1 / 44

POTEN ŢIALUL TURISTIC AL APELOR

POTEN ŢIALUL TURISTIC AL APELOR. LACURILE. VALOAREA TURISTIC Ă A LACURILOR ESTE STRÂNS DEPENDENTĂ DE GENEZA LOR LACURILE GLACIARE ŞI VULCANICE SE IMPUN PRIN PITORESCUL PEISAJULUI LIMITROF, DE MARE SPECTACULOZITATE LACURILE CARSTICE PRIN INEDITUL ALIMENTĂRII HIDROLOGICE

artie
Download Presentation

POTEN ŢIALUL TURISTIC AL APELOR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. POTENŢIALUL TURISTIC AL APELOR

  2. LACURILE • VALOAREA TURISTICĂ A LACURILOR ESTE STRÂNS DEPENDENTĂ DE GENEZA LOR • LACURILE GLACIAREŞI VULCANICE SE IMPUN PRIN PITORESCUL PEISAJULUI LIMITROF, DE MARE SPECTACULOZITATE • LACURILE CARSTICE PRIN INEDITUL ALIMENTĂRII HIDROLOGICE • LACURILE SĂRATE SE IMPUN PRIN POSIBILITĂŢILE LOR CURATIVE • LIMANELE ŞI LAGUNELE SE IMPUN CA DOMENII ALE PESCUITULUI ŞI CANOTAJULUI • LACURILE CU ÎNTINDERE MARE, SITUATE ÎN ŢĂRI FĂRĂ IEŞIRE LA MARE POT DEVENI CENTRE ALE ATRACŢIEI TURISTICE, JUCÂND ROLUL DE MĂRI INTERIOARE (EX. L. BALATON ÎN UNGARIA, L. LEHMANŞI L. BODENSE ÎN ELVEŢIA, L. VICTORIA ÎN UGANDA) • ÎN ROMÂNIA FOARTE IMPORTANTE PENTRU TURISM SUNT LACURILE SĂRATE DIN ZONELE DE EXPLOATARE A SĂRII (OCNA ŞUGATAG, COŞTIUI, OCNA DEJ, TURDA, PRAID, SOVATA (L. URSULUI), OCNA SIBIULUI, OCNELE MARI, SLĂNIC PRAHOVA, TELEGA), LACURILE DIN CÂMPIA ROMÂNĂ (L. AMARA, L.SĂRAT), LAGUNELE DE PE LITORAL (TECHIRGHIOL, MANGALIA, TAŞAUL), CARE PE LÂNGĂ APASĂRATA POSEDĂ ŞI NĂMOLURI SAPROPELICE FOARTE IMPORTANTE DIN PUNC DE VEDERE TERAPEUTIC

  3. ALĂTURAREA RELIEF / LACURI DETERMINĂ APARIŢIA UNOR PEISAJE DEOSEBITE

  4. LACUL BÂLEA MUNŢII FĂGĂRAŞ

  5. LACUL ZĂNOAGAMUNŢII RETEZAT

  6. LACURI ÎN CRATER VULCANIC L. CRATER MUNŢII CASCADELOR S.U.A.

  7. LACUL SFÂNTA ANACARPAŢII ORIENTALI

  8. LACUL ZĂTONPODIŞUL MEHEDINŢI

  9. LACURI CARSTICE

  10. LACUL ROŞUCARPAŢII ORIENTALI

  11. LACUL BALATON UNGARIA

  12. LACUL LEMANELVEŢIA

  13. CASCADELE • REPREZINTĂ CADERI DE APĂ PESTE PRAGURILE RELIEFULUI • CASCADELE ATRAG PRIN PITORESCUL PEISAJULUI, PIN ÎNĂLŢIMEA CĂDERII DEAPĂ, PRIN LĂŢIMEA CADERII DE APĂ, PRIN MĂREŢIA LOR • CASCADELE POT APĂREA PE CURSUL UNOR RÂURI SAU ÎNTRE DOUĂ LACURI (EX. CASCADA NIAGARA CARE APARE ÎNTRE LACURILE ERIE ŞI ONTARIO)

  14. CASCADA ANGEL cea mai inalta din lume

  15. CASCADA VICTORIA FLUVIUL ZAMBEZI ZIMBABWE

  16. CASCADA VICTORIA

  17. CASCADA IGUASUFLUVIUL PARANA

  18. CASCADA IGUASU

  19. CASCADA NIAGARA

  20. CASCADA NIAGARA

  21. CASCADA URLĂTOAREA MUNŢII BUCEGI

  22. CASCADA BÂLEA MUNŢII FĂGĂRAŞ

  23. CASCADA ŞAPTE SCĂRI MUNŢII PIATRA MARE

  24. CASCADA GALBENA MUNŢII APUSENI

  25. IZVOARELE • SUNT LOCURILE DE APARIŢIE LA ZI A APELOR SUBTERANE • ATRACTIVITATEA TURISTICĂ ESTE DIFRITĂ ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE IZVOR ŞI CARACTERISTICILE SALE • IZVOARELE SE POT CLASIFICA DUPĂ MAI MULTE CRITERII (DUPĂ DEBIT, DUPĂ CONSTANŢĂ CURGERII, DUPĂ TEMPERATURA APEI, DUPĂ CONŢINUTUL ÎN SUBSTANŢE MINERALE), FIECARE AVÂND PROPRIA ZESTRE TURISTICĂ

