Tema: Finanțele publice ale UE

1. Tema: Finanțele publice ale UE Scurt istoric al constituirii europene Bugetul și fondurile UE Cadrul instuțional de utilizare a fondurilor europene

2. Crearea Comunitatilor europene • Crearea Comunitatilor europene are ca temei planul lui Robert Schuman care, la 9 mai 1950, a lansat in Germania si in celelalte tari ale Europei care au acceptat, a ideii de creare a unei Comunitati de interese pacifiste.

3. Astazi, europenii isi rezolva diferendele prin mijloace pasnice, aplicand domnia legii si cautand concilierea. Spiritul de superioritate si de discriminare a fost alungat din relatiile dintre statele membre, acestea incredințînd responsabilitatea pentru medierea conflictelor, pentru definirea interesului general al europenilor si pentru promovarea politicilor comunecelor cinci institutii comunitare.

4. Și anume: • - Consiliul • - Parlamentul • - Comisia • - Curtea de Justitie • - Curtea de Conturi

5. Comunitatea Europeana isi obtine forta din valorile comune ale democratiei si drepturilor omului, care reunesc oamenii, si mentine diversitatea culturilor, limbilor, precum si a traditiilor.

6. Trei piloni pe care este construita Uniunea • Uniunea Europeana se fundamenteaza pe cele trei tratate institutive: • - Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951, privind infiintarea CECA • - cele doua tratate de la Roma din 25 martie 1957, privid infiintarea cEE si EURATOM, tratate care au fost permanent modificate, comlpetate si adaptate noilor realitati.

7. Primul se refera la cooperarea economica a statelor membre, bazandu-se pe cele “patru libertati” (libera circulatie a persoanelor, a capitalului, a serviciilor si a bunurilor) si integrand activitati din agricultura, mediu, concurenta, comert, fiscalitate si uniune monetara.

8. In virtutea celui de-al doile pilon, Uniunea Europeana, putere economica de anvergura globala, incepe sa se afirme in marea diplomatie internationala, ceea ce o determina sa abordeze o “voce unica”.

9. La nivelul celui de al treilea pilon, Consiliul European poate lua, deocamdata, numai decizii cadru cu privire la armonizarea legislativa. Datorita intensificarii procesului de circulatie libera a persoanelor pe teritoriul Uniunii si a afirmarii din ce in ce mai pregnante a idealului “cetateniei europene”, cooperarea in acest domeniu va deveni, insa, deosebit de importanta.

10. Tratatul de la Amsterdam - nou izvor de drept • 1. obligatia UE de a monitoriza drepturile fundamentale, in particular pe cele inscrise in Conventia European pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, adoptata ede Consiliul Europei in 1950. Orice stat membre vinovat de serioase si sistematice abateri va fi pasibil de penalizari, mergand pana la suspendarea dreptului de vot in cadrul Consiliului.

11. 2. Dreptul UE de a actiona impotriva oricarei forme de discriminare bazate pe sex, rasa sau origine etnic, religie sau credinta, disabilitati, varsta sau orintare sexuala. • 3. Obligatia UE de a promova oportunitati egale pentru barbati si femei in toate politicile sale, in virtutea normelor existente in tratate, in sfera sociala si a fortei de munca. In acest ultim domeniu, noul tratat deschide drumul catre “discriminarea pozitiva” daca unul dintre sexe este clar dezavantajat.

12. Rezultatul este o structura eschisa care va permite si incuraja extinderea ulterioara si protejarea drepturilor cetatenilor. Reprezinta u raspuns primar la dorinta exprimata de unele state membre ca Uniunea Europeana sa aiba propriul sistem de drepturi fundamentale care sa completeze regulile deja stabilite de Curtea Europeana de Justitie.

13. Tratatul de Amsterdam depaseste abordarea abstracta a drepturilor omului prin creionarea unor raspunsuri practice in situatia in care aceste prerogative sunt amenintate si este necesara o actiune corectiva. Pe de alta parte, acest document confirma si clarifica principiul subsidiaritatii, reconoaste dreptul oamenilor de a avea acces la documentele institutiilor europene, garanteaza actiuni concrete pentru combaterea fraudei impotriva bugetului UE.

14. “Daca secolul al XIX-lea a fost considerat in Europa ca o peroioada a marilor legislaturi, iar secolul al XX-lea – epoca unui executiv puternic, secolul al XXI-lea ar putea sa se remarce printr-o activitate deosebita a sistemulu judiciar”, afirma Sergio Romano.

15. Slabirea statului national in Europa, pe masura ce barierele din calea comertului si calatoriilor sunt desfiintate, coroborata cu ascendenta “generatiei rebele din 1968”, plina de neincredere fat ade autoritati, a dus la intarirea sistemului judiciar, facand posibile anchetele de coruptie si abuz de putere.

16. Tratatul de la Amsterdam stabileste pricipiile calauzitoare, intarind politica externa si de securitate a UE: • in primul rand, sa apere valorile comune, interesele fundamentale, independenta, integritatea si securitatea Uniunii; • in al doilea rand, sa apere pacea si sa intareasca securitatea internationala si cooperarea, sa consolideze democratia, domnia legii si drepturile fundamentale.

17. Tratatului de la Nisa - reformarea cadrului institutional european • In pofida restantelor la nivelul clarificarii institutionale, momentul Nisa a inregistrat un progres considerabil, chiar daca numai partial, in planul pregatirii largirii Uniunii, fiind receptat, atat in sanul institutiilor europene, cat si in mediul academic, ca un “prag minim” atins, un compromis care sa permita continuarea, in mod eficient, a negocierilor asupra extinderii.