powered by Dr. Cristian Ivaneş

1. DE LA CETĂŢENIE LA IDENTITATE EUROPEANĂ powered by Dr. Cristian Ivaneş

2. CÂTEVA VORBE DESPRE U.E. 1945 – 1959 Istoria Uniunii Europene începe în 1950.La 9 mai, ministrul francez de Externe, Robert Schuman, propune planul ce va sta la baza Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). Un an mai târziu, la 18 aprilie 1951,Franţa, Republica Federală Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg semnează, la Paris, TratatulinstituindComunitateaEuropeanăaCărbuneluişiOţelului, care a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. În februarie 1953, piaţa comună a oţelului şi cărbunelui devine funcţională, cele şase state fondatoare înlăturand barierele vamale şi restricţiile cantitative cu privire la aceste materii prime.

3. 1957 25 martie Tratatul de la Roma punebazeleComunităţii EconomiceEuropene (CEE), cunoscută şisubdenumirea de Piaţacomună. 4 octombrie Uniunea Sovietică trece în fruntea cursei pentru cucerirea spaţiului, lansând primul satelit spaţial din istoria omenirii, Sputnik1.

4. Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1973, numărul statelor membre ajungând, astfel, la nouă. Ultimele dictaturi de dreapta din Europa iau sfârşit odată cu căderea regimului Salazar din Portugalia, în anul 1974 şi cu moartea generalului Franco în Spania, în 1975. ANII ’70

5. Între 10-13 septembrie 1950, în cadrul CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului) a avut loc prima ședință a unei Adunări Parlamentare, alcătuită din 78 membri ai parlamentelor naționale. Adunarea nu avea, în mare, decât rol consultativ, însă avea posibilitatea de a constrânge Înalta Autoritate a CECO să demisioneze, prin neacordarea votului de încredere. În perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre. În 1957, odată cu Tratatele de la Roma, se înființează Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Atomului (EURATOM). Adunarea Generală își schimbă denumirea în Parlamentul European – 1962. În 1979 au loc pentru prima dată alegeri directe pentru Parlamentul European. PARLAMENTUL EUROPEAN

6. În 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE fiind urmată, cinci ani mai târziu, de Spania şi Portugalia. În 1987 este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratat care pune bazele unui vast program pe şase ani, destinat soluţionării problemelor legate de libera circulaţie a mărfurilor în UE. Astfel ia naştere Piaţaunică. ANII ’80

7. ANII ’90 În 1993, Pieţeiunice i se adaugă cele „patru libertăţi”: • libera circulaţiei a mărfurilor • serviciilor • persoanelor • capitalurilor. Anii '90 sunt şi anii în care au fost semnate două tratate: 1993 Tratatul privind Uniunea Europeană sau Tratatul de la Maastricht 1999 Tratatul de la Amsterdam

8. În 1995, UE se extinde cu încătrei state Austria,Finlanda şiSuedia Un micoraş dinLuxemburg, Schengen, vadanumelesău acordurilor care le vorpermite, treptat, cetăţeniloreuropeni, să călătoreascăfără a lise verifica paşapoartele la graniţă.

9. EURO 1 ianuarie 2002

10. Sunt introduse bancnotele şi monedele euro. Tipărirea, baterea şi distribuirea acestora în 12 ţări constituie o operaţiune logistică de mare amploare. Sunt puse în circulaţie peste 80 de miliarde de monede. Bancnontele sunt la fel pentru toate ţările. Monedele au o faţă comună, cea care indică valoarea şi una pe care figurează emblema naţională.

11. 1 mai 2004 • Opt ţări din Europa Centrală şi de Est - Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia şi Slovacia - aderă la UE, punând, astfel, capăt divizării Europei decise de marile puteri la Yalta, în urmă cu 60 de ani. Cipru şi Malta devin, la rândul lor, membre ale Uniunii. • etc......

12. 1 mai 2004 Statele membre Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Belgia, Luxemburg,Danemarca, Irlanda, RegatulUnit, Grecia, Spania,Portugalia,Austria, Finlanda şiSuedia Noile state membre Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia Statele candidate Bulgaria, România şi Turcia.

13. 1 ianuarie 2007 • Încă două ţări din Europa de Est, Bulgaria şi România, ADERĂ la UE, numărul statelor membre ridicându-se, acum, la 27. • Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Turcia sunt, şi ele, CANDIDATE la aderare.

14. 1 ianuarie 2007 Statelemembre Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Belgia, Luxemburg, Danemarca, Iralnda, Regatul Unit, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Finlanda, Suedia, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slavenia şi Slovacia Noile state membre Bulgaria şi România Ţările candidate Croaţia, FYROM şi Turcia.

