Traditii ale minoritatilor nationale din Romania

1. Traditii ale minoritatilornationale din Romania Menta Gabriel

2. Germanii • In Germania, ajunul Craciunului este cea mai importanta zi de sarbatoare. In ziua de ajun, familia se aduna pentru cina si pentru a merge impreuna la biserica la Mesa din noaptea de Craciun (se intampla mai mult in sudul Germaniei).In unele familii se obisnuieste sa se cante colinde. De Craciun, germanii adora sa-si orneze casele si in exterior, si in interior. In jurul ferestrelor sunt puse lampioane electrice.In aproape fiecare casa exista Adventskrantz, un suport metalic cu patru lumanari. "Advent" inseamna "vine", iar acest suport simbolizeaza cele patru saptamani de dinaintea Craciunului. In fiecare duminica din aceste patru saptamani, este aprinsa cate o lumanare.

3. Zone tradiţional germane din Transilvania, Satu Mare şi Banat în care au deținut majoritatea în trecut Germanii din Romania reprezintaun segment din populatia Romaniei, care la recensamantuldin 1930 erau în numar de 745.421 de persoane, din care, la recensamantuldin 2002, mai ramaseseranumai 60.088 de persoane

4. Rromii • Minoritatea romadin Romania(romi, uneori scris și rromi, cunoscuti popular și ca tigani, roma - in limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din Romania. Conform recensamantuluidin 2002, acestia numarau535.140 de persoane sau 2,5% din totalul populatiei, fiind al doilea grup etnic minoritar din Romania dupacel maghiar. Din acesti 535.140 de oameni 60% locuiesc în mediul rural (325.000). Existaopinii cacifra estimatanu corespunde realitatii. Numarular fi aproximativ, fiindcamulți din ei ar refuza sadeclare etnicitatea lor actuala.

5. Traditiile sunt o parte esentialaa vieți pentru romi. Acest grup etnic a pastrat multe din traditiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat si important eveniment din traditia lor este "nunta tiganeasca". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decoratași stralucitoare. Existamult dans si multa muzica. Una din traditiile care iese la iveala astazi este tradiția de "casatorie minora". Varstamedie la casatoriepentru fete este nouasprezece ani. Aceasta este o varstafoarte fragedain comparatie cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de multe ori au un respect mai mare pentru traditia si obiceiurile lor decat fatade legile tariiîn care traiesc. În cazul casatorieiminore acest respect al tradiției este motivul multor conflicte intreromi si institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana.

6. Ungurii • Numarulpersoanelor de etnie maghiara, rezultat in urma recensamantuluidin anul 2002, se ridica la 1.434.377, numar ce reprezenta 6,6% din populatia tarii, într-o oarecare scadere fatade recensamantulrealizat în anul 1992, candminoritatea maghiaraera mai numeroasacu aproape 0,6% din întreaga populatie a tarii. Minoritatea maghiaradin Romania, se gaseste îndeosebi în spatiul intracarpatic în judetele: Harghita, Muressi Covasna.

7. Traditii: Confirmarea- eveniment la fel de important ca si botezul in viata maghiarilor. Dupa o pregatire de doi ani a copiilor de catre preotul satului, in Duminica Floriilor sau in luna mai, copiii care au implinit 14 ani, la biserica, in fata comunitatii, vor da un examen public de cunostinta religioase. • Balul strugurilor-sarbatoare a recoltei , incepe cu slujba religioasa, urmata apoi de bal. Tinerii satului isi aleg un rege-conducator al balului si o regina, partenera acestuia. Imbracati in costume populurepleaca-baietiicalarii pe cai si fetele in carute - prin satele invecinate pentru a invita lumea la bal. • Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. Adoua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara.

8. Evreii • Minoritatea (etnia) evreiascape teritoriul actual al României are o istorie ce se intindepe aproximativ două milenii, dar a devenit semnificativadin punct de vedere numeric si al ponderii economice si culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensamantuluioficial din 1930, totalul evreilor din Romaniaera de 756.930. • La sfarsitulsec.al XX-lea acestaminoritate s-a redus la un numar foarte mic de membri. In 2002 au fost recenzati în Romania6.179 evrei.

9. Sarbatoarea de "Pesah" (paste la evrei ) , a devenit o sarbatoare obligatorie , o sarbatoare de aducere aminte , a iesirii din Egipt , o sarbatoare de emancipare si de capatare a libertatii . • Sarbatoarea se sarbatoreste la inceputulprimaverii , la " redesteptarea naturii " , la inceputulcreerii unei noi vieti , a unei noi lumi . • Daca ne uitam mai bine in cartilereligiose si rugaciunile ce trateaza tema pastelui la evrei , putem spune ca avem de a face cu o conceptie filozofica dintre cele mai inaintate din istoria omenirii. • Sarbatoarea semnifica iesirea din sclavie la libertate ; transformarea omului din sclav in om liber si creerea unei societati bazata pe egalitate si drepturi sociale.

10. Svabii • Svabii banateni(germanaBanaterSchwaben, in romanasimplu șvabi) sunt o etnie germanadin grupul Svabilordunareni care au emigrat in Banat cu peste 200 de ani în urma, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei si Austria. Desi a format pentru lungavreme o minoritate puternicași importanta, datorita transformarilorpolitice din ultimul secol cea mai mare parte a svabilor banatenis-a intorsin Germania.

