280 likes | 553 Views
Proiect e- Vacanta. Parte a Programului ,, Economia Bazata pe Cunoastere ’’ http://ebc-tautiimagheraus.wikispaces.com/Echipa+de+proiect+eVacanta ! http:// ebc-tautiimagheraus.wikispaces.com/home.
E N D
Proiect e-Vacanta Parte a Programului ,,EconomiaBazatapeCunoastere’’ http://ebc-tautiimagheraus.wikispaces.com/Echipa+de+proiect+eVacanta! http://ebc-tautiimagheraus.wikispaces.com/home
Competiţieinterşcolarăiniţiată de cătreMinisterulComunicaţiilorşiSocietăţiiInformaţionale, încalitate de organizator, înparteneriat cu MinisterulEducaţiei, CercetăriiTineretuluişiSportului.
Scopul: • consolidareapracticilorpozitive ale ediţiiloranterioareşidezvoltareaunoractivităţicomplementare, caracterizateprinutilizareacreativă a calculatorului, comunicareşidezvoltare de competenţe de practicăpedagogicămodernă; • asimilareanoilortehnici de folosire a calculatoruluiîneducaţieşiatragerea de noiutilizatori din mediul rural. Aceastăcompetiţieîşipropune, de asemenea, diseminarearezultatelorobţinute, la nivelnaţional; • formareauneicomunităţi active şidinamice de cadre didacticeşielevi, care săpropageinteresulpentrutehnologieîninteriorulcomunităţiloraparţinătoare;
Activitatipropuse in cadrulproiectului I. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN COMUNITATE • Stabilireagrupurilor de lucru • Proiectareafelicitărilorvirtuale • Realizareacomponentelororiginale (fotografii, desene, înregistrări audio) • Realizareafelicitărilorvirtuale, pebazacomponentelor; • Crearealistelor de distribuţie a felicitărilor • Distribuireafelicitărilor
II. Eseu de iarnă • Documentareprivindistoriculexpediţiilorpolare, din perspectivamoduluiîn care exploratorii au avutacces/au putututilizatehnologiile TIC întimpulexpediţieişianalizaimpactuluiutilizării TIC asuprasuccesuluiacestorexpediţii; • Analizamoduluiîn care tehnologiile TIC influenţeazăînprezentşi pot influenţaînviitorexpediţiilepolare; • Redactarea, în mod colaborativ, a eseurilor; • Selectareaceluimai bun eseu, care urmează a fiîncărcatînportalulwww.ecomunitate.ro.
Poveste de iarnă Babiciu Paul , clasa a III-a A Este iarnă.Iarnaeste a patrafiică a bătrânuluian.Încălţată cu pâslarimoi,iarna a pornitprinmunţişivăisăîmbracepiniişibrazii cu cojoacegrele de zăpadă.Pecerulplumburiunoriigrei nu au astâmpăr.Prinvăzduhplutescsteluţemicişialbe de nea.Totulînjuresteacoperit cu o păturaalbăşipufoasă de zăpadă. Este AjunulCrăciunului.Casamiroase a vanilieşiscortişoară.Mamapregăteşte tot felul de gustăriminunate , iareu cu tatălmeuîmpodobimbradul cu beculeţe,ghirlande,globurişi tot felul de dulciuri.ÎlaşteptămpeMoşCrăciun, care vine şi ne lasăcadouri sub brad.Pestrăzicolindelerăsună, iartotul in jurarată ca-n poveşti. Aşteptămşinoicolindătorii ,care nu au întârziatsăapară de fiecaredată la SfinteleSărbători. Sărbătorile au trecut.Nuprea a crescutpătura de zăpadă, darestesuficientpentrunoi ,copiii, de a ne zbengui cu săniilepederdeluş. Ne-au mairămaspuţinezile de vacanţă ,aşacă ,,hai la saniuş !’’. Zăpadacristalină pare un lan de diamante pe care o pătrundrazeleslabe ale soarelui care se arată din cândîncând.Liniştea se sparge de glasurilevesele ale copiilor.Parcătotul a încremenit. Doar din când in când se maiaudecâte un lătrat de câineîndepărtare.Totuleste o întinderetăcutăşialbăşiîncet,încet se lasăfurianopţiipeste tot. AşaesteCrăciunul la noiacasă.
