PA Ş TELE

1. PAŞTELE Recunoşti scena biblică din tablou? Ce ştii despre aceasta? Când se sărbătoreşte Paştele? Cum este sărbătorit Paştele? (imagine: Giovanni Battista Tiepolo- Răstignirea lui Iisus)

2. PAŞTELE Paştele si Crăciunul sunt cele mai importante sărbători creştine. Paştele celebrează învierea lui Iisus Hristos în a treia zi de la răstignirea lui pe Muntele Golgotei. Paştele este o sărbătoare cu dată schimbătoare. Biserica stabileşte în fiecare an data acestei sărbători. Lunile în care această sărbătoare are loc sunt aprilie sau mai. Există ani în care cele două biserici creştine, catolică şi ortodoxă, sărbătoresc Paştele în aceeaşi zi. În anul 325 î.Hr. Împăratul Constantin a convocat Consiliul de la Niceea. Cu această ocazie s-a stabilit şi data sărbătoririi Paştelui: în prima duminică după luna plină care precede echinocţiul de primăvară.

3. PAŞTELE Paştele este denumirea unei sărbători iudaice, sărbătorită pentru prima dată în anul 1400 î.Hr. Evreii sărbătoreau ziua în care, conduşi de Moise, au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu, scăpând astfel din robie. Oamenii nu mai ştiu originea acestei sărbători, pentru lumea contemporană este Învierea Domnului. Cu 6 săptămâni sau cu 40 de zile înainte începe Postul Paştelui. Credincioşii nu au voie să mănânce produse din carne sau din lapte. (imagine: traversarea Mării Roşii de către evreii conduşi de Moise).

4. PAŞTELE În Duminica dinaintea Paştelui se sărbătoreşte Intrarea Domnului în Ierusalim cunoscuta în popor sub denumirea de Florii. În aceeaşi zi romanii sărbătoreau sărbătoarea păgână Floralia în cinstea zeiţei Flora (imagine) care trona peste toate florile şi anunţa primăvara. Cu această ocazie românii îi sărbătoresc pe toţi cei care poartă numele unei flori: Florin, Florea, Florina, Floarea, Florentina, Rozalia, Violeta etc. În această zi Iisus Hristos a intrat în oraşul Ierusalim, capitala evreilor. El a fost întâmpinat cu ramuri înflorite de salcie şi palmier. (imagine)

5. PAŞTELE Săptămâna dinaintea Paştelui se numeşte Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Joia Mare este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor lui, cei 12 apostoli, şi au luat cina cea de taină. Iisus le-a spus apostolilor că unul dintre ei îl va vinde. (imagine: Leonardo da Vinci- Cina cea de taină), Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi. Iisus a fost prins de către romani în grădina Getsimani (imagine). Apostolii au fugit pentru a nu fi prinşi, lepădându-se de Iisus. Acesta a fost bătut şi scuipat de oameni şi ostaşi. Iisus a fost dus la Sinedriu, instanţa supremă in Iudeea care judeca pe evrei şi diferendele de natură religioasă. Sinedriul era alcătuit din 71 de membri: arhiereii, aristocraţii şi cărturarii. Arhiereii şi aristocraţii erau favorabili romanilor, iar cărturarii erau ostili lui Iisus. Sinedriul se temea de Iisus datorită vâlvei stârnite de acesta în urma minunilor săvârşite: învierea lui Lazăr, redarea vederii unui orb, vindecarea unui olog etc.

6. PAŞTELE Iisus înseamnă in ebraică Mesia. Profeţii au scris în Vechiul testament despre venirea lui Mesia pe Pământ pentru a mântui oamenii. Mesia este fiul lui Dumnezeu care va lua asupra sa păcatele omenirii şi va murii răstignit pe cruce, iar după 3 zile va învia din morţi şi se va ridica la ceruri de-a dreapta tatălui. În timpul procesului Iisus a susţinut că el este Mesia şi că el va mântui omenirea, luând asupra sa toate păcatele. Iisus a fost interogat mai întâi de arhiereul Anna şi apoi de marele preot Caiafa. (imagine: filmul Iisus din Nazareth) Sinedriul l-a găsit vinovat pe Iisus de sacrilegiu şi l-a trimis spre judecată lui Pilat din Pont, guvernatorul roman al Iudeii. Numai Pilat putea să proclame sentinţa de condamnare la moarte pe care o cerea Sinedriul pentru Iisus.

