920 likes | 2.19k Views
POVESTEA POVEŞTILOR. Povestea poveştilor. A fost odată ca niciodată,într-o lume neştiută de pământeni , un tărâm de basm stăpânit de trei zâne bune şi frumoase numite. Fantezia. Imaginaţia. Visarea. În împărăţia celor trei zâne domneau înţelegerea, armonia şi prietenia.
E N D
Povestea poveştilor A fost odată ca niciodată,într-o lume neştiută de pământeni, un tărâm de basm stăpânit de trei zâne bune şi frumoase numite....
În împărăţia celor trei zâne domneau înţelegerea, armonia şi prietenia. Toate personajele din poveşti trăiau fericite şi liniştite.
iar cărţile de pe rafturile camerelor palatului de cleştar în care locuiau acestea se înmulţeau zilnic deoarece nimic nu le împiedica sa Rafturile cămăruţelor palatului de cleştar în care locuiau laolaltă prinţese, prinţi, spiriduşi, zâne, animale şi pitici, erau neîncăpătoare pentru milioanele de cărţi cu poveşti scrise şi trăite de către aceste personaje.
Într-o zi,liniştea regatului fu întreruptă de un zgomot asurzitor. Un cutremur înspăimântător zgudui palatul şi toate vieţuitoarele ieşiră îngrozite şi fugiră spre nicăieri pentru a se adăposti. -Ce se întâmplă ?o întrebă Fantezia pe sora ei mai mare, Imaginaţia.
Priveşte! E vrăjitoarea Incultura, răspunse Imaginaţia, iar ochii i se umplură de lacrimi. • Vrea sa distrugă lumea poveştilor, spuse îngrozită Visarea. Ce ne facem?
Nu apucă să-şi ducă vorba până la capăt că peste întreaga împărăţie se lăsă întunericul şi groaza.
Ha! Ha! Ha! Aţi înţeles bine! Lumea voastră mă împiedică să-mi găsesc slujitori care să-mi îndeplinească toate poruncile. Copiii vizitează cu plăcere lumea voastră. Chiar nu-i înţeleg! Dacă m-ar sluji pe mine, n-ar trebui să mai citească sau să mai înveţe vreodată.
Şi zicând acestea, vrăjitoarea se transformă într-un dragon roşu şi începu să arunce bulgări de foc asupra castelului de cleştar. • Visarea si Fantezia începură să plângă amarnic, dar Imaginaţiale opri spunând: • Fetelor, să nu ne pierdem speranţa! Prietenii noştri nu vor întârzia să apară. Să-i chemăm!
PERSONAJE POZITIVE
PERSONAJE NEGATIVE
Cine sunt eu? • Casa bunicii e-n pădure • Şi merg acolo deseori, • În coşuleţ n-am fragi şi mure, • Ci cozonac, şi-n mână, flori.
Trăiesc în căsuţa din munţi • La cei şapte pitici cărunţi. • Din vraja maşterei haine • M-a salvat...ştiţi bine cine!
Sunt totdeauna încălţat • În toată lumea respectat. • L-am pedepsit pe căpcăun • Pentru stăpânul meu cel bun.
În cenuşă scotocesc, • Zi şi noapte robotesc • Viaţa mi se va schimba • Când la bal eu voi dansa.
Cine a spus? • - Alunaş, drag alunaş, • Scutură-te, rogu-te-aş, • Şi mă-mbracă-n straie de argint • Numa-n aur şi argint.
Cine a spus? • -Dacă vă întreabă regele al cui e grâul pe care îl cosiţi, să răspundeţi:Al Marchizului de Carabas! Altfel va fi vai şi amar de voi!
Cine a spus? • Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din ţară?
Cine a spus? • Ia, mă duc la bunicuţa. Îi duc puţin cozonac şi vin ca să-şi mai vină în putere, căci e bolnavă şi slăbită.
Dar, la un moment dat, o dâră de lumină izvorî din înaltul cerului şi toate vieţuitoarele priveau cu uimire minunea.
Pomii înverziră, apele susurară, mulţii îşi ridicară frunţile semeţe.
Prinţesele şi prinţii, zânele şi spiriduşii îşi continuau povestea.
Cu toţii se bucurau şi se veseleau recunoscători, mulţumind neîncetat celor care le-au salvat regatul, adică vouă, COPIILOR.
Drept răsplată pentru isteţimea de care aţi dat dovadă, cu toţii au promis că vă vor dărui poveşti cât mai frumoase.
Vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu vrăjitoarea Incultura... Am uitat să vă spun. Văzând că nu are nicio şansă în faţa unor copii atât de isteţi, pricepuţi şi curajoşi, s-a urcat pe mătura sa zburătoare şi a dispărut în lumea întunecată a NEŞTIINŢEI.