Învizită la MoşCrăciunAutor : Bartha Emilia clasa a III-a A Iarna, anotimpulcelmaiîndrăgit de copii. De ce? Din cauzazăpezii, desigur. Oooo, zăpada! Plapumamoaleşipufosăadusă de friguroasaiarnăceîmbracăcopaciiîntr-o hainăgroasăperfectăpentruvremearece care vaurma. Zăpada s-a aşternutşianulacestapestetoatanatura. Plantele, deşi au încercatsă se pitească la pământ ca bietecreaturigreuîncercate de toamnatârzie, nu au reuşitsăfacăfaţătemperaturilorscăzuteşiîn special, ierniicesosea cu paşigrăbiţianunţându-şivenirea cu fiecareadieresi cu fiecarefulg. A sositlunadecembrie! Copiii, văzândminunea, au şiieşit din case la joacă de parcă era prima oaracândvădomăt. Se zbenguiau, se bulgăreau, ţopăiauşimergeau cu sania. Era o zisplendidă…atât de frumoasăîncât nu puteaistaîncasăsăpriveştineaua, sclipitoaredoar de la fereastră. Observândeusifamilia mea frumuseţeapeisajului de afară, nu am pututrezistatentaţiei de a face o plimbareprintroienelealbe. Dar, oareundesămergem? Care arficelmaipotrivit loc pentru o excursieunicaîntr-o zineobişnuit de minunată? - A! Ştiu , i-am spuseumameimele: -HhaidesăplecămînFinlanda, la casa luiMoşCrăciun! De îndată ne-am apucatsăfacembagajeşi ne-am repezitînprimulavionspreLaponia. Drumul a fost lung şianevoios, dar a meritattotul, doarsăajungemîncelmaifrumos loc de peplanetă Era plin de animaluţepline de energie, care ţopăiauicişicolo, cu hainealbe, peticite cu negru.
- Aceştiasuntpinguini, mi-a şoptittata. Nu-iaşacăsuntadorabili? - Suntfoartefrumoşi! am răspunseu. Pinguinii nu erau de ajuns ca tabloulsă fie complet, acesta era plin de ceamaistrălucitoarezăpadăpe care am văzut-o vreodată; bucuroaselefiinţemagnifice se scăldauîntr-o imensăacumulare de apăceînconjuraîntregulţinut. - Iaracestaesteoceanul…oceanul Arctic, mi-a maispustata. - E infinit! Măminunameu. - Totuşi, nu am venitpânăaicidoar ca sa ne uitam la o pozaîngheţatătransformatăînrealitate, am venit ca să-l găsimpeMoşCrăciun. Oareunde o fi? Avândacestgândînminte, am pornitîmpreună cu părinţiimeipecărărileşerpuiteacoperite cu un val alb ceduceau…nu şiu exact unde…păreacămergemîntr-un labirintcând am observat o construcţiemăreaţă, cu cărămizi de ciocolatăşiacoperiş de acadele. Avea o grădinăîn care creşteaubomboane, îngrijite de spiriduşiîmbrăcaţidiscret cu bluziţeverzişipantalonaşiverzi. Înpicioarepurtauciubotelemaroniişidovedeau o hărnicieînnăscută. Abiamăputeamabţinesă nu sarsprecasuţa de turtădulce ca să-l pot îmbrăţişapeMoşCrăciun. Cu fiecare pas, privelişteadevenea din ceîncemaifrumoasăşi nu maiputeam de nerăbdare… In final am ajuns. Măaflamînfaţauşiimoşului. Mânaîmitremurapeclanţă. Mama măţinea de umărşiînsfârşit, am apăsatclaţta din biscuite. Deodată am deschisochii, darîn loc sămăafluîntr-o încaperecălduroasăplină de spiriduşişicrăciuniţe, iarînfaţa mea săsteamândruşivoiosMoşCrăciun, eueram la mine încameră. Aceastapăreaatât de banalăacumşiîmipărea cum nu se poatemairăucăeram la un pas de a-l întâlnipecelmai mare erou al meu, iaracum am realizatcătotul a fostdoar un vis…. .. celmaifrumosvispe care l-am avutvreodată!
