazar Vlasceanu, s.a., Starea calitatii in invatamantul superior, Barometrul calitatii – 2009, pag. 284, ARACIS, QualMedia

21. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Preferintele angajatorilor Lazar Vlasceanu, s.a., Starea calitatii in Invatamantul superior, Barometrul calitatii – 2009, pag. 342, ARACIS, QualMedia

22. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Cum functioneaza in general masteratele: • Multe discipline ale programelor de master repeta cursurile • studiate pe timpul primului ciclu de studii universitare. • Adesea orarul studiilor de masterat NU este bine ales • (noaptea tarziu, profesorii nu vin, discipline neatractive, multi • studenti sunt angajati si nu pot veni la cursuri, ci numai la • examene). • Cele mai multe masterate sunt organizate pentru a asigura • incarcarea didactica a profesorilor (cu precadere a celor din • conducere). • Apar dificultati in definirea Cadrului national si european al • calificarilor – nivelul 7

23. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 O posibila corelare a studiilor de MASTERAT cu cele de LICENTA

24. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Observatii: • Nu exista nicio conexiune intre programele de studii de • licenta si cele de masterat (domeniul studiilor de masterat si • licenta este acelasi). • Aproape toate programele de studii de licenta NU ofera si • nivelul de studii de masterat pentru aceiasi specializare ! • Exista programe de studii de masterat, care par sa apartina • altor domenii de studii de licenta, deoarece disciplinele de • baza nu se regasesc in domeniul asumat (declarat). • Organizarea primelor doua cicluri de studii universitare • creaza dificultati in realizarea cadrului national al calificarilor.

25. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 3. Unele propuneri de imbunatatire a desfasurarii ciclului II (MASTERAT)

26. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Realizarea unei corelari corespunzatoare intre continutul • disciplinelor din primele doua cicluri Bologna, care sa conduca la • o calificare superioara celei anterioare (durata studiilor universitare • de 4 sau 5 ani), durata studiilor Bologna fiind mai mare; • (4 ani + 2 ani = 6 ani; 6>5 !). • Imbunatatirea managementului institutional privind studiile de • masterat (orar, control, exigenta, facilitati etc.). • Pentru asigurarea calitatii programelor de masterat este necesar • un singur sistem de acreditare/autorizare – numai prin ARACIS. • In prezent functioneaza doua modalitati (ARACIS si Senatele • universitare). • TOATE cele trei cicluri Bologna ar trebui tratate la fel, • prin proceduri unice de acreditare/autorizare, de catre institutii • abilitate, independente !

27. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Orice program de studii de licenta (specializare) ar trebui sa ofere posibilitatea continuarii directe a studiilor la nivel de master. • Asa cum studiile de licenta si de doctorat au domenii proprii (se asigura o unitate a pregatirii fundamentale si de specialitate), ar trebui ca si studiile de masterat sa fie organizate in domenii proprii, bine definite. • Domeniul de studii universitare de masterat ar putea avea chiar numele specializarii de la licenta; astfel, ar putea sa fie foarte clar care este bagajul de cunostinte necesar abordarii studiilor de masterat.

28. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Masteratul, ca si Doctoratul, ar trebui sa cunoasca doua forme:masteratul stiintific si masteratul profesional. Masteratul stiintific ar trebui sa fie acela, dezvoltat in continuarea (aprofundarea) studiilor de licenta, prin care nu se schimba specializarea, ci se ridica la un nivel superior. • Conditiile de admitere la studiile de masteratar trebui mult mai exact definite; de asemenea ar trebui organizata o procedura de recunoastere a pregatirii dobandite prin alte forme, acesta fiind un pas in punerea in practica a invatarii pe tot parcursul vietii (LLL). • Unele discipline parcurse la masterat (eventual absolvite cu note de la 8 in sus) sa fie recunoscute in cadrul studiilor universitare de doctorat.

29. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Orice functie din statele de functiuni, care implica studii superioare, ocupata prin numire in urma unui concurs sau examen, din structurile institutiilor de stat sau private, sa fie descrisa ca nivel in termenii Procesului Bologna (licenta, masterat, doctorat); • precizarea S = studii superioare este extrem de vaga si nu stimuleaza pregatirea profesionala. • Pentru o usoara insertie pe piata fortei de munca si adecvarea la cerintele mediului socio-economic in care functioneaza universitatea este necesara o colaborare stransa, institutionala, a acesteia cu potentialii angajatori ai absolventilor; ARACIS, ca membru al ENAEE, se pregateste pentru astfel de evaluari in viitor, in vederea recunoasterii diplomelor ingineresti cu eticheta EUR-ACE. • Cresterea rolului laboratoarelor si a practicii profesionale, atat in cadrul studiilor de LICENTA, cat mai ales a celor de MASTERAT.

30. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Laboratoarele trebuie sa aibe o dotare moderna, care sa permita atat atingerea obiectivelor de invatamant, cat si desfasurarea unei cercetari stiintifice competitive; o inventariere generala a dotarilor si o grupare mai buna a aparturii, instalatiilor si masinilor, in locuri bine amenajate, poate fi o solutie in actualele conditii. • Accesul in laboratoare trebuie sa fie ca in biblioteca, adica intro plaja larga de timp, zilnic, cu exceptia perioadelor cu activitati planificate si sub asistenta de specialitate (cadre tehnice din universitate sau studenti angajati). • Personalul tehnic de deservire a laboratoarelor, ar trebui sa faca obiectul unei pregatiri speciale (prin grija catedrelor sau facultatilor), sa existe conform unor normative de lucru si sa fie stimulate pentru o continuitate cat mai mare a activitatii. • Orele de laborator, dar mai ales cele de practica ar trebui sa fie organizate comasat, in perioade stabilite si sa includa atat activitati in laboratoare, cat mai ales in cadrul unor agenti economici, chiar prin angajare temporara in unele situatii, sau gasirea unor cai de cointeresare reciproca, in relatia universitate-agent economic.

31. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 5. Concluzii

32. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Se pare ca MASTERATUL este, din multe puncte de vedere, cel mai important ciclu de studii universitare prin numarul mare de studenti carora li se adreseaza, prin numarul mare al angajatorilor interesati in aceste studii si prin activitatea de cercetare stiintifica – fiind in acest sens baza de acces spre studiile doctorale. • Se pare ca la ora actuala in Romania, cele trei cicluri de studii universitare se bucura de atentii diferite din partea MECTS - prin reglementarile existente (organizarea si asigurare calitatii).

33. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Apreciem că există cel puţin cateva căi de imbunatatire a formarii generatiilor viitoare de ingineri. Iata numai cateva: • o mai buna reglemetare si organizare a celor trei cicluri de studii universitare, dar cu precadere a MASTERATULUI; acesta este veriga slaba a celor trei ciicluri; • acordarea unei atentii sporite (reglementari si organizare) activitatilor de laborator si a practicii profesionale; • imbunatatirea legaturilor (institutionalizarea lor) dintre universitate si piata muncii, mediul socio-economic, mediul de afaceri etc. • revizuirea criteriilor de promovare a personalului didactic, prin luarea in consideratie a mai multor aspecte legate de creatia stiintifica, cercetarea stiintifica si transferul tehnologic (exagerbarea publicatiilor ISI si a unor carti sau manuale a contribuit prea putin la cresterea vizibilitatii internationale si nu a fost o activitate centrata pe student sau pe nevoile mediului social in care activeaza universitatea, sau pe cerintele angajatorilor)

34. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Din 1999, 47 de tari au aderat la Procesul Bologna, de la care asteptarile sunt mari; dincolo de mobilitate si recunoastere, Procesul Bologna mai trebuie sa insemne calitate superioara a invatamantului. • Nu toate obiectivele au fost indeplinite, de catre toate tarile participante, pana in 2010; este necesar ca Procesul Bologna sa continue si dupa 2010.

35. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 • Din toate documentele referitoare la Procesul Bologna, se degaja o apreciere fundamentala pentru viitor: Procesul Bologna nu se va opri, nici in 2010,nici in 2025, el ramanand, • o idee majora pentru unitate, • o politica in sensul cel mai larg & • o strategie pe termen lung !

36. „EDUCAŢIA ŞI FORMAREA GENERAŢIILOR VIITOARE DE INGINERI” Conferinţă Naţională, Universitatea “POLITEHNICA” Bucureti, 09.12.2010 Vă mulţumesc !