BENEFICIILE PARTICIPĂRII LA REŢEAUA DE SIMBIOZĂ INDUSTRIALĂ

1. BENEFICIILE PARTICIPĂRII LA REŢEAUA DE SIMBIOZĂ INDUSTRIALĂ Dragoş Mircea Danubianu, preşedintele Grupului de Sprijin al Proiectului ECOREG, membru în Consiliul de Administraţie al Termica Sa Suceava noiembrie 2010, Bacău

2. context General

3. context General Proiectul „Aplicarea principiilor ecologiei industriale în dezvoltarea regională – ecoreg” este finanţat prin Programului Life+, componenta Politică şi Guvernare îndomeniul protecţiei mediului, de către Comisia Europeană şi cofinanțat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului. LIFE şi LIFE+ sunt instrumentele financiare europene pentru mediu.

4. context General Componenta LIFE+ Politică şi guvernare în domeniul protecţiei mediului promovează la nivel european proiecte-pilot care contribuie la dezvoltarea unor politici, tehnologii, metode şi instrumente inovatoare. În cadrul primei cereri de propuneri pentru programul LIFE+ (2007 – 2013), Fondul European pentru Mediu, Comisia a selectat pentru finanţare 74 de proiecte, care se desfăşoară în 21 de state membre, dintre care 2 proiecte se implementează în România.

5. context General Proiectul îşi propune să implementeze în România conceptul de „simbioză industrială”, care are la bază principiile simbiozei la sistemele naturale, prin valorificarea produşilor secundari şi a deşeurilor rezultate dintr-un anumit ciclu de producţie în cadrul altui ciclu, reducându-se astfel cantităţile de materii prime folosite în industrie şi valorificându-se produşii secundari şi deşeurile.

6. context General Acest concept propune o nouă viziune asupra activităţii economice, preocupările pentru mediu fiind transformate în oportunităţi, profit şi beneficii pentru participanţi şi pentru economia regională, în general. Proiectul contribuie la implementarea politicilor europene de mediu şi la dezvoltarea unor idei politice, tehnologii, metode şi instrumente inovatoare în planul dezvoltării durabile locale şi regionale.

7. context General Prin acţiunile vizate de acest proiect se urmăreşte menţinerea locurilor de muncă şi dezvoltarea unei activităţi economice sustenabile, prin identificarea de noi direcţii de acţiune care să îmbunătăţească performanţa operatorilor economici şi sociali.

8. CONSTITUIRE PAG

9. CONSTITUIRE PAG În scopul de consiliere şi validare a soluţiilor rezultate în urma sinergiilor identificate, s-a constituit PAG (Project Advisory Group). Membrii PAG au fost contactaţi anterior, li s-au prezentat obiectivele proiectului şi misiunea în implementarea acestuia. Şedinţa oficială de constituire a avut loc în data de 21 mai 2009, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Suceava.

10. CONSTITUIRE PAG În cadrul primei şedinţe, fiecare membru al grupului s-a prezentat personal, apoi compania pe care o reprezintă. Au participat reprezentanţi ai: Prefectura Suceava – ing. Florin Sinescu SC Iridex Grup Construct – ing. Ştefan Murariu SC Termica SA Suceava – dr. ing. Dragoş Mircea Danubianu SC Test Prima SA Suceava – ing. Ion Cioată SC Facos SA Suceava- ing. Denisa Ştefănescu SC SAB Rădăuţi SA – ing. Corneliu Mateiciuc SC ACET SA Suceava – ing. Constantin Oniga Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava – ing. IluţăCocriş SC EGGER SA Rădăuţi – ing. Ioan Lucian Banciu

11. CONSTITUIRE PAG Imagini de la şedinţa de constituire a GAP – Agenţia pentru Protecţia Mediului, Suceava, 21 mai 2009

12. CONSTITUIRE PAG Imagini de la şedinţa de constituire a GAP – Agenţia pentru Protecţia Mediului, Suceava, 21 mai 2009

13. CONSTITUIRE PAG Imagini de la şedinţa de constituire a GAP – Agenţia pentru Protecţia Mediului, Suceava, 21 mai 2009

14. ACTIVITATE PAG

15. ACTIVITATE PAG Periodic s-au organizat întâlniri de lucru ale PAG pentru punere în temă asupra progresului proiectului, problemelor întâmpinate, soluţiilor identificate, planului de acţiune în perioada următoare. Echipa proiectului a raportat asupra localităţilor unde s-au făcut deplasări, asupra instituţiilor publice şi companiilor vizitate, asupra rezultatelor demersurilor.