11. In urma razboiuluiaustro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de Imperiul Habsburgic. La 21 octombrie 1716, printul Eugeniu de Savoia propune imparatuluiCarol al VI-lea, ca Banatul safie organizat si guvernat in asa fel, încat sa aducafolos casei imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizari, necesare atat din ratiunistrategico-politice de extindere a imperiului, dar importante și pentru repopularea și revigorarea Banatului, vlaguiteconomic si demografic de razboaieleaustro-turce.

12. Secui • Secuii (popular sacui, in maghiaraSzékelyek) sunt un grup etnic maghiar din Romania, de limba maghiarasi de origine necunoscuta, care cultural tinede maghiarimea din judetele Covasna, Harghita si in arealul central și sud-estic al judetului Mures. Se mai autodefinesc ca secui si locuitorii de limba maghiaradin catevasate ale judetelor Alba si Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din judetele Sibiu si Brasov.

13. Cea mai caracteristicasi cea mai ornamentalapiesadin toataarta constructiei secuiesti este poarta, numit si poartasecuiasca. Nu existanimic altceva pentru care secuii ar destina atatia bani, atentie și osteneala cat pentru o poarta. Constructia portii secuiesti poate fi descrisain felul urmator: cu fata catrestrada, pe trei stalpide stejar dur, asezati intr-olinie dreaptade sapte-opt metri, este asezatun acoperisrelativ jos si ingustacoperit cu sindrilade brad, pe a caruilungime sunt lasate gauri de intrerare în porumbarul din interior.

14. Sarbii • Sarbiidin Romaniasunt o membrii unei minoritati etnice, care numara, in conformitate cu rezultatele recensamantuluidin 2002, 22.518 de persoane, adica0,1% din populatia tarii. Recensamantuldin 1992 inregistra29.408 de sarbi. Sarbiilocuiesc în principal in regiunile din sud-vestul Romaniei, unde constituie majoritatea absolutain doualocalitati: Pojejena, judetul Caras-Severin, (52.09%) Svinita, judetul Mehedinti, (87.27%) , si majoritatea relativaintr-oa treia, Socol, judetul Caras-Severin, (49.54%). Regiunea in care se aflacele trei localitati este cunoscutacu numele de ClisuraDunarii(în limba sarba: БанатскаКлисура (BanațkaKlisura).

15. Sunt multe obiceiuri frumoasede Craciun, insa dacanu se merge in ziua de Craciun la Sfanta Liturghie,totul ramane un simplu joc. In Ajun de Craciun (Badnje veče), seaprinde badnjakul, un trunchi de stejar tanar, ce se taia pe vremuri dinpadure. In zilele noastre, este doar un manunchi de crengi de stejar, insasemnificatia este aceeasi: acest lemn tanar il simbolizeazape Isus Hristossi intrarea Lui în lume, in inima si-n casa noastra.

16. Sasii • Colonizarea sasilortransilvaneni in podisul intra-carpatic a fost initiata de regele Geza al II-lea (1143-1163). Sasii erau supusi regelui, adica direct puterii centrale; isipastrau dreptul cutumiar german si-si alegeau liber juzii. Chemati in mod explicit pentru apararea Coroanei, trebuiau doar sa predea camarii regale o parte din veniturile lor si sa indeplineascaobligatia serviciului militar. Potrivit Diplomei andreene (1224), data de Andrei al II-lea, sasiistabiliti "de la Orastie si pina la Drauseni" trebuiau sa fie un popor si sa asculte de un jude instalat de rege. Incepand cu secolul al XIV-lea, autonomia domeniului auto-administrat de sasi s-a extins neintreruptpia ce, in 1486, Matei Corvin a poruncit unirea tuturor sasiloraflati pe "pamintulcraiesc" in "Universitatea saseasca" (Universitas Saxonum), potrivit dreptului sibian. Acesta este un eveniment important in dezvoltarea sasilor in procesul lor de devenire ca natiune politica

17. Cu toate ca cea mai mare parte a comunitatiisasestiaparasitrand pe rand tara, plecand in Germania la rudele lor, traditiile si obiceiurile acestora s-au mentinut si datorita rolului important pe care il are preotul evanghelic Peter Klein. • Printre aceste traditii, un loc de frunte il ocupa “fasching-ul” – marele carnaval ce simbolizeazasfarsitul iernii si are loc in luna februarie a fiecarui an. • La acest eveniment participa cetateni din comuna indiferent de etnie, alaturi de oficialitatile comunei si invitati de onoare din tara si strainatate. • Carnavalul incepe cu o mica parada a mastilor, timp in care inimioarele cumparate de invitati sunt prinse pe costumele lor. • Premierea mastilor se face in functie de cate inimioare a primit fiecate masca. Masca cu numarul cel mai mare de inimioare, primeste premiul cel mare, respectiv tortul pregatit in acest scop. • Dupa premiere, incepe petrecerea cu dans si cantece in compania fanfarei comunale. • Formatia de dansuri populare germane “Das GruppeZeiden’ din Codlea, invitata la acest eveniment trezeste si ea in sufletele celor prezenti, sentimentul de bucurie si multumire pentru programul prezentat.