1 / 43

POTEN ŢIALUL TURISTIC NATURAL

POTEN ŢIALUL TURISTIC NATURAL. POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI POTENŢIALUL TURISTIC AL HIDROSFEREI POTENŢIALULTURISTIC AL VEGETAŢIEI ŞI AL FAUNEI. POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI. SCOPUL LECŢIEI : SĂ ÎNVĂŢĂM CARE E IMPORTANŢA RELIEFULUI PENTRU TURISM

anana
Download Presentation

POTEN ŢIALUL TURISTIC NATURAL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI POTENŢIALUL TURISTIC AL HIDROSFEREI POTENŢIALULTURISTIC AL VEGETAŢIEI ŞI AL FAUNEI

  2. POTENŢIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI SCOPUL LECŢIEI: SĂ ÎNVĂŢĂM CARE E IMPORTANŢA RELIEFULUI PENTRU TURISM COMPTENŢE: • UTILIZAREA CORECTĂ A TERMENILOR SPECIFICI • CITIREA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR GRAFICE ŞI CARTOGRAFICE • ANALIZA RELIEFULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL POTENŢIALULUI TURISTIC

  3. RELIEFUL • ESTE CEA MAI BOGATĂ ŞI VARIATĂ RESURSĂ ATRCTIVĂ A TERREI • ESTE “COLOANA VERTEBRALĂ” A ORICĂRUI PEISJ • IMPORTANŢA RELIEFULUI PENTRU TURISM ESTE ILUSTRATĂ ŞI PRIN VARIETATEA REMARCABILĂ A FORMELOR (ATÂT LA NIVEL INDIVIDUAL CÂT ŞI CA ASOCIERI PEISAGISTICE)

  4. ABRUPTURILE • SUNT OBIECTIVE TURISTICE ATRACTIVE PRIN ETALAREA PE VERTICLĂ A VERSANŢILOR, PRIN MĂTEŢIA ŞI GRANDOAREA LOR • ELE ÎNTRERUP BRUSC O CONTINUITATE, DEVENIND UN OBSTACOL IN CALEA PRIVIRILOR • ATRACTIVE SUNT ATÂT ABRUPTURILE DIN ZONELE MONTANE, CÂT ŞI ABRUPTURILE UNOR MASIVE IZOLATE CU STATUT DE INSELBERGURI CE APAR BRUSC ÎN SUPRAFEŢE APLATIZATE

  5. ABRUPTURILE • INTEGRAREA ABRUPTURILOR ÎN CIRCUITELE TURISTICE SE REALIZEAZĂ DIFERENŢIAT ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA LOR ÎN CADRUL AREALULUI TURISTIC, DE POTENŢIALUL ATRACTIV, INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ ETC. • ÎN AFARA ALPINIŞTILOR, ZESTREA ATRACTIVĂ A ABRUPTURILOR ESTE APRECIATĂ PRIN CONTEMPLARE DE LA DISTANŢĂ ŞI MAI PUŢIN PRIN PERCEPŢIE DIRECTĂ (PARCURGEREA LOR)

  6. INSELBERG ÎN MADAGASCAR

  7. INSELBERG ÎN AUSTRALIA

  8. CRESTELE ŞI PISCURILE MUNTOASE • SUNT LINII ŞI PUNCTE DE INTERSECŢIE A UNOR VERSANŢI • CU CÂT PISCURILE SUNT MAI ÎNALTE ŞI MAI IZOLATE ATRAG MAI MULT ATENŢIA TURIŞTILOR • ASCENSIUNEA PE UN ASTFEL DE PISC OFERA O PANORAMĂ DEOSIBITĂ ASUPRA REGIUNILOR INCONJURĂTOARE, INSUFLÂND OMULUI SENTIMENTE ÎNĂLŢĂTOARE, DE SATISFACŢIE SUFLETESCĂ

