PRIORITĂŢI ALE SECTORULUI ENERGETIC DIN ROMÂNIA

1. Masa rotunda “ Eficienţa Energetică şi Schimbările Climatice”Organizatori: PNUD şi Ministerul Mediului PRIORITĂŢI ALE SECTORULUI ENERGETIC DIN ROMÂNIA Prof. dr.ing.Aureliu LECAProf. dr.ing.Virgil MUŞATESCUUniversitatea “Politehnica” Bucureşti Casa ONUBucureşti, 5 iunie 2009

2. 2 CARACTERISTICI SPECIFICE ENERGIEI • Produs indispensabil cu o mare valoare economică, socială, strategică şi politică • Energia este obiectul conflictelor regionale, a crizelor in alimentare (petrol, gaze), legata de marile avarii energetice, de tensiuni sociale, erori în politica energetică, chiar terorism • Lipsa accesului la energie are consecinţe grave in dezvoltarea unui stat si a lumii • Sistem inerţial cu o constantă de timp de 4-15 ani • Energia şi transporturile au cel mai mare impact asupra mediului (contribuţia energiei –depinzand de tara <=80% poluare) • Energia necesită investiţii considerabile • Energie = Economie + Eficienţă +Mediu + Etică • Deceniile următoare vor fi dominate de provocările dezvoltării unei economii eficiente energetic, competitive, cu carbon redus, securizată energetic

3. 3 STRATEGIE INTEGRATĂPENTRU ENERGIE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE PENTRU EUROPA (2007-2030) • Obiectiv strategic: reducerea emisiilor de GES (în special, CO2), cu 20% până în 2020, cu limitarea încălzirii globale la maxim 2°C în plus faţă de temperaturile din era preindustrială. • Plan de acţiuni / Ţinte majore: • Reducerea consumului de energie prin creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020. • Dublarea ponderii SRE în consumul brut de energie al UE de la 6% în prezent la 12% în 2010 şi la 20% în 2020. • Creşterea ponderii energiei electrice produse din SRE în totalul consumului de la 14% în prezent la 22% în 2010. • Creşterea ponderii biocombustibililor în transporturi la 5,75% în 2010 şi la 10% în 2020. Dezvoltarea durabilă – proces în continuăevoluţie care urmăreşte perfecţionarea economiei, a societăţii şi a condiţiilor de mediu pentru beneficiul generaţiei actualeşi al celor viitoare.

4. De ce eficienta energetica? • Obiectivul general al strategiei sectorului energetic, pentru perioada 2007-2020, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi  lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi a unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. • Cele trei obiective ale strategiei energetice europene, adoptate si in strategia romaneasca: • Siguranta in alimentarea cu energie; • Sustenabilitate a sistemului energetic; • Competitivitate. Toate sunt asigurate prin eficienta energetica. Eficienţa energetică este cea mai uşor disponibilă, cea mai puţin poluantă şi cea mai ieftină resursă dintre toate resursele energetice existente.

5. De ce eficienta energetica ?- o viziune economica • Optimul social diferit de cel particular; • Pretul marginal social al energiei > pretul marginal al energiei la nivel de economie: Ps = Pe + βγ • Pret mai mare => consum mai mic de energie la punctul de optim social • Deci, in acest caz, piata singura nu poate aduce consumul la punctul optim, trebuie alte instrumente de stimulare a reducerii cons energetic la nivel de societate.

6. 4 Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (1) • România – o ţară bogată în resurse energetice sărace şi scumpe: • Petrol şi gaze naturale – rezerve pentru 15 ani; dependenţa de importuri: petrol >50%, gaze >35% (2007), cumulat 70% (2015). • Cărbune – rezerve limitate, calitate scăzută; hidro şi uraniu – scumpe ca investiţii. • Structura surselor primare de energie: petrol şi gaze-65%; cărbune – 20%; regenerabile – 7,5%; nuclear - 4%; hidro – 3,5%. • Structura consumului final de energie: industrie - 43%; sectorul rezidenţial -34%; transporturi -15%; alţi consumatori -8%. • Legislaţia, instituţiile, programele - există, dar multe se misca greu; progresele sunt modeste. • România are inca cea mai energo-intensivă economie din UE: • IE primară 0,511 tep/1000 euro2005, de 3,1 ori media IE în UE25 • IE finală 0,385 tep/1000 euro2005, de 3,3 ori media IE în UE25 Intensitatea energetică (IE) – indicator sintetic – raportul între consumul intern brut (sau final) de energie şi produsul intern brut (PIB) la preţuri constante, exprimat în tep/1000 euro (1 tep = 10,5 Gcal).

7. 5 Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (2) Eficienţa energetică (EE) – orice măsură care are drept rezultat furnizarea unui serviciu la un consumator final cu o reducere în energia utilizată (“doing more with less”). • Pierderile energetice: industrie -25%; clădiri -40-50%; transporturi -35-40%. Potenţialul naţional de economii energetice – 35%. • Surse majore de pierderi energetice: materiale, aparate, echipamente, tehnologii energo-intensive, izolaţii termice, materiale de construcţii, schimbătoare de căldură, pompe, compresoare, ventilatoare, arzătoare, cazane termice, echipamente electrice, aparate electrocasnice, iluminatul, contorizarea, clădiri, sustragerea de energie, cultura EE (“business as usual” sau BAT?). • Factori defavorabili EE: EE este desconsiderată, instituţiile responsabile puţin active, programe de EE declarative, fără efecte practice, audituri energetice formale, penalizări nestimulative, management defectuos, finanţare dificilă.

