E N D
“Safe you and safe me” prof. Kovacs Stefan Radu
„… e nevoie de educarea părinţilor. O soluţie ar fi crearea unei şcoli pentru părinţi, ar trebui făcută o şcoală specială unde viitoarele mămici ar trebui să participe la diferite cursuri de pregătire, pentru că este mult mai simplu să ai un copil, chiar să-l adopţi, decât să-l educi şi să-l creşti sănătos.” Copil “A fost nevoie să greşesc de prea multe ori, să mă simt vinovat, pentru a înţelege că este nevoie să învăţ cum să-mi educ copilul“ Părinte „ trebuie să recunosc faptul că la început nu am fost convins de faptul că pedepsele nu funcţionează. Dar când am aflat şi alte alternative, în timpul unei sesiuni de pregătire, am început să mă schimb puţin câte puţin în interacţiunea mea cu proprii copii. Ei mi-au spus că preferă de departe acest mod de a le explica de ce m-am supărat pe ei. Mi-am dat seama că această nouă metodă funcţionează mult mai bine, pe termen lung!” Adult care a participat la un workshop organizat de Salvaţi Copiii prof. Kovacs Stefan Radu
ŞCOALA GENERALĂ ,,MIHAI EMINESCU” NĂSĂUD prof. Kovacs Stefan Radu
RELAŢIA PĂRINTE – COPIL SE ASEAMĂNĂ CU CEA DINTRE MAESTRUŞIDISCIPOL prof. Kovacs Stefan Radu
PĂRINTELE TREBUIE SĂ FIE O SURSĂ DE ÎNVĂŢAREŞI UN MODELPENTRU COPIL. • Acest lucru necesită anumite calităţi ale părintelui care, dacă dacă nu sunt prezente într-o măsură suficientă, se pot însuşi- de ex.: • -capacitatea de a rămâne calm în situaţii solicitante, cum ar fi insistenţa copilului de a obţine un anumit lucru . prof. Kovacs Stefan Radu
– continuarea utilizării unei anumite metode disciplinare, în pofida efortului pe care o presupune şi a obstacolelor întâmpinate. prof. Kovacs Stefan Radu
– în găsirea unor modalităţi de detensionare emoţională atunci când copilul este mânios. prof. Kovacs Stefan Radu
Se bazapedominare, frică şi culpabilizare, inducând copilului teama de a nupierde anumite privilegiisau chiar iubirea părintelui. • Disciplinarea însemna deseori pedeapsă: - provocarea de durere fizică; - suferinţa impusă prin reţinerea mâncării, închiderea într-o cameră întunecoasă; - penalizări – copilul nu poate să iasă la joacă toată săptămâna (doar pentru că a spart o farfurie...); - porecle, ridiculizări, insulte. prof. Kovacs Stefan Radu
UNII PĂRINŢI APLICĂ ASTFEL DE METODE DEOARECE NU CUNOSC ALTE METODE PRIN CARE SĂ OBŢINĂ REZULTATUL AŞTEPTAT. AU PRIMIT ŞI EI ÎNŞIŞI ACELAŞI ,,TRATAMENT” CÂND AU FOST COPII ŞI POATE PE MOMENT S-A OBŢINUT REZULTATUL DORIT. prof. Kovacs Stefan Radu
VA AVEA O IMAGINE DE SINE NEGATIVĂ; • VA ÎNVĂŢA SĂ RĂSPUNDĂ CU AGRESIVITATE ÎN SITUAŢII FRUSTRANTE; • S-AR PUTEA SĂ AIBĂ RESENTIMENTE FAŢĂ DE PĂRINŢI SAU SĂ ÎI FIE TEAMĂ DE EI; • VA AVEA REPULSIE FAŢĂ DE COMPORTAMENTUL CELORLALŢI, ÎN DETRIMENTUL INTERESELOR PROPRII; • VA PUTEA DEZVOLTA UNEORI TULBURĂRI EMOŢIONALE. prof. Kovacs Stefan Radu
DE MULTE ORI SE SIMTE VINOVAT DUPĂ CE PEDEPSEŞTE COPILUL, MAI ALES DUPĂ CE L-A PEDEPSIT PREA ASPRU, ,,LA MÂNIE”. • VA REGRETA DE MULTE ORI CĂ A FOLOSIT O METODĂ CARE A AVUT UN EFECT NEGATIV ASUPRA COPILULUI ŞI NU A AVUT EFECT ÎN SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI. prof. Kovacs Stefan Radu