7. PAŞTELE Iisus a avut 2 procese: unul religios, cel făcut de Sinedriu, şi unul politic, cel făcut de Pilat (imagine). Ostaşii romani i-au făcut o coroana din spini care i-au pus-o în batjocură pe cap lui Iisus, l-au biciuit şi torturat. Conform tradiţiei Pilat din Pont putea să graţieze un om. Acesta a cerut mulţimii să aleagă între Iisus şi tâlharul Baraba pe cel graţiat. Mulţimea l-a ales pe Baraba. Pilat l-a condamnat pe Iisus la moarte prin răstignire. Vinerea Mare este ziua răstignirii lui Iisus de către romani alături de cei doi tâlhari pe Muntele Golgota. Drumul către muntele Golgota se numeşte drumul crucii. Răstigniţii trebuiau să-şi poarte în spate crucea pe care aveau să fie răstigniţi. Acolo erau puşi pe cruce şi li se înfigeau piroane în fiecare mână şi încă unul la picioarele puse unul peste altul. Apoi erau ridicaţi şi lăsaţi acolo să moară, datorită pierderii de sânge din rănile făcute de piroane.

8. DRUMULCRUCII

9. PAŞTELE Romanii i-au pus deasupra capului lui Iisus o bucată de lemn pe care scria în batjocură: « Iisus Nazarineanul, regele iudeilor », în 3 limbi: ebraică, latină si greacă veche. Odată cu Iisus au fost răstigniţi şi cei 2 tâlhari. Fecioara Maria, mama lui Iisus, a leşinat în momentul răstignirii Mântuitorului (imagine). Unul dintre tâlhari s-a căit pentru faptele sale, iar Iisus i-a spus că vor intra împreună în Rai. În această zi se ţine post negru: nu se bea şi nu se mănâncă nimic de la răsăritul şi până la apusul soarelui. De asemenea nu se munceşte. Este permisă numai vopsirea ouălelor.

10. PAŞTELE Pentru a grăbi moartea răstigniţilor romanii le-au fracturat fluierele picioarelor tâlharilor, iar un soldat i-a înfipt lancea în piept lui Iisus, fărăînsă a-i atinge inima. Înainte de coborârea lui Iisus de pe cruce a avut loc o eclipsă, cerul s-a întunecat şi a tunat de câteva ori Pilat i-a permis lui Iosif să ia trupul lui Iisus de pe cruce chiar în acea zi înainte de ora 18, întrucât după aceea începea Sabbat-ul, iar toţi evreii trebuiau să fie în interiorul cetăţii (imagine). Iosif şi Nicodim îl îmbălsămeazăşi-l îngroapă în grabă pe Iisus (imagine: mormântul lui Iisus). Îngerul Domnului s-a pogorât din cer, a prăvălit piatra de pe uşa mormântului, producând un cutremur. Lumina orbitoare a îngerului şi cutremurul i-a trântit pe paznicii mormântului la pământ, lăsându-i inconştienţi pentru ceva timp.

11. PAŞTELE Paznicii au plecat la arhiereu pentru a-i povesti cele întâmplate. Arhiereii au convocat Sinedriul şi au hotărât să falsifice învierea Domnului pentru a nu se răspândi vestea învierii si pentru a nu fi acuzaţi de răstignirea lui Iisus. Soldaţii trebuiau să spună că au adormit, iar în acest timp au venit apostolii şi au furat trupul lui Iisus. A doua zi, sâmbătă, Maria, mama lui Iacov şi Iosif, Maria Magdalena şi Salomeea (femeile mironosiţe) au cumpărat aromate pentru a unge trupul lui Iisus. Acestea au găsit mormântul gol. După înviere, Iisus s-a arătat in ordine: Fecioarei Maria, Mariei Magdalena (imagine), femeilor mironosiţe, unor ucenici (imagine), apostolilor.