  9. CRESTELE ŞI PISCURILE MUNTOASE • UNEORI ASTFEL DE PISCURI AU FOST ALESE PENTRU CONSTRUIREA UNOR CASTELE SAU MĂNASTIRI (Monte Casino, San Marino, Meteora) • CRESTELE ŞI PISCURILE DEVIN OBIECTIVE TURISTICE DE SINE STĂTĂTOARE ÎN CONTEXTUL UNUI RELIEF LIMITROF UNIFORM, CU LINII DOMOALE (EX. Creasta Cocoşuşui din M-ţii Gutâi domină un peisj de platouri şi măguri vulcanice de mică altitudine)

  10. Creasta Cocoşului - M-ţii Gutâi

  11. METEORA - GRECIA

  12. METEORA

  13. SAN MARINO

  14. EVEREST- HIMALAYA

  15. PASURILE ŞI TRECĂTORILE • AU UN ROL DECISIV ÎN CONCENTRAREA FLUXURILOR DE TURIŞTI; ACEASTĂ CONCENTRARE NU E DATĂ DE POTENŢIALUL RECREATIV, CI DE FACILITĂŢILE ACORDATE ACCESULUI DINTR-O REGIUNE ÎN ALTA (AU ROL FUNCŢIONAL) • FACILITAREA ACCESULUI A DETERMINAT AMPLASAREA ÎN ACESTE ZONE A CĂILOR FERATE ŞI ŞOSELELOR • CUNOSCUTE ÎN CONTEXTUL TURISMULUI EUROPEAN SUNT PASURILE DIN ALPI (ST. BERNARD, SIMPLON, BRENNER) SAU CARPAŢI (TIHUŢA, PREDEAL) • TRECĂTORILE SE SUPRAPUN SECTOARELOR DE ÎNGUSTARE HIDROLOGICĂ (CHEI, DEFILEE) ; ÎN CARPAŢI AVEM NUMEROASE TRECĂTORI ÎN LUNGUL Oltului, Jiului, Crişului Repede etc.

  16. PASUL SIMPLON

  17. ŞOSEA SPRE PASUL ST. BERNARD

  18. PASUL PRISLOP

  19. TRECĂTOAREA TURNU ROŞU acuarelă de Miklos Barabas

  20. CHEI, DEFILEE, CANIOANE • SUNT ATRACTIVE PRIN INEDITUL LOR, PRIN SĂLBĂTICIA LOR, PRIN ASPECTUL DEOSEVIT DAT DE INGUSTAREA VĂII ŞI DE VERSANŢII ABRUPŢI FOARTE APROPIAŢI • CANIOANELE SUNT FOARTE SPECTACULOASE PRIN FAPTUL CA AU ADĂNCIMI SI LUNGIMI FOARTE MARI

  21. CANIONUL COLORADO

  22. BRYCE CANYON GLEN CANYON

  23. RELIEFUL CARSTIC • CELE MAI ATRACTIVE SUNT PEŞTERILE CU TOATE CONCREŢIUNILE (DRAPERII, STALCTITE, STALAGMITE, COLOANE, GURURI, ETC) • ÎN UNELE PEŞERI EXISTĂ DEPOZITE DE GHEŢĂ (Focul Viu, Scărişoara) • EXISTĂ FENOMENE CARSTICE ŞI PE ALTE ROCI ÎN AFARĂ DE CALCARE CA DE EX. PE SARE, GIPS

  24. PAMUKKALE - TURCIA

  25. PAMUKKALE

  26. PŞTERA FOCUL VIU

  27. SCĂRIŞOARA

  28. MUNTELE DE SARE – SLĂNIC PRAHOVA

  29. CARST ÎN SARE

  30. STÂNCI CU FORME DEOSEBITE • ATRAG PRIN INEDITUL LOR, PRIN ASPECTUL LOR DEOSEBIT, PRIN LEGENDELE CE SE NASC PORNIND DE LA FORMA LOR

  31. BABELE – MUNŢII BUCEGI

  32. SFINXUL – MUNŢII BUCEGI

  33. CAPADOCIA - TURCIA

  34. CAPADOCIA

  35. TROVANŢI – SUBCARPAŢII OLTENIEI (COSTEŞTI)

  36. TROVANT

  37. SFÂRŞITUL PRIMEI PĂRŢI Realizat de prof. ZAMFIRA FLORENTINA GRUP SCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA CONSTANTA

More Related