EXPERTIZA MEDICALA A CAPACITATII DE MUNCA IN B OALA CARDIAC Ă ISCHEMIC Ă

1. EXPERTIZA MEDICALA A CAPACITATII DE MUNCA IN BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ

2. Criterii de evaluare a deficienţei funcţionale, IA, a capacităţii de muncă în BCI stabilă

7. Infarctul miocardic • Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienţa funcţională se stabileşte în funcţie de: extinderea zonei de • necroză, severitatea disfuncţiei sistolice a VS, complexitatea tulburărilor de ritm şi de conducere asociate, • intensitatea simptomelor reziduale – toleranţa la efort, eficacitatea tratamentului.

12. * Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, uşor negativ. ** Subdenivelare ST > 1 mm, descendentă, orizontală, T negativ, simetric, ascuţit. *** Dacă modificările electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim theoretic individual, deficienţa funcţională poate fi accentuată. Modificările vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului

13. O menţiune aparte trebuie făcută pentru BCI nedureroasă, în care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (vezi baremul de investigaţii). • În funcţie de severitatea modificărilor oferite de investigaţiile cardiovasculare, de gradulinsuficienţei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzătoare a statusului funcţional şi a capacităţii demuncă utilizând criteriile de la angina pectorală stabilă.

14. Observaţii: • 1. Clasificarea Canadiană (Canadian Cardiac Society, CCS) a anginei pectorale stabile • CLASA I – angină pectorală la efort intens, rapid prelungit; efortul obişnuit nu prezintă angină; • corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalenţe de consum de O2 la efort). • CLASA II – angina de efort mediu, care limitează uşor activitatea pacientului (5-6 METs). • CLASA III – angina la activităţi uzuale, eforturi mici, cu limitarea activităţilor zilnice; corespunde • unui consum energetic de 3-4 METs. • CLASA IV – angină pectorală ce apare în repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort • pierdută, sub 1-2 METs).

15. 2. Caracterizarea diferitelor activităţi în funcţie de consumul energetic • CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA) (VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE) • Se cere pacientului să sublinieze activităţile pe care le poate îndeplini fără să prezinte dispnee, durereprecordială, oboseală.

16. 3. Clasificarea disfuncţiei sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart Disease – eight edition), este următoarea: • funcţie sistolică normală – EF > 55%; • disfuncţie sistolică uşoară – FE = 45-54%; • disfuncţie sistolică moderată – FE = 30-44%; • disfuncţie sistolică gravă – FE < 30%. 4. La bolnavii care au fost investigaţi invaziv, datele coronarografice vor constitui elemente • funcţionale (numărul de vase afectate, severitatea stenozelor) şi vor fi coroborate cu simptomele, disfuncţia • sistolică etc.

17. VALVULOPATII În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie, se va ţine seama de: • sediul leziunilor; • existenţa unor leziuni multiple; • volume ventriculare, arii valvulare, gradiente intraventriculare; • funcţia sistolică globală; • existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (RAA, endocardite, miocardite, pericardite); • existenţa complicaţiilor; • posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific.

18. Valvulopatii mitrale

29. Valvulopatii aortice

38. Deficienţa funcţională în boala aortică va fi apreciată după criteriile funcţionale prezentate la cele două entităţi. • Afecţiunile aortice, asociate cu afecţiunile mitrale, vor fi apreciate în raport cu datele funcţionale prezentate la capitolul despre afecţiunea aortică şi afecţiunea mitrală.

39. Valvulopatii pulmonare • Stenoza pulmonară câştigată este foarte rară. Pentru evaluare funcţională, se vor aplica criteriile de la stenoza pulmonară congenitală. • Insuficienţa valvulară pulmonară apare mai frecvent secundar hipertensiunii pulmonare de orice etiologie sau secundar dilataţiei arterei pulmonare (idiopatică). Insuficienţa pulmonară organică este, de asemenea, rară; poate fi congenitală (asociată frecvent cu alte malformaţii) sau câştigată. Evaluarea funcţională se va face în funcţie de severitatea simptomelor (dispnee) şi a hipertensiunii pulmonare.

40. Valvulopatii post-intervenţii chirurgicale (comisurotomii, proteze valvulare)

44. INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ • Insuficienţa venoasă cronică se defineşte ca incapacitate a sistemului nervos profund al extremităţilor de a asigura o întoarcere venoasă normală, fără creşterea presiunii venoase şi folosirea permanentă a circulaţiei colaterale sueprficiale. Ea are drept cauză principală tromboza venoasă şi insuficienţa valvulelor venoase.

45. Sunt răspândite de asemenea bolile profesionale prinsolicitarea sistemului venos: varicele accentuate ale membrelor inferioare complicate cu tulburări trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebită), cu cianoză, parestezii, circulaţie colaterală venoasă şi scăderea forţei musculare. Activitatea profesională în poziţie verticală (vânzători, pedagogi, poştaşi, muncitorii la strunguri şi alte mecanisme), îndeosebi cu purtarea de greutăţi (hamalii) este cauza principală.

47. Clasificarea CEAP – Stadializarea insuficienţei venoase cronice pe baza criteriilor Clinice, Etiologice, Anatomice şi Patofizologice