Realizareaunorpliante ale proiectelordesfasurate in anulscolar 2011/2012 La nivelulclaselor I-IV: • Hranasanatoasasi la scoalasiacasa http://blue-projects.ro/proiecte/category/hrana-sanatoasa/liceul-traian-vuia-tautii-magheraus-maramures/ • Coltulverde din scoala mea
Compuneri in cadrulproiectului,,Hranasanatoasasi la scoalasiacasa “ Aventurafructelor SăsăranDiana,clasa a III-a A Într-o zi , pe o măsuţă de lemn, într-un bol de sticlăalbastrăstăteaugrămadăMărul, Para, Lămâia, CireşeleşiCăpşunii. Fiecarevorbeadespre ea căestemaigustoasă, bamaicolorată, bamaisănătoasă, bamai mare sauchiarmaizemoasă . La un moment datMărul a spus : Hei, ascultaţiaici ! se pare căsuntemtoţiaici, darunde e Strugurele ? Toţi se întrebarăundepoatefi, pecândacestaaşteptatristîn vie să fie cules, darnimeni nu venea . Para propuse ca ea, MărulşiLămâiasămeargăîncăutareaStrugurelui. A douazidi-de-dimineaţăceitreiporniră . au căutat e ice au căutatîntoatălivada, întrebândînstângaşiîndreaptadarnimeni nu auzise de el . după o vreme, obosiţi, s-au opritpe o frunză de prunsă se odihnească . apărudoamnaOmida. Aceastazise: Cefructemarişisanătoase! Suntsigurăcăsunteţigustoase ! Pecândomida se pregătisă le apuce , Lămâia o stropi cu zeamaeiacră, iaromida o luă la sănătoasa . Ceitreiprieteni au pornit din nou la drum . Au mers o vremepână s-au întâlnit cu domnulBuburuză. Il întrebarăşipe el dacă nu ştieunde se aflăStrugurele . -Sigurcăştiu ! Strugurelestăcopt, gata de cules , susîn deal la vie . Mergeţipecărareaaceastaşiveţiajunge la el ! -Ne puteţi duce la el ? a spus Para . - Sigur , darvatrebuisăurcaţicâteunulpecărare , deoareceesteîngustă . Euvăvoiînsoţiînzbor. Au mersceitreipecârarerespectândindicaţiiledomnuluiBuburuză , iarîncele din urmă au ajuns la prietenullorStrugurele . Toţi au fostfoartefericiţicăşi-au reîntâlnitprietenul .
LegendavişineiSzaboZoltan,clasa a III-a A Demult , pe la începutullumiiCireaşaşiVişina s-au întâlnit. Pevremeaaceea, ele nu aveau gust , aşacă s-au hotărâtsămergăîmpreună la Dumnezeusă le dea un gust . Pe drum , Cireaşa a fostfoartecuminte, întimpceVişina s-a comportatfoarteurât cu toţiceipe care i-au întâlnit . După un drum lung, au ajuns la Dumnezeuşi l-au rugatsă le deaşilor un gust bun şidulce . AtunciDumnezeu le-a răspuns : -Cireaşo , pe tine am sătefacdulce , iarpe tine Vişino , am sătefacacră ! AtunciVişina a răspuns: - De cesăfiueuacră ? Dă-mi şimiegustuldulce ca mierea ! - Nu meriţi ! Cireaşa a fostascultătoareşi s-a comportatfrumos cu eiîntâlniţiîn cal , pecândtuaifostrea. Atuncicândtuîţiveiîndreptacomportareaşivei face faptebune, îţi void a un gust bun şidulce ! Vişina , supărată, a plecat. A încercat ea să fie maibună la inimă , dar nu prea a reuşit. Aşacă ea a rămas un fructacru. De atuncivişina are gustulsău specific, acru.