Mihai Viteazul în context ul cruciadelor târzii

1. Mihai Viteazul în contextul cruciadelor târzii

2. Definiţia cruciadelor • Cruciadele au fost expediţii militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri şi coloniza regiuni din Orientul Apropiat, în special Palestina şi Ierusalimul. • Aspectul religios constăîn faptul că aceste expediţii au fost insoţite, la inceput, de o ideologie creştină. Proclamate ca „războaie sfinte”, ele au fost organizate în numele eliberării aşa numitelor „locuri sfinte de sub dominaţia musulmană. Caracterul religios al cruciadelor explică de ce conducerea lor a revenit papalităţii al cărei rol, pe plan internaţional, se afirmă in secolul al XI-lea.

3. Cruciadele târzii în timpul lui Mihai Viteazul • La sfârsitul secolului al XVI-lea ideea de cruciade târzii a fost readusăîn actualitate, în spaţiul românesc, de către Mihai Viteazul. • Acesta a aderat din proprie inţiativă la Liga Sfântă, o alianţa antiotomana constituită la iniţiativa papei Clement al VIII-lea, cu participarea Statului Papal, a Imperiului Habsburgic, a Spaniei, Veneţiei şi a unor ducate italiene. • La Ligă a aderat şi principele Transilvaniei, SigismundBathory, de la care se aştepta şi atragerea Moldovei şi a Ţării Româneşti.

4. Campania antiotomană.Victoriile împotriva Imperiului otoman • Aderarea Ţării Româneşti la "Liga Sfântă" a condus la izbucnirea în 1594 unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti. Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacând cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării. Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor şi turcilor culminată cu incendierea Rusciukului. După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară.

5. Victoria de la Călugăreni • Datorită recunoaşterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă şi succesorul său, Răzvan Ştefan, Mihai trimite o delegaţie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relaţiile munteano-transilvănene. • Nerespectând porunca domnitorului, delegaţia de boieri condusă de mitropolitul Eftimie semnează un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea locţiitorul acestuia pe propriul său tron. Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt.

6. Victoria de la Călugăreni • Comandând o armată de cca. 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria la Călugăreni - august 1595. • Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ştefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor. • Mihai Viteazul începe (cu sprijin transilvănean şi moldovean) eliberarea oraşelor Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu.

7. Victoria de la Călugăreni

8. Campania militară de la sud de Dunăre • În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra şi chiar Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin. • Mihai Viteazul ajunsese până la Adrianopole în est şi Plevna în vest. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încât Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpânirea sa până la moarte.

9. Victoria de la Şelimbăr • În iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599. În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a ţărilor române. Titulatura folosită de voievod era: "Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei".

10. Victoria de la Şelimbăr

11. Moartea lui Mihai Viteazul • Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti. În august 1601, voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania şi continuă prin a recupera Ţara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. • În aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, cu care împăratul nu putea fi de acord. Din ordinul său, în 9/10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta. • Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat de Radu Buzescu la Mânăstirea Dealu, lângă Târgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei."

12. Surse • Informaţii: Wikipedia • Imagini: Google

13. Vă mulţumim pentru timpul acordat. Realizatori: Colin Mugur Haja Mihai Ghiga Claudiu