Fisa de lucru

1. Fisa de lucru Grupa IV

2. Cum a ajunscalculatorul in viatapersonala a omului • Introducere.Analizasocietatiipostmoderne, ca perioada de trecere la societateainformationala, presupuneatitstudiereaaparitieisidezvoltariinoilortehnologiiinformationalesicomunicative, cit siexaminareaunorproblemefilosoficesimetodologicespecifice, aparute in legatura cu utilizarealorsi, in special, filosofiaInternetului, ca filosofie a sistemelor principal deschise:Filosofialumilorvirtuale, crearealumilorvirtuale cu ajutorulnoilortehnologiiinformationalesicomunicative, cit sifilosofiapostmodernismului, ca filosofie a societatiipostmoderne.Analizindaparitiasidezvoltareanoilortehnologiiinformationalesicomunicative, e necesar de a examinarolullor in aparitiasocietatiipostmoderne, studiinddezvoltarearevolutieicomputeriale in revolutiainformationala, cit sirolulrevolutieiinformationale in dezvoltareasocietatiipostmoderne, constituireasidezvoltareasocietatiipostmoderne in Republica Moldova.O imagine generalaasupraInternetului.Este de ajuns a aruncadoar o scurtaprivireasupraacestuiinceput de mileniupentru a observarolul din ce in cemai mare pe care ildetineinformatia (estefoartecunoscutaexpresia "A cunoasteinseamna a fiputernic"), mass-media si, implicit, relativnouatehnologie a Internetului. Multi dintrenoi au auzitsiaud tot maimultdespreaceastanouatehnologieiarvestile "trambitate" acum la inceput de drum sunt in mare parte pline de optimism sisperanta. Ceputemspune cu sigurantaeste ca odataintegrat in vietilenoastreInternetul nu vamaidisparea. Dimpotriva, loculdetinut de el in viatasocietatiinoastrevacreste, siaceastadeoarece el promitesainlocuiasca o bunagama de activitatiumane. incepand cu ultimadecada a secoluluitrecut, candInternetul a inceputsadevina tot mai popular, el s-a transformatintr-o tehnologie care sapreia, transformesiredeaintreagacultura. Astfel, monitorulcalculatorului a inceputsainlocuiascaecranulcinematografuluisi al televizorului, peretelegaleriilor de arta, bibliotecasicartea, manualelescolare etc. intreagaculturatrecutasiprezenta a ajunssa fie "computerizata", filtrata prin computer. Oamenii au inceputsacreezearta, sa se joace, savizionezefilme, saascultemuzica, sacontabilizezeactele de firma etc. folosindu-se tot maimult de computer. CandInternetulsi-a facutintrarea in vietileoamenilorsicomputerele au fost legate intreelejocuri in retea. S-au format sinoi forme culturaleprecumjocurile de

3. calculator dar s-a impussi o redefinire a formelorculturaledejaexistente (de pilda, fotografiasicinematograful). Internetul, mediulviitorului, vaschimbaviataomului la toatenivelurileei, si, dupa cum spune Michael Dertouzos, "vaschimbamodulnostru de lucrusi de joaca, darmai important, vamodificaaspecteprofunde ale vietiinoastresi ale umanitatii: cum privimingrijirile de sanatate, cum invatacopiiinostri, cum ramanvarstniciiintegrati in societate, cum isiconducguverneleafacerile, cum isipastreazagrupurileetnicemostenirea, ale cui voci se aud, chiarsi cum se formeazanatiunile. Vaaducesiprovocariserioase: ceisaraci s-arputeasadevinamaisaracisimaibolnavi, infractorisicompanii de asigurarisifunctionari ne pot invadaconturile din banci, dosarelemedicalesicorespondentapersonala.(...) Majoritatealumiinici nu isidaseama ca un valurias se indreaptaspre ea.Michael Dertouzos a insirataicidoarcatevaaspecte ale schimbariloraduse de tehnologiainformationala a Internetului. Aruncandinsa o luminaasuprainfluentelorpe care le are utilizarea - navigarea - Internetuluiasupraomului ca fiintapersonalasireligios-moralavomvedea ca aparsialtemarisemne de intrebareprecum: ceinfluenta are Internetulasupramodului in care obtinem, schimbamsitransmitemcunostinte? putemvorbi de o intalnirerealaintreoameni in lumeavirtuala a Internetului? sau se poatevorbi de o viatamorala in lumeavirtualasautotivor face ceeacevorcrede ca estebine in ochiilor? etc. Acestea, simultealteintrebari care se vorpuneurmaresc o lamurire a dilemeipe care o poateaveautilizatorulacestortehnologii, care esteconfruntat cu influentelepe care le are Internetulasupravietii sale, el aflandu-se in postura de a utilizaaceastatehnologie care dejaesteconstitutivavietii in societateaactuala. Se impune, asadar, definireanoiitehnologiisiindicareauneiraportari la ea sanatoasa din punct de vedere moral.O imagine tehnicaasupraInternetului.Internetuleste o super-reteacompusa din altemii de retele care suntalcatuite din milioane de calculatoareraspanditepeintregpamantul. Este imagineauneiretea de retelesau a uneiplase de paianjenuriase. Rezultatulconectariiacestormilioane de calculatoareesteacela ca elesuntcapabilesaschimbeintreeleinformatieintr-un mod din ce in cemai rapid si in cantitati din ce in cemaimari. Internetulapareastfel ca un mijloc de difuzaremondiala a informatiei, a careivaloaresiimportantacreste tot maimult. O altacomparatieesteceafacutaintre Internet sireteaua de