12. PAŞTELE După înviere Iisus a rămas pe Pământ timp de 40 de zile după care s-a ridicat la cer. În Săptămâna Mare se face curăţenie în toate gospodăriile până joi. În Joia Mare nu se doarme pentru că altfel omul va fi leneş tot anul. Se înroşesc sau se încondeiazăouăle, iar morţii vin la vechile lor locuinţe, unde stau pânăîn sâmbăta dinainte de Rusalii. Oamenii fac focuri în curtea casei pentru ca morţii să se poată încălzi. Vineri se ţine post negru şi nu se munceşte. Sâmbăta se sacrifică mieii şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale de Paşti: pasca (imagine), borşul, drobul (imagine) şi friptura de miel. Sacrificarea mieilor de Paste este un obicei rămas de la evreii care, după eliberarea din robie, au sacrificat miei ca ofrandă adusă lui Dumnezeu. Duminica la ora 0:00 începe slujba de înviere.

13. PAŞTELE În forma de singular, Pasca denumeşte o pâine nedospită, foarte subţire, care se coace pentru această sărbătoare, precum şi bucatele de anafură înmuiate in vin, date de preot la slujba din duminica Învierii. În unele zone ale României pasca este pregătită din aluat de cozonac, de formă rotundă ce are în mijloc o cruce, iar în interior este umplută cu brânză. Partea nearsă din lumânarea aprinsă in timpul slujbei de Paşti are puteri magice şi e reaprinsăîn caz de pericol. În duminica Paştilor nu se doarme, nu se plătesc datoriile, nu se dă nimic împrumut; obiectele care au fost împrumutate trebuie restituite înaintea sărbătorii. La Paşti se pomenesc morţii, poarta Raiului este deschisă, iar sufletele morţilor au voie să petreacă o perioadă de timp în Rai. (imagine: slujba de înviere la Patriarhia Română oficiată de Patriarhul Teoctist)

14. PAŞTELE Perioada Paştelui este favorabilă multor rituri arhaice: înainte de apusul soarelui tinerii se scaldă intr-un râu pentru a se elibera de farmece şi a avea succes în viitor. Conform credinţei populare, cei care se spalăîn timpul liturghiei cu apa în care sunt ouă roşii, vor fi feriţi de boli. De asemenea, este bine ca toată lumea să poarte haine noi la slujba din noaptea Învierii. Perioada Paştilor este potrivită pentru vrăjile de dragoste, iar strigoii vii pot fi recunoscuţi. În România există tradiţia ciocnirii ouălelor încondeiate sau vopsite la începutul fiecărei mese. Cel care ciocneşte primul trebuie să spună: « Hristos a înviat. » Celălalt trebuie să spună: « Adevărat ca-nviat. » Cel care reuşeşte să spargă ouălele celorlalţi este declarat învingător.

15. PAŞTELE În România există tradiţia încondeierii ouălelor. Sunt folosite diferite motive: • motive din regnul animal: albina, broasca, şarpele, mielul; • motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâului; • motive casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul plugului; • alte motive: crucea, mânăstirea, steaua. Tehnica încondeierii ouălelor: ouăle se spală bine, se şterg cu oţet şi se fierb. Mai întâi se fierb în culoarea galben. Cu un instrument numit chişiţăşi cu ceară topită de albine se conturează acele motive care trebuie să rămână galbene. Apoi oul este colorat în roşu. Tot cu chişiţa se conturează motivele care trebuie să rămână roşii. Ultima colorare se face în negru.

16. PAŞTELE

17. PAŞTELE Simboluri de Paşti • Crucea este simbolul credinţei creştine (imagine: crucea de pe Vf. Caraiman). • Iepuraşul este un simbol păgân al fertilităţii adus de germani în America. Iepuraşul devine simbol pascal după războiul civil din America (imagine). • Oul simbolizează învierea, iar roşul este sângele Mântuitorului. • Mielul reprezintă victoria vieţii asupra morţii. Îl simbolizează pe mântuitor care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat Mieii reprezintă turma lui Dumnezeu.