Psihologia umanistă

1. Psihologia umanistă Carl Rogers (1902 - 1987) Abraham Maslow (1908-1970)

2. Abordarea umanistă – parte a unei mişcări mai ample care a încercat să reaşeze bazele psihologiei • !Aduce obiecţii principalelor forţe ale psihologiei • Psihanaliza – studiază doar partea bolnavă a personalităţii • Behaviorismul – îngust şi steril; oamenii – organisme mecanice! • Accentul este deplasat spre virtuţile şi aspiraţiile umane, voinţa liberă conştientă, îndeplinirea potenţialului • Imaginea asupra naturii umane este optimistă, oamenii sunt văzuţi ca activi, creatori, dorind să se dezvolte pe plan personal

3. Carl Rogers (1902-1987) • Cea mai faimoasă contribuţie: terapia centrată pe persoană • Teoria asupra personalităţii s-a dezvoltat pe baza experienţei acumulate în şedinţe terapeutice • Accentuează importanţa conştientului şi a prezentului: realitatea este ceea ce percepe individul • Teoria a fost primită cu deosebit interes, având aplicaţii largi în psihologie, pedagogie, viaţa de familie

4. Născut în Chicago, al patrulea din şase copii • Nu a fost presat de probleme financiare • Părinţii • !Vederi religioase stricte • Comportamentul moral • Munca asiduă • Influenţă profundă asupra lui Carl Rogers • Revoltă când şi-a construit propria viziune asupra lumii • Devotaţi, dar influenţa nu s-a manifestat direct • Era totuşi clar pentru copii ce aveau voie să facă şi ce nu (dans, jocuri de noroc, filme, fumat, consum de alcool, interes sexual)!

5. Relaţiile familiale foarte strânse • Nu a avut practic viaţă socială • Părinţii descurajau prieteniile cu alţi copii • Rivalitatea dintre fraţi • Solitar, cititor avid • S-a bazat foarte mult pe propria experienţă • Se reflectă şi în teorie • Mutarea la fermă (C. Rogers avea 12 ani) • Interesul pentru ştiinţă • !Moliile • Agricultura • Grupurile de control, analiza izolată a variabilelor, analiza statistică!

6. Alege să se specializeze în agricultură (Universitatea Wisconsin, 1919) • După un an se hotărăşte să devină preot • 1922 – Conferinţa Federaţiei Mondiale a Studenţilor Creştini (Beijing, China) • !schimbarea filosofiei de viaţă – liberală • Le scrie părinţilor (independenţa intelectuală şi emoţională) • Încrederea şi simţul direcţiei – persoana trebuie să se bazeze pe propria experienţă

7. Absolvent de istorie • După căsătorie începe studiile de teologie, iar doi ani mai târziu psihologia clinică şi educaţională (Universitatea Columbia) • 1931 – teza de doctorat – măsurarea adaptabilităţii personalităţii în copilărie • Lucrează în cadrul Societăţii pentru prevenţia cruzimii faţă de copii, din New York • 1940 – profesor la Universitatea Ohio (conturarea teoriei)

8. 1962 – formează împreună cu Maslow, May şi alţii Asociaţia Americană de Psihologie Umanistă • Sfârşitul vieţii – reducerea tensiunilor internaţionale • !aplicarea concepţiei sale pentru a reduce tensiunile • dintre protestanţi şi catolici în Irlanda de Nord • dintre evrei şi arabi în Orientul Mijlociu • dintre statele vechiului bloc comunist şi ţările occidentale!

9. Abraham Maslow (1908-1970) • Purtătorul de cuvânt şi liderul mişcării umaniste • critic al behaviorismului • eficient, dar asemănat cu un halat de laborator • critic al psihanalizei • studierea aspectelor negative ale omului • Umanismul trebuia să compenseze oferind jumătatea sănătoasă a omului “În calitate de oameni de ştiinţă, împărtăşim valorile esenţiale ale culturii noastre...”

10. natura umană – subestimată • ignorarea exemplarelor valoroase, creative, sănătoase, mature • dacă dorim să vedem cât de repede aleargă oamenii, nu vom studia alergătorul mediu, ci cel mai rapid alergător care poate fi găsit • utilizarea studiilor de caz • personalităţi în viaţă sau decedate (T. Jefferson, A. Lincoln) • fiecare persoană se naşte cu anumite nevoi instinctuale • acestea determină dezvoltarea • ierarhia trebuinţelor

11. Născut în Brooklyn, New-York, primul din şapte fraţi • părinţii – evrei ruşi imigranţi, needucaţi, săraci • singurul copil evreu din cartier, refugiu în lumea cărţilor • !Relaţia cu părinţii • tatăl violent, îi plăceau băutura şi femeile • remarcile negative ale tatălui • a crescut urându-şi mama, nefăcând nicio încercare de împăcare şi refuzând să participe la înmormântarea ei • crudă, ignorantă, ostilă, lipsită de capacitatea de a oferi dragoste • relaţia cu tatăl a devenit în timp mai bună

12. a încercat o carieră în drept, dar a renunţat • 1927 – participă la un curs introductiv în psihologie (Titchener); i s-a părut plictisitoare şi rece • decizia de a studia psihologia – contactul cu behaviorismul lui Watson; admirator, dar părerea i s-a schimbat după naşterea primului copil • din 1935 lucrează cu Thorndike • studii asupra relaţiei dintre sexualitate şi dominnaţă • !renunţă la studierea bărbaţilor • femeile dominante: nonconformiste, extravertite, mai puţin religioase, anxioase, nevrotice, atrase de bărbaţi dominanţi (încrezători, agresivi)!

13. preocupările ulterioare influenţate de tragediile celui de-al doilea război mondial • psihologia trebuia să fie aplicabilă la masa tratativelor • fiinţele umane sunt capabile de mai mult decât război şi ură • contactul între 1930-1940 cu minţile strălucite ale Europei (Adler, Wertheimer, Horney, Fromm) • devine liderul mişcării umaniste • viaţa sa academică devine foarte agitată (păreri politice radicale, critică universităţile americane) • 1966 – ales preşedinte al APA • 8 iunie 1970 – atac de cord