15. 13 decembrie 2007 • Cele 27 de ţări membre UE semnează Tratatul de la Lisabona, care modifică Tratatele precedente. • Noul act este conceput pentru a aduce un plus de democraţie, eficienţă şi transparenţă în cadrul UE, şi astfel, capacitatea de a rezolva probleme globale precum modificarea climei, securitatea şi dezvoltarea durabilă

16. Cetăţenia europeană • Cetăţenia europeană a fost definită prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht. Incluzând drepturi , obligaţii şi participarea la viaţa politică, cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi a identităţii Uniunii Europene şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană. • Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunităţii Europene (fostul articol 8) stipulează că este cetăţean al Uniunii orice persoană având naţionalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cetăţenia Uniunii Europene vine în completarea cetăţeniei naţionale (ea se suprapune, fără a se substitui, cetăţeniei naţionale), făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile cetăţeanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care locuieşte (şi nu numai în ţara din care provine, aşa cum se întâmpla înainte).

17. Tratatul de la Amsterdam Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor membre, incluse în Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999: principiul libertăţii principiul democraţiei principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale principiul statului de drept şi decurge din drepturile fundamentale ale omului şi drepturile specifice acordate cetăţanului european (drepturi de liberă circulaţie şi drepturi civice), descrise în Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, întăreşte protecţia drepturilor fundamentale, condamnă orice formă de discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia consumatorilor.

18. Informaţia über alles Cu privire la dreptul la informaţie, în Tratatul de la Amsterdam este specificat că orice cetăţean european şi orice persoană fizică sau juridică, având sediul într-un stat membru, are drept de acces la documentele Parlamentului european, ale Consiliului Uniunii Europene, în limita raţiunilor de interes public sau privat. Informarea cetăţeanului este considerată o prioritate de către instituţiile europene.

19. A propos de informare....Europe Direct În anul 1998, Comisia europeană a lansat serviciul de informare Europe direct, în scopul de a informa cetăţenii asupra posibilităţilor şi drepturilor care le sunt oferite prin cetăţenia europeană.

20. Drepturi fundamentale • Drepturile fundamentale şi valorile democratice sunt respectate în statele membre ale Uniunii Europene, acestea fiind semnatare ale unor texte, precum Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950), Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), Carta Socială Europeană (1962) sau Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (1996).

21. Şi dacă nu...? • Uniunea şi statele sale membre sunt deci obligate să respecte aceste valori, organismele care veghează la respectarea lor fiind tribunalele naţionale şi Curtea Europeană de Justiţie. • Dacă un stat membru încalcă drepturile fundamentale şi valorile democratice în mod flagrant şi sistematic, Uniunea poate să îi impună sancţiuni politice ori economice. • Una din condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aderarea la Uniunea Europeană este respectarea acestor drepturi fundamentale.

22. Angajamentul Uniunii a fost reafirmat, în mod oficial, în decembrie 2000, când a fost proclamată. Acest document este structurat în 6 capitole: Demnitatea Libertăţilecetăţeneşti Egalitatea Solidaritatea Cetăţenia Justiţia În total 54 de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii Europene şi drepturile civile, politice, economice şi sociale ale cetăţeanului european. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

23. Primele capitole ale Cartei Sunt dedicate: 1. demnităţii umane 2. dreptului la viaţă 3. dreptului la integritatea persoanei 4. libertăţii de exprimare şi libertăţii de conştiinţă

24. CapitolulSolidaritatea Sunt introduse: - drepturi sociale şi economice - dreptul la grevă - dreptul salariaţilor la informaţie şi consultări - dreptul de a avea atât viaţă de familie, cât şi viaţă profesională - dreptul la protecţie socială şi la serviciile sociale din interiorul Uniunii Europene - protecţia sănătăţii

25. egalitatea între sexe introduce drepturi, precum protecţia datelor; interzicerea practicării eugeniei (EUGENÍE s. f. Teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri genetice (alegerea părinților, sterilizarea, interzicerea procreării etc.), folosită de rasiști și fasciști; eugenetică. [Pr.: e-u-] – Din lat. eugenia. Cf. fr. eug énisme); a clonării fiinţelor umane; dreptul la un mediu protejat; drepturile copilului şi ale persoanelor în vârstă; dreptul la o bună administrare. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene promovează de asemenea

26. Cetăţenia Uniunii Europene oferă drepturi cetăţenilor statelor membre şi consolidează protecţia intereselor acestora Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de drepturi supranaţionale, complementare cetăţeniei naţionale

27. 1. • Dreptul la libera circulaţie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la muncă şi studiu în celelalte state membre ale Uniunii. • Legislaţia Uniunii stabileşte însă numeroase condiţii pentru exercitarea acestor drepturi. • Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar un certificat de sejur. • Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisă decât din raţiuni de securitate şi sănătate publică, iar interzicerea trebuie justificată

28. 2. • Dreptul de vot şi dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul european şi la alegerile locale în statul de rezidenţă, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii statului respectiv.