  26. GHEIZERELE • IZBUCURILE • IZVOARELE TERMALE • IZVOARELE MINERALE • IZVOARELE CARBOGAZOASE FIECARE DIN ELE ATRAG TURIŞTII PRIN PEISAJUL DEOSEBIT CREAT, PRIN UTILIZAREA LOR ÎN TRATAREA DIFERITELOR BOLI FIE PRIN CURĂ INTERNĂ, FIE PRIN CURĂ INTERNA. NU ESTE DE NEGLIJAT NICI POTENŢIALUL RECREATIV AL IZVOARELOR (ÎN ZONELE ÎN CARE SE VALORIFICĂ APELE TERMALE ŞI MINERALE POT FI AMENAJATE ŞTRANDURI)

  27. POTENŢIALUL TERAPEUTIC AL IZVOARELOR • GAMA FECŢIUNILOR TRATATE ESTE FOARTE MARE (AFECŢIUNI ALE APARATULUI LOCOMOTOR, ALE APARTULUI CARDIOVASCULAR, ALE AP. DIGESTIV, ALE AP.NEUROLOGIC, ALE AP. RESPIRATOR, BOLI METABOLICE ETC.) • ROMÂNIA ARE PESTE 3000 IZVOARE MINERALE (PRIN COMPARAŢIE FRANŢA ARE 1200, UNGARIA 447,ITALIA 264, GERMANIA 165 ETC.)

  28. IN FUNCŢIE DE PRINCIPIUL LOR TERAPEUTIC, IZVOARELE MINERALE DIN ROMÂNIA SE CLASIFICĂ ASTFEL: • APE OLIGOMINEARALE – TERMALE (BĂILE FELIX, VAŢA DE JOS) - ATERMALE (CĂLIMĂNEŞTI, SLĂNIC MOLDOVA, OLĂNEŞTI) 2. APE CARBOGAZOASE - PT. CURĂ INTERNĂ (BORSEC, LIPOVA, BODOC) - PENTRU CURĂ EXTERNĂ (COVASNA, BUZIAŞ, VATRA DORNEI) 3 APE ALCALINE ŞI ALCALINO-FEROASE - ALCALINE, CARBOGAZOASE (TINCA, MALNAŞ, BIXAD) - ALCALINE, ALCALINO-FEROASE (COVASNA, SÂNGEORZ, VÂLCELE) 4. APE FERUGINOASE (TUŞNAD, BUZIAŞ, LIPOVA, HOMOROD, BIBORŢENI, BILBOR) 5. APE CLORURATE-SODICE (TECHIRGHIOL, OCNA SIBIULUI, SOVATA, BAZNA, GOVORA, SLĂNIC PRAHOVA) 6. APE IODURATE (CĂLIMĂNEŞTI, CĂCIULATA, OLĂNEŞTI, SĂRATA MONTEORU, GOVORA, SLĂNIC MOLDOVA) 7. APE SULFUROASE (BĂILE HERCULANE, CĂLIMĂNEŞTI, GOVORA, OLĂNEŞTI, PUCIOASA, MANGALIA) 8. APE SULFATATE ( IZVOARELE MIRCEA ŞI BREAZU DE LÂNGĂ IAŞI) 9. APE RADIOACTIVE ( SÂNGIORZ BĂI, HERCULANE, BĂILE FELIX)

  29. GHEIZERUL OLD FAITHFUL PARCUL YELLOWSTONE S.U.A.

  30. IZBUCUL GALBENA

  31. BĂILE FELIX

  32. BĂILE HERCULANE

  33. TUŞNAD

  34. SLĂNIC PRAHOVA

  35. ‘’BLUE LAGUNE’’ ISLANDA

  36. GHEŢARII • REPREZINTĂ ACUMULĂRI DE APĂ SOLIDIFICATĂ, ÎNTÂLNITE ÎN REGIUNILE RECI ALE GLOBULUI, PISCURILOR MONTANE ÎNALTE, SAU ÎN UNELE PEŞTERI • ROLUL LOR TURISTIC ESTE ÎN PRIMUL RÂND DE ORDIN PEISAGISTIC • POT FI VALORIFICAŢI ŞI ÎN ALTE MODURI: SCHI, SANIE, BOB, ETC.

  37. GHEŢAR

  38. SCHI PE GHEŢARI ÎN ALPI

  39. Autor: prof. ZAMFIRA FLORENTINA GRUP SCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARA CONSTANTA SFÂRŞIT

More Related