E N D
Novalis n. 2 mai1772 - d. 25 martie1801
Novalis (pe numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 2 mai1772 - d. 25 martie1801) a fost unul dintre cei mai mari poeţi şi prozatori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Influenţat de Fichte, căruia i-a fost discipol, cultivă idealismul magic şi extazul mistic. • Biografia • Friedrich von Hardenberg s-a născut într-o familie de nobili pe o moşie situată în Munţii Harz (Saxonia), unde şi-a petrecut copilăria. La început a studiat acasă sub îndrumarea lui Christian Daniel Erhard Schmid (1762-1812), apoi a urmat gimnaziul luteran din Eisleben, unde studiază retorica şi literatura antică. În iunie 1794, îşi încheie studiile juridice, începute la Jena în 1790 şi continuate la Leipzig şi Wittenberg. În perioada studiilor superioare, audiază cursurile de istorie ale lui Friedrich Schiller, cu care ulterior stabileşte relaţii strânse, întâlneşte pe Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottfried von Herder, Jean Paul, Ludwig Tieck, Friedrich Wilhelm Schelling, fraţii Friedrich şi August Wilhelm Schlegel, cu mulţi dintre ei legând puternice prietenii.
Opera • Poezia • Volumul Hymnen an die Nacht reprezintă valoarea cea mai înaltă a creaţiei sale poetice, dar şi în cadrul liricii germane din perioada romantismului timpuriu. • Motivul de bază îl constituie interpretarea romantică a vieţii şi a morţii. Nu lipsesc misticul şi iraţionalul. Trecerea de la viaţă la moarte este simbolizată de noapte. Ca influenţe, putem menţiona Romeo şi Julieta a lui Shakespeare (tradusă în germană de August Wilhelm Schlegel în 1797)şi Unsichtbare Loge (1793) a lui Jean Paul Richter • Proza • Fragmentele de roman "Heinrich von Ofterdingen" şi "Die Lehrlinge zu Sais" reflectă ideea posibilităţii relizării unei armonii universale prin intermediul poeziei. • Scrieri • Ucenicii din Sais (Die Lehrlinge zu Sais) (1798) - nuvelă alegorică-fantastică • Creştinătatea sau Europa (Die Christenheit oder Europa) (1799) - eseu • Imnuri către noapte (Hymnen an die Nacht) (1800) - poeme în proză (remarcabile prin muicalitatea şi ritmul interior al limbajului liric) închinate iubitei defuncte, în care dragostea e întrevăzută ca o forţă cosmică şi sufletească. • Heinrich von Ofterdingen (1802) - roman având ca temă formarea personalităţii, dar şi a universului artistic ce, în concepţia romantică, realul prozaic se transfigurează în oniric.
Citate Novalis • Fotografia este o imagine cu caracter magic de instantaneu • Un caracter este o voinţă perfect educată • Vorbirea e o imagine a minţii, iar mintea e o imagine a lui Dumnezeu • Aveam de gând să îl dau în judecată pentru defăimare de caracter, dar apoi mi-am dat seama că nu am caracter. • În viaţă există o regulă bună de urmat: să nu-ţi ceri niciodată scuze. Oamenii de caracter nu au nevoie de scuze, iar cei lipsiţi de caracter profită de pe urma lor.
Made By Crainic Bogdan Cristian