4. drumuri a lumii, rezultandimagineamagistraleiinformationale. Asa cum dintr-o autostrada care asigura un traficmasiv se desprind o multime de altedrumuri care distribuieportiuni din traficcatrezoneleinvecinate, la felsi din liniileprincipale de comunicatie ale Internetului -numite "coloanavertebrala" a lui- se desprindlinii de comunicatiecatreretelele locale. Privind din punctul de vedere al utilizatorului, candte-aiconectat la Internet calculatorul tau devine o extensie a ceeaceapare ca un calculator gigant cu ramuripretutindeni in lume. De fapt, calculatorul tau "comunica" simultan cu un alt calculator sau cu milioane de calculatoare din lume.Calculatoarelesuntconectateintreelepentru a trimitesiprimi date sauinformatii. Texte, sunete (vocisaumuzica), imagini (mobile si fixe) comenzicatre un alt calculator - toateacestetipuri de informatie pot fitransmise prin reteaua de calculatoare. Internetulpoatefiastfel o uriasabiblioteca, un instrument de corespondenta rapid, un noumediu de publicare, un cinematografetc.Un prim "pilon" -cum ilnumeste Michael Dertouzos- al acesteilumicreata prin interconectarea a milioane de calculatoareesteacela al reprezentariituturoracestorinformatii sub forma de numere. Cand, de exemplu, -explica Michael Dertouzos- tastezicalculatorului tau comanda "Cum estevremea in Hong Kong?" el vaconvertiaceastacomanda-text (ea poatefisivocala) intr-o lista de numere. Calculatorul, recunoscand forma acestornumere ca o intrebaredesprevreme, lanseaza o comanda "obtinevremea la Hong Kong" reprezentata de o listadiferita de numeredespre care s-a spus ca estepeintelesuluneianumitemasini din Hong Kong. Masina din Hong Kong primestenumerele, descifreazaintrebareasitransmiteprognozameteocalculatorului tau. Totiacestipasidoar par a ficomplecsi. Calculatorulreprezintaprintr-un anumitnumarfiecarelitera a alfabetului, fiecarecifra, semn de punctuatiesausimbol. Partea de text din prognoza, care in exempluldat de Michael Dertouzosconsta din 51 de simboluri, se reprezintausorprintr-o lista de 51 de numere. Si imaginilesisunetelesicelelaltetipuri de informatie tot prin numeresuntreprezentate. Lucrurilemaicomplexesuntreprezentate prin secvente de liste de numere. Cele care transformainformatiasuntprogramele software. "Programele de calculator -spuneprofesorul de la MIT- sunt ca retelele; elesuntconstituite din instructiuni care spun calculatoruluicenumeresaconsidere, cum sa le modificesiundesa le inmagazineze. Ceeaceestefascinantaiciestefaptul ca, deoareceprogramele de calculator suntscrise cu caracteresisimbolurisiele la randullorsuntreprezentate prin numere care corespundacestorsimboluri. Aceastainseamna ca programele pot lucraasupraaltor

