PROIECT DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ÎN TRANSILVANIA CENTRALĂ

1. PROIECT DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ÎN TRANSILVANIA CENTRALĂ

2. MICROREGIUNEA VĂII TÂRNAVELOR LEAGĂN AL INTERCULTURALITĂŢII

3. Microregiunea cuprinde : • 3 oraşe : Mediaş, Dumbrăveni, Copşa – Mică • 21 comune : Alma Dumbrăveni, Aţel, Axente Sever, Bahnea, Biertan, Blăjel, Brateiu, Cenade, Cetatea de Baltă, Daneş, Hoghilag, Jidvei, Laslea, Micăsasa, Mihăileni, Moşna, Şeica Mică, Şona, Valea Lungă, Valea Viilor, Viişoara

4. Identitatea specifică a regiunii reiese din istoria comună a locuitorilor săi începând cu vechile drumuri dacice care străbăteau regiunea în antichitate, când apar şi primele menţionări ale culturii viţei de vie pe aceste meleaguri dar şi drumurile imperiilor medievale, perioadă de la care ne-au rămas atât impresionantele biserici săseşti fortificate cât şi biserici de zid româneşti, sinagogi dar şi cea mai mare biserică armenească din Europa răsăriteană.

6. Construcţia identităţii regionale a continuat cu activităţi economice de tip manufacturier specifice zonei cum ar fi prelucrarea lânii şi a lemnului. Datorită importantelor schimburi comerciale existente în perioadă, industria manufacturieră ulterior, în epoca modernă, s-a transformat în activităţi economice care au dus la o puternică dezvoltare în industrie şi agricultură până în a II-a jumătate a sec. XX.

7. În urma schimbărilor de la sfârşitul anilor ’80 întreaga regiune a cunoscut o perioadă de regresie la nivel economic datorită lipsei de capacităţi adaptive la noile cerinţe ale economiei de piaţă. În urma unei analize atente a potenţialului de dezvoltare a regiunii am constatat că rezultatele cele mai rapide dar şi de lungă durată le-am putea obţine în urma valorificării patrimoniului existent, patrimoniu care îşi găseşte uzanţa în cadrul activităţilor de turism şi a agriculturii de tip artizanal şi bio-ecologic.

8. Patrimoniul cultural şi turistic al microregiunii se poate împărţi în trei categorii care pot duce la dezvoltarea următoarelor tipuri de turism: • turism cultural • turism recreativ • turism balnear

10. Conform ultimelor analize de piaţă ale Ministerului Turismului prioritatea nr. 1 în privinţa promovării la nivel internaţional este dată de turismul cultural.

12. La o inventariere frugală a patrimoniului regional care poate fi folosit în această direcţie, putem aminti un nr. de aproximativ 20 biserici săseşti fortificate, un nr. de aprox. 8 biserici de zid româneşti de sec. 17/18, sinagogi, Catedrala armenească de la Dumbrăveni dar şi Cetatea ţărănească de la Criş, Conacul Bethlen din Sânmiclăuş sau Castelul Bruckental (fostă casă de vacanţă a baronului ) de la Micăsasa. Desigur, o invantariere detaliată a regiunii ne va conduce la stabilirea unor priorităţi în privinţa reabilitării acestor obiective, dar acest lucru nu împiedică promovarea patrimoniului existent în forma sa brută actuală, formă care îşi găseşte mult mai mulţi adepţi în rândul turiştilor internaţionali, decât cea a unor obiective perfect restaurate.

14. Identitatea regiunii s-a format şi datorită cunoscutelor culturi de viţă de vie şi a industriei de vinificaţie. Un drum al vinului de pe dealurile Transilvaniei ar include centrele istorice de la Zagăr, Mediaş, Boian, Cetatea de Baltă, Jidvei şi altele.