29. 3. • Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale unui alt stat membru, în cazul în care ţara din care provine nu are reprezentanţă diplomatică ori consulară în statul terţ respectiv.

30. 4. • Dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasă din partea instituţiilor şi organismelor comunitare.

31. 5. • Dreptul de petiţie în faţa Parlamentului european.

32. Cine păzeşte paznicii... Comisia europeană, având rolul de a veghea la respectarea tratatelor (denumită în doactrină "Gardianul Tratatelor"), supraveghează aplicarea preederilor legate de cetăţenia europeană şi elaborează rapoarte periodice asupra progreselor realizate şi asupra dificultăţilor întâlnite.

33. Ce este o iniţiativă cetăţenească europeană? • O iniţiativă cetăţenească europeană esteo invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. • O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre din cele 27. Î • În fiecare din aceste 7 state membre este nevoie de un număr minim de semnatari. • Normele şi procedurile care reglementează iniţiativa cetăţenească sunt prezentate într-un regulament al UE, adoptat de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene în februarie 2011.

34. În ce poate consta o iniţiativă cetăţenească? O iniţiativă cetăţenească este posibilă în orice domeniu în care Comisia are competenţa de a propune legislaţie, de exemplu mediu, agricultură, transport sau sănătate publică.

35. Cine poate organiza o iniţiativă cetăţenească şi în ce mod? • Pentru a lansa o iniţiativă cetăţenească, cetăţenii trebuie să formeze un „comitet al cetăţenilor” compus din cel puţin 7 cetăţeni europeni cu reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite. • Membrii comitetului cetăţenilor trebuie să fie cetăţeni ai UE a căror vârstă le permite să voteze la alegerile pentru Parlamentul European (care au împlinit 18 ani, cu excepţia cetăţenilor austrieci, care pot vota începând de la 16 ani).

36. Comitetul cetăţenilor trebuie să-şi înregistreze iniţiativa înainte de a începe să colecteze declaraţiile de susţinere de la cetăţeni. După confirmarea înregistrării, organizatorii au la dispoziţie un an pentru a colecta semnăturile. http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/faq?lg=ro

37. Cine poate sprijini o iniţiativă cetăţenească şi în ce mod? • Toţi cetăţenii UE (cetăţeni ai unui stat membru) a căror vârstă le permite să voteze la alegerile pentru Parlamentul European (care au împlinit 18 ani, cu excepţia cetăţenilor austrieci, care pot vota începând de la 16 ani) pot susţine o iniţiativă cetăţenească. • Pentru a-şi manifesta susţinerea faţă de o iniţiativă, cetăţenii trebuie să completeze un formular special de declaraţie de susţinere furnizat de organizatori, pe hârtie sau online.

38. Ce se întâmplă dacă pentru o iniţiativă cetăţenească se strâng un milion de semnături? Comisia va examina iniţiativa cu atenţie. În termen de 3 luni de la primirea iniţiativei: • Reprezentanţii Comisiei se vor întâlni cu organizatorii pentru a le permite să explice în detaliu chestiunile ridicate de iniţiativa lor; • Organizatorii vor avea posibilitatea de a-şi prezenta iniţiativa în cadrul unei audieri publice la Parlamentul European; • Comisia va adopta un răspuns oficial în care va explica, dacă este cazul, ce acţiuni va propune ca răspuns la iniţiativa cetăţenească şi motivele acţiunilor sale sau ale refuzului de a acţiona.

39. Şi rezultatul....???? • Răspunsul, care va fi dat sub forma unei comunicări, va fi adoptat oficial de Colegiul comisarilor europeni şi publicat în toate limbile oficiale ale UE. • Cu toate acestea, Comisia nu are obligaţia de a propune legislaţie pe baza unei iniţiative. • În cazul în care Comisia decide să prezinte o propunere legislativă, este demarată procedura legislativă obişnuită: propunerea Comisiei este prezentată organelor legislative (în general Parlamentul European şi Consiliul sau, în unele cazuri, doar Consiliul). Dacă este adoptată, aceasta devine lege.

40. Identitatea europeană Criza unui discurs asupra identităţii europene nu știu dacă poate fi rezolvată cu afirmaţia lui Umberto ECO: "Când mă aflu în Italia mă simt milanez, când mă aflu în Europa mă simt Italian, iar când mă aflu în America mă simt european".

41. “Domnule presedinte, nu pot să vă spun exact când se va întamplaprobabil într-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal si trebuie să vă pregătiţi pentru aceasta.” Giscard d’Estaing către Mihail Gorbaciov, 1989 “Europa este continentul valorilor umane, al Cartei Magna, alDeclaraţiei Drepturilor Omului, al Revoluţiei Franceze.” Giscard d’Estaing

42. Ce sau cine este un “european”? • Hai să vorbim despre asta.....adică despre identitatea europeană...