Adam şi Eva

1. Adam şi Eva (dupa K. Binmore) Se pot întâlni într-unul din zece locuri din oraş: Dacă nu se întâlnesc, Adam obţine 4, iar Eva 2: status quo Unde ar fi cel mai bine ca Adam şi Eva să se întâlnească? Care, deci, ar fi cea mai bună soluţie?

2. Compararea interpersonală a utilităţilor Metoda indicilor sociali Din perspectiva neutră (cea în general admisă în societate), de ex. două unităţi de beneficiu ale lui Adam au aceeaşi valoare ca o unitate de beneficiu a Evei. În acest caz vom zice că indicele social al lui Adam este 2, iar indicele social al Evei este 1.

3. Soluţia utilitaristă Nu contează status quo-ul Se maximizează suma utilităţilor Exemplu: indicele social al lui Adam e 1, al Evei este 1. Tabelul este cel pe care il stim: Suma cea mai mare este dacă cei doi se întâlnesc la locul 8

4. Soluţia utilitaristă Exemplu: indicele social al lui Adam e 2, al Evei este 1. Tabelul devine: Suma cea mai mare este dacă cei doi se întâlnesc la locul 3

5. Soluţia egalitaristă Contează status quo-ul! Se compară câştigurile în plus faţă de status quo ale celor doi actori, în raport cu indicii sociali. Soluţia este aceea în care beneficiile sunt cele mai apropiate (la modul ideal, egale între ele). Exemplu: indicele social este 1 şi pentru Adam şi pentru Eva. Ex.: la locul 2: pentru Adam câştigul suplimentar este de 6 – 4 = 2, iar pentru Eva este de 36 – 2 = 34; diferenţa dintre beneficiile în plus faţă de status quo este 34 – 2 = 32. Se alege 6!! La locul 6 pentru Adam această diferenţă este de 28 – 4 = 24; pentru Eva avem de asemenea 26 – 2 = 24.

6. Soluţia lui Rawls cei doi se întâlnesc în acel loc în care beneficiul obţinut de cel care are cel mai mic beneficiu este maximizat. În locurile 1 – 5, persoana care are cel mai mic beneficiu este Adam; cel mai mare beneficiu al lui Adam în acele locuri este 22. În locurile 6 – 10, persoana care are cel mai mic beneficiu este Eva; Cel mai mare beneficiu al Evei în acele locuri este 26. Se alege 6! (Rawls este un egalitarist)

7. Soluţia Nash. Formularea Se maximizează produsul: (beneficiul lui Adam în acel loc – beneficiul lui Adam în status quo) x (beneficiul Evei în acel loc – beneficiul Evei în status quo) Exemple: în locul 2: (6 - 4) x (36 - 2) = 68; în locul 6: (28 - 4) x (26 - 2) = 576; în locul 7: (34 - 4) x (22 - 2) = 600; în locul 8: (40 - 4) x (18 - 2) = 576.

8. Soluţia Nash. Justificarea formală Soluţia Nash este singura care satisface următoarele patru proprietăţi: • Eficienţa: Dacă o distribuţie este este astfel încât faţă de a doua • fiecare persoană obţine cel puţin acelaşi beneficiu ca în aceea, • atunci cea de-a doua nu poate fi soluţia negocierii. 2. Simetria: Dacă Adam şi Eva îşi schimbă între ei preferinţele, soluţia trebui să rămână aceeaşi. 3. Invarianţa faţă de reprezentări echivalente ale beneficiilor. 4. Independenţa de alternativele irelevante: alternativele nealese (deci irelevante) nu trebuie să afecteze soluţia.

9. Soluţia Kalai-Smorodinsky-Gauthier Alege strategia care minimizază cel mai mare regret posibil! Tehnic: se minimizează cea mai mare concesie relativă De exemplu, Adam: De exemplu, Eva: cel mai bun rezultat e obţinut dacă e aleasă alternativa 10, când câştigă 46 cel mai bun rezultat e obţinut dacă e aleasă alternativa 1, când câştigă 36 În 1, beneficiul ei net faţă de status quo este: 36 – 2 = 34 În 10, beneficiul său net faţă de status quo este: 46 – 4 = 42 În orice alternativă x, concesia faţă de 1 este: 36 – benef(x) În orice alternativă x, concesia faţă de 10 este: 46 – benef(x) Concesia relativă a Evei: Concesia relativă a lui Adam: C(Eva,x) = (bE(1) – bE(x)) / (bE(1) – bE(0)) C(Adam,x) = (bA(10) – bA(x)) / (bA(10) – bA(0))

10. Soluţia Kalai-Smorodinsky-Gauthier Să calculăm! se alege alternativa 7 – la fel ca la Nash Dar! Eliminaţi ca întâlnire locurile 8, 9 şi 10! Ce se întâmplă? Soluţia Nash trebuie (de ce?) să rămână aceeaşi Soluţia Kalai-Smorodinsky-Gauthier devine 6! De ce?