5. programepentru a le modifica. Asaceva se intampla in cazulunui program pentrujocul de sah care se modificasiinvata din mutari, din victoriilesi din pierderileadversarilor. "Dar numerelesuntreprezentate de calculatoaredoar prin doua cifre:1 si 0. Spredeosebire de oameni care au zecedegete (si de aceeafolosimnumere de la 0 la 9) sidouamaini, calculatoarele au numaidouadegetepentrumilioane de "maini". in timpcenoinumaram 1,2,3,4,5, elenumara 0,1,10,11,100,101. Aceastaceamai mica reprezentareindivizibila a informatiei, acest numar care este fie 0 fie 1 se numeste "bit". Calculatorulutilizeazaaceastareprezentarebinaradeoareceesteconstituit din sute de milioane de tranzistoare minuscule -acesteafiinddispozitiveminiaturizate care actioneaza ca un comutator care fie esteinchissilasasatreacacurentul electric, fie estedeschisblocandtrecerealui. Deoarece un comutatorpoatefinumaiinchissaudeschis el poatereprezentanumaiunul din douanumere: 1 sau 0. Acestecomutatoaresuntmainile cu douadegete care faccalculelemasinii. Computerele de azisuntconstruite cu cipuri -micibucati de siliciu- pesuprafatacarorasuntimprimatemilioane de tranzistoareinterconectate. Astfel, in fiecare moment un singurcippoatereprezentamaimultemilioane de 1 sau 0. Toatecipurile care continnumerele cu care lucreaza un calculator la un moment datsuntnumite "memorieprincipala" (RAM) care esterapidadaruita - candcalculatorulestedeconectat de la sursa de energie ea se pierde. De aceeacalculatoarele au si o "memorieauxiliara" (hard-disk) care pastreazanumerelechiarsicandcalculatorul nu esteconectat la reteauaelectrica. Memoriaesteutilizatasipentrustocareaprogramelor care spun masinii cum saprelucrezeinformatiaprimita. Modul in care calculatoareleprelucreazainformatiailputemacumintelegemaiusor: ele o facmanipulandmatematic (algoritmic) acestecifre: 1 si 0. "Fiecare calculator -explica Michael Dretouzos- are unulsaumaimulteprocesoare. Elesuntlucratorii care prelucreazainformatia -cipuri care executainstructiunile date de programele software. Un procesorexecutafiecareinstructiune prin deplasareabitilor 1 si 0, mutandbitii din tranzistoaredintr-o parte intr-alta a memoriei, testandnoiibitipentru a vedeadacasunt 1 si 0, efectuandoperatiiaritmeticepegrupuri de bitisiexecutand o gramada de alteoperatii cu 1 si 0 care in serie nu suntniciimportantesiniciinteresante."Din celeamintitevedem ca informatiadevine tot maiimportanta. Mihaela Constantinescu remarca: "Informatiareprezintaatat un mijloc de productie

6. cat si o valoare de schimb care poatefiacumulatasistocata ca bogatievirtualasi capital cultural (...); ea este o valuta liberconvertibilaintreordinimaterialesisimbolicesirepozitorii ale valorii. Corpurisibunuri, precumsiimagini, banisialtesimboluridevinintersanjabile, o data ce au fostprogramatesiprocesate, reproduse ca abstractiunidigitale." Candvorbimdespreretele de calculatoare (douasaumaimultecalculatoareconectate) simai ales despreuriasaretea care esteceadespre care vorbim, informatiadevinesimaiimportanta. In continuare as dorisadescriuputin, pentrunecunoscatori, modul in care circulainformatia prin reteaua de calculatoare. Ea estetrimisa de calculatorulemitator sub forma de "pachete" (a carordimensiune nu poatedepasi 1500 de octeti, adica un grup de 8 biti). Acest mod de distribuire nu are nici o legatura cu continutulinformtiei (ca este text, imagine orisunet) ciestetehnica. Fiecare calculator conectat la Internet are o adresa unica numita "adresa I.P.", care permiteidentificarealui. Asadar, fiecare "pachet" de informatiivadebuta prin aceastaexpresie de adresare (este ca si cum aiscrieadresape un plic: numeleexpeditorului, numeledestinataruluisiadreselelor) care esteconstituitadintr-o serie de patrunumere separate prin puncte. Dar, pentru a intra siramane in memoriaumanaadresele I.P. au fosttraduse in limbinaturale, rezultandsistemul de identificare al calculatoarelorpe Internet numit "sistemul de nume de domenii" (D.N.S.). Acestainlocuiesteadreselenumericegreu de memorat cu numeusor de utilizat de catreoameni, numececuprind (ierarhic) informatiidespreapartenentacalculatoarelor la o anumitaorganizatie, regiune, tarasaudomeniu de activitate. Limbajul universal al Internetuluipebazacaruia se transmit informatiileesteinsacompussi din "protocolulpentrucontrolultransmisiei" (T.C.P) cepresupuneadaugarea la fiecare "pachet" a unuiantetcompusdintr-o informatieceindicaordineacrearii "pachetelor" (care vatrebuirespectatapentruasamblare la destinatie) si o suma de verificare (un numar care vafiutilizatpentru a verificadaca s-au strecuraterori in cursultransmisiei). La receptare, acest "protocol" face operatiile inverse.