16. Următorul tip de turism este cel recreativ, în care desigur poate fi inclus şi drumul vinului, însă în cadrul căruia vor fi exploatate fondurile cinegetice existente, sau în amenajare, cum este cel de la Copşa Mică , Micăsasa şi Dumbrăveni. Alte componente ale acestui tip de patrimoniu sunt barajul de la Ighiş, lacul de pe Valea Buzdului, peisajele pitoreşti de pe Valea Şoroştinului, Valea Podului cât şi întreaga zonă a comunei Valea Viilor dar, ca şi o notă discordantă a regiunii faţă de alte regiuni pitoreşti din ţară, este poate prezenţa singurului Canion din România, de la Mihăileni, clasificat “monument al naturii”.

17. A treia direcţie a industriei turistice care poate fi dezvoltată în regiune este cea reprezentată de turismul balnear. Exista in regiune staţiuni cunoscute pentru potenţialul în tratamente balneare profilactice în cazul îmbolnăvirilor aparatului locomotor, afecţiuni cauzate de stress, etc.

19. Desigur existând atât de multe oportunităţi în cadrul microregiunii, unele comune diferitelor comunităţi, altele specifice unei singure comunităţi, poate fi luată în considerare şi ideea dezvoltării de campanii de promovare individuale, însă, experienţa ne îndeamnă să credem că eforturile ar fi foarte mari din partea majorităţii primăriilor, iar rezulatele s-ar lăsa îndelung aşteptate, în acelaşi timp creându-se numeroase rapoarte de concurenţă. Soluţia cea mai eficientă în vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate, a promovării şi dezvoltării patrimoniului regional a fost considerata cea a asocierii.

20. De ce a fost aleasa solutia unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară? • Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare şi colaborare cu personalitate juridică de drept privat şi statut de utilitate publică recunoscut prin efectul legii, înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, care vizează: • dezvoltarea economico-socială a localităţilor • Dezvoltarea teritorială şi amenajarea teritoriului • Asigurarea furnizării/prestării serviciilor publice • Creşterea veniturilor nefiscale la nivel local • Ameliorarea nivelului de trai al colectivităţilor componente • Protecţia mediului

21. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie într-o pârghie esenţială în procesul de accelerare a dezvoltării eficientizării furnizării/prestării serviciilor comunitare iar această idee este legiferată în : • Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată • Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 • Legea finaţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare • O.G. Nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare

22. Raporturile dintre unităţile administrativ-teritoriale membre în cadrul asociaţiei se bazează pe urmatoarele principii: • autonomiei, • legalităţii, • responsabilităţii, • cooperării • solidarităţii în rezolvarea problemelor de interes comun.

23. Obiectivele de dezvoltare strategică în arealul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară • REGIUNEA TÂRNAVELOR : • accesarea de fonduri pe axa 5.3 pentru promovare turistică a patrimoniului existent, pentru realizarea unor promovări cât mai eficientă fiind necesară înfiinţarea, ulterioară, a unui operator de turism regional (prin contribuţii ale membrilor A.D.I.); • accesarea de fonduri pentru reabilitarea patrimoniului cultural existent şi amenajarea celui turistic; • 3. crearea unui brand zonal şi conceperea unei interfeţe noi, mai optimiste, mai ospitaliere;

25. accesarea de fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii regionale care în cazul unui proiect integrat ne poate califica pentru accesarea de fonduri pe axa 1; • facilitarea înfiinţării de IMM-uri cu obiectiv de activitate în serviciile din turism cât şi în industriile adiacente cum ar fi industria artizanală, agricultura de tip Eco dar şi în alte domenii pentru care există muncă calificată în zonă; • 6. organizarea de cursuri/stagii/activităţi de calificare, îndrumare, educare.

26. A.D.I. REGIUNEA TÂRNAVELOR Str. P-ța Corneliu Coposu, nr. 3, Mediaș DATE DE CONTACT TEL. / FAX. : 0369 – 403191 ŞARGU VLADIMIR – DIRECTOR EXECUTIV MOBIL: 0722 266 481 E-MAIL: vsargu@yahoo.com