COPILUL VA FI MAI PUŢIN COMUNICATIV CU PĂRINTELE, VA CĂUTA AFECŢIUNE ÎN ALTĂ PARTE. • ÎŞI VA PIERDE ÎNCREDEREA ÎN PĂRINŢI. • VA ASCUNDE UNELE LUCRURI FAŢĂ DE EL. prof. Kovacs Stefan Radu
TERMENUL ,,DISCIPLINĂ” ESTE ÎNRUDIT CU TERMENUL ,,DISCIPOL”. • DISCIPOLUL ESTE O PERSOANĂ CARE URMEAZĂ ÎNVĂŢĂTURILE ŞI STILUL DE VIAŢĂ AL ALTEI PERSOANE, URMÂND MODELUL COMPORTAMENTULUI SĂU ÎN DIFERITE SITUAŢII. ÎL ,,URMEAZĂ” PE MAESTRU=PĂRINTE prof. Kovacs Stefan Radu
MODELUL OFERIT DE PĂRINŢI ARE UNEORI UN IMPACT MAI MARE ASUPRA COPILULUI, DECÂT ORICE ALTE METODE FOLOSITE ÎN DISCIPLINAREA LUI. • COPILUL ÎNVAŢĂ CEL MAI BINE IMITÂND, UNEORI INCONŞTIENT, EXEMPLUL CARE ÎI ESTE OFERIT DE CĂTRE PĂRINTE. prof. Kovacs Stefan Radu
ÎNVĂŢAREA COMPORTAMENTULUI DORIT, ÎN PARALEL CU ELIMINAREA COMPORTAMENTULUI INADECVAT, PRIN METODE SPECIFICE. prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA • PEDEAPSA SE EXPRIMĂ PRIN PUTEREA AUTORITĂŢII, COPILUL FIIND FORŢAT SĂ ADOPTE UN ANUMIT COMPORTAMENT. DE ASEMENEA, PĂRINTELE SE VA SIMŢI RESPONSABIL ŞI VINOVAT PENTRU COMPORTAMENTUL COPILULUI. Ex. Tata: Fane, opreşte televizorul! Eu şi mama ta încercăm să dormim. Este un ordin!!!! Părintele are puterea! Trebuie imediat executat! prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA Şi acum disciplinarea pozitivă pentru această situaţie: * Ea implică drepturi egale şi respect reciproc. Copilului i se oferă posibilitatea de a lua decizii, de a alege singur modul în care să se deruleze acţiunea. Astfel el poate deveni responsabil de propriul comportament şi de consecinţele acestuia. Tata: Fane, ştiu că este duminică dimineaţă şi urmăreşti la televizor desenele tale favorite, dar eu şi mama ta încercăm să dormim, deci te rog să dai televizorul mai încet sau dacă nu, joacă-te afară. Este alegerea ta! prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA 2. PEDEAPSA ESTE ARBITRARĂ, ADICĂ ESTE APLICATĂ DUPĂ BUNUL PLAC AL PĂRINŢILOR, FĂRĂ SĂ AIBĂ O LEGĂTURĂ LOGICĂ CU UN COMPORTAMENT INADECVAT. Ex. Mama (pe un ton nervos): Ioana, ţi-am spus de sute de ori să păstrezi ordine în cameră. Nu pot să aspir covoarele, cu toată mizeria care este pe jos. Poţi uita de filmul la care ai dorit să mergi sâmbătă seara. prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA Şi acum disciplinarea pozitivă pentru această situaţie (este asociat în mod logic cu comportamentul inadecvat): Ex. Ioana, voi curăţa azi covoarele. Nu voi putea aspira în camera ta, cu toate jucăriile şi hainele care sunt împrăştiate pe jos. Dacă nu le aduni, le voi pune în sacoşe şi le voi duce în pivniţă. prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA 3. PEDEAPSA SE ADRESEAZĂ PERSOANEI, NU COMPORTAMENTULUI ŞI PRESUPUNE JUDECATA MORALĂ A ,,FĂPTAŞULUI”. ACEASTA POATE DUCE LA ATITUDINI SAU COMPORTAMENTE DE RĂZBUNARE DIN PARTEA COPILULUI. Ex. Tata (nervos): Ai luat ciocanul fără permisiunea mea. Nu ştii că asta este ca şi cum ai fura? Să furi este un lucru greşit, urât. Acum l-ai piedut. Nu îţi vei mai primi alocaţia, până când ciocanul nu va fi plătit. prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA • Şi acum disciplinarea pozitivă pentru această situaţie (se adresează comportamentului, nu persoanei şi nu implică judecata morală. Aceasta permite copilului acceptarea ideii că s-a comportat inadecvat şi dorinţa de a schimba): • Mihai a împrumutat ciocanul fără să-i ceară permisiunea. Tatăl a abordat situaţia centrându-se pe comportament, şi nu pe modul în care va fi înlocuit ciocanul. • Tatăl copilului: Mihai, cum vei înlocui ciocanul? prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA 4. PEDEAPSA SE CONCENTREAZĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI ANTERIOR, AMINTIND MEREU COPILULUI DE GREŞELILE FĂCUTE. ACESTA ÎL POATE FACE PE COPIL SĂ SE SIMTĂ UMILIT ŞI SĂ-I FIE TEAMĂ, CEEA CE ÎMPIEDICĂ ÎNVĂŢAREA UNOR COMPORTAMENTE POTRIVITE. PRIN URMARE, COPILUL ÎNVAŢĂ DOAR CE SĂ NU FACĂ ŞI NU CEEA CE AR FI TREBUIT SĂ FACĂ. Exemplu: Dan a promis să ajungă la ora nouă, dar nu a ajuns decât la zece. Mama copilului (furioasă): Dan! Este ora zece. Întotdeauna ajungi mai târziu! Până când vei mai face asta? Niciodată nu pare să-ţi pese! prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA • Şi acum disciplinarea pozitivă pentru această situaţie (ajută copilul să înveţe ceea ce ar trebui să facă într-o anumită situaţie, fără a-l face să se simtă umilit pentru ,,nereuşita” lui ): • Mama copilului (pe un ton liniştit): Pentrucă ai venit mai târziu, nu poţi să te mai uiţi la televizor. Trebuie să dormi, altfel mâine dimineaţă vei fi obosit. prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA 5. PEDEAPSA AMENINŢĂ FĂPTAŞUL CU PIERDEREA RESPECTULUI SAU A IUBIRII. UNEORI, PĂRINŢII ŞANTAJEAZĂ COPILUL ÎN ACEST FEL, FĂCÂNDU-L SĂ SE SIMTĂ RESPINS. Exemplu: Dan şi-a împrăştiat jucăriile prin toată casa. S-a plictisit să stea în casă şi acum vrea să se joace fotbal afară, cu copiii. Mama copilului (pe un ton moralizator): Pentru că ai făcut aşa dezordine, mama nu te mai iubeşte! prof. Kovacs Stefan Radu
DISCIPLINAREA POZITIVĂ ŞI PEDEAPSA • Şi acum disciplinarea pozitivă pentru această situaţie (părinţii îi transmit copilului faptul că este acceptat şi iubit, în pofida comportamentului inadecvat): • Dan: Mamă, merg să mă joc fotbal cu copiii! • Mama: Poţi să te duci la fotbal, după ce îţi aduni hainele. prof. Kovacs Stefan Radu
Vă recomandăm să reţineţi următorul aspect: • FURIA, AVERTIZAREA SAU AMENINŢAREA POT SCHIMBA DISCIPLINAREA ÎN PEDEAPSĂ. • NU UITAŢI CĂ MESAJELE NONVERBALE AU UN ROL DEOSEBIT ÎN APLICAREA DISCIPLINĂRII LA COPII. prof. Kovacs Stefan Radu
URMĂREŞTE SĂ ÎL FACĂ PE COPIL RESPONSABIL PENTRU PROPRIILE DECIZII, ÎNVĂŢÂND DIN CONSECINŢELE CARE APAR ATUNCI CÂND IA DECIZII GREŞITE. NICIODATĂ NU PUTEM SPUNE CĂ AM APLICAT SUFICIENT DE MULT DISCIPLINAREA, ÎNCÂT SĂ FIE JUSTIFICATĂ FOLOSIREA PEDEPSEI. prof. Kovacs Stefan Radu
Botiş A., Axente A., Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti, Ed. ASCR, Cluj-Napoca, 2009 prof. Kovacs Stefan Radu
NU UITAŢI CĂ CEL MAI DE PREŢ LUCRU PENTRU UN PĂRINTE ESTE COPILUL SĂU! MERITĂ TOT TIMPUL DIN LUME PENTRU A REUŞI SĂ-L FACEM PRIETENUL ŞI NU SUBORDONATUL NOSTRU!!! prof. Kovacs Stefan Radu