8. 6 Eficienţa energetică în România – prioritate fundamentală (3) Măsuri pentru reducerea IE şi creşterea EE: • Energia, IE şi EE trebuie introduse pe agenda politică a României, exprimându-se voinţa politică de a promova prevederile UE. • Pentru reducerea IE trebuie dezvoltate industriile prelucrătoare, cu valoare adăugată la PIB (elaborarea “Strategiei dezvoltării economice a României”, document absent în prezent). • Actualizarea şi utilizarea fermă a cadrului legislativ, instituţional şi de reglementări din “Strategia Naţională de Eficienţă Energetică” (2003) şi a “Legii Eficienţei Energetice” (Legea 199/2000) imbunatatita prin OUG 22/2008. • Consolidarea şi creşterea autorităţii ARCE, ca agenţie guvernamentală de eficienţă energetică. • În conformitate cu actuala legislatie, trebuie accelerat procesul de executarea auditurilor energetice(ca instrument de evaluare), iar rezultatele certificate şi implementate. • Creşterea penalizărilor anuale pentru neefectuarea auditurilor energetice la valori maxime de 0,1-0,5% din consumul anual de energie (electrică, termică, combustibili). • Încheierea de acorduri voluntare pe termen mediu şi lung cu întreprinderi industriale pentru creşterea EE, mediate de Guvern şi urmărite de ARCE. • Soluţii urgente pentru finanţarea EE, promovarea managementului utilizării energiei (DSM) şi a companiilor de servicii energetice (ESCO). • Îndeplinirea “Primului Plan Naţional în domeniul Eficienţei Energetice” (2007-2010) cerut de UE (iunie 2007).

9. 7 Cogenerarea şi alimentarea centralizată cu căldură – situaţia prezentă • Cogenerarea şi reducerea consumului de energie în clădiri – direcţii promovate de UE (eficienţă energetică, reducere CO2). • Cogenerarea şi încălzirea urbană – cel mai deficitar subsector energetic. • Pierderile energetice totale foarte mari: 35% (cele mai bune sisteme), 80% (cele mai ineficiente), plătite de consumatori. • Pierderile energetice în clădiri: circa 50%; 85000 blocuri de locuinţe, 3 milioane apartamente, 7 milioane persoane. • Efecte sociale mari: venituri reduse, suportabilitatea facturilor, ajutoare sociale. • Programele “Termoficare 2006-2009 şi 2007 -2015”; reacţia autorităţilor locale: în general, lipsă de interes. • Energetica urbană este într-o situaţie critică: voinţă politică declarativă, managementul programelor (la nivel central şi local) deficitar, birocraţie excesivă, finanţare neacoperită. • Ţările UE: după criza petrolului (1973) au redus consumurile energetice în clădiri cu 60-65%; ţinta UE (2012): reduceri cu încă 22%.

10. 8 Cadrul legislativ Cadrul politic, economic şi social Cadrul instituţional şi de reglementare Politica naţională de eficienţă energetică Situaţia cogenerării şi a încălzirii centralizate Politica naţională privind cogenerarea şi încălzirea centralizată Eficienţa încălzirii centralizate şi suportabilitatea Combustibili, căldură Preţuri şi tarife, alocarea costurilor Programe guvernamentale şi finanţarea Modernizarea surselor de căldură (CET-uri şi CT-uri) Asistenţă străinăBM, USAID, BERD, UE etc. Reabilitarea termică a clădirilor Cogenerarea industrială Protecţia socială Veniturile locatarilor PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ EFICIENŢA ÎNCĂLZIRII CENTRALIZATE ŞI SUPORTABILITATEA FACTURILOR

11. 9 MODUL DE CLASIFICARE A PRIORITĂŢILOR PENTRU INVESTIŢIILE ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE/TRANZIŢIE

12. 10 Cogenerarea şi alimentarea centralizată cu căldură – măsuri urgente • Reafirmarea fermă a voinţei politice privind modernizarea energeticii urbane în România, responsabilizarea autorităţilor locale, a ministerelor şi autorităţilor de reglementare. • Rezolvarea necorelărilor de ordin legislativ, HG şi reglementări în vederea atragerii investitorilor străini şi autohtoni (promovarea cogenerării de inalta ef). • Finanţarea modernizării cogenerării şi a SACET – problemă fundamentală, coordonată de MEF (circa 6 miliarde euro); facilităţi financiare şi fiscale. • Imbunatatireametodei ANRE de alocare a costurilor între cele două produse ale cogenerării (electricitate şi căldură), pe baze economice şi bonus de mediu. • Preluarea reglementării căldurii de la ANRSC de către ANRE. • Dimensionarea corespunzătoare a celor două UMP (din Ministerul Adm. şi Internelor şi Ministerul Dezv. Regionale şi Locuinţei). • Diferenţierea preţului de vânzare a gazelor naturale între populaţie şi consumatorii industriali. Raportul preţ populaţie/preţ industrie = 2,15 (media UE25), respectiv 1,04 (România); aceasta constituie principala cauză a debranşării de la SACET a circa 550 000 apartamente. • Reabilitarea termică a clădirilor: Program naţional (20 ani), finanţare (minim 6 miliarde euro), crearea de locuri de muncă, absorbţia fondurilor europene, reducerea import.energ., modernizarea a circa 150 000 apart./an, reducere emisii CO2. E necesara accelerarea implementarii programului pt a capitaliza avantajele pe termen mai lung.