16. ACTIVITATE PAG Partenerii de la ISL au pus la dispoziţia echipei române un set consistent de exemple de Studii de Caz, care prezintă exemple concrete de implementare a conceptului de sinergie industrială în proiecte anterioare (NISP). Acestea au fost studiate de către membrii PAG, atât pentru a pentru a înţelege filozofia abordării obiectivelor proiectului, cât şi pentru a identifica modalităţi concrete de aplicare a unor exemple din UK, la situaţiile practice din aria de implementare.

17. ACTIVITATE PAG Dintre sinergiile potenţiale, identificate în cadrul Atelierelor de Simbioză Industrială, numai anumite procese/ fluxuri/ deşeuri au fost selectate pentru analize ulterioare. Parteneriatele ce trebuie să se stabilească pe criterii simbiotice vizează îmbunătăţirea eficienţei activităţii fiecărui partener, prin depistarea unor pieţe de desfacere a deşeurilor, a produselor proprii secundare sau principale.

18. ACTIVITATE PAG Proiectul ECOREG încurajează agenţii economici să privească dincolo de pieţele tradiţionale pentru oportunităţi de afaceri, subliniind beneficiile economice ale acestei abordări, cu scopul de a stimula dezvoltarea economică, cu respectarea mediului înconjurător, prin reconsiderarea „deşeului” ca „resursă”.

19. ACTIVITATE PAG În scopul validării soluţiilor rezultate în urma sinergiilor identificate, membrii PAG au fost contactaţi de către echipa de implementare a proiectului ECOREG, li s-au prezentat primele Studii de Caz elaborate, au fost consultaţi referitor la dezvoltarea sinergiilor identificate la Atelierele de simbioză industrială şi pentru soluţii de finalizare a acestora. Au fost organizate şedinţe tehnice în care fiecare participant a raportat asupra localităţilor unde s-au făcut deplasări, asupra instituţiilor publice şi companiilor vizitate, asupra rezultatelor demersurilor.

20. ACTIVITATE PAG Acest mod de abordare a fost necesar deoarece stabilirea sinergiilor nu se face prin simpla semnalare a unui potenţial de colaborare între două companii. A fost necesara efectuarea de vizite la managerii companiilor posibil de pus in contact şi demonstrarea fata de acestia a faptului ca sinergia identificata le este benefică, într-o perioadă în care situaţia economică naţională si zonala este nefavorabilă.

21. ACTIVITATE PAG Membrii echipei proiectului au semnalat următoarea situaţie, comună majorităţii unităţilor vizitate: discuţiile cu managerii sunt dificil de programat, deoarece aceştia nu au timp pentru întâlnirile şi discutarea problemelor legate de protejarea mediului. În momentul în care se delegă sarcinile către responsabilul cu protecţia mediului (acolo unde există o astfel de funcţie) acesta ezită să ia decizii fără acceptul managerului, ceea ce presupune din nou implicarea acestuia.

22. ACTIVITATE PAG Este util sa se stabilească legătura cu reprezentanţii companiilor, dar - şi mai util - să se menţină această legătură şi se inducă idea că aceştia sunt importanţi pentru program. Faptul că efectele crizei economice sunt atât de drastic resimţite în aria economică a zonei de implementare, este demonstrat şi de numărul de fişe “wants”, mult mai mic decât cel de fişe “haves”, iar proporţia a scăzut de la atelierul din mai 2009, faţă de cel din iulie 2010. Managerii trebuiesc convinsi privind profitul pe care l-ar putea scoate din orice posibila sinergie. 

23. SEMNALĂRI

24. SEMNALĂRI Cele mai multe dificultăţi au reieșit din criza economică actuală, ceea ce a limitat disponibilitatea unor manageri profesionişti să ia parte în mod activ la reţeaua de sinergii industriale, din cauza reducerilor bugetare severe şi reducerilor de personal. Există o percepţie limitată a managerilor din mediul industrial cu privire la potenţialul de deşeuri care pot fi folosite ca resurse alternative, dar acesta a fost un risc aşteptat al proiectului.

25. SEMNALĂRI O provocare pentru proiect este acum progresul sinergiilor identificate si finalizarea acestora cu succes. (se impune ca echipa ECOREG să construiască relaţii bune cu şi între membrii săi, pentru progresul sinergiilor; experienţa din alte reţele de Symbioza industriala din întreaga lume arată că succesul unui proiect depinde de expertiza şi abilităţile de comunicare ale practicienilor).

26. SEMNALĂRI Un aspect important este legat de actuala criză economică care a afectat grav mediul de afaceri din Regiunea Nord-Est din România (mai ales după luna martie, 2009). Companiile consideră că planurile pe termen lung nu reprezinta o prioritate. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a convinge companiile să devină membri reţelei de sinergii industriale.

27. RECOMANDĂRI

28. RECOMANDĂRI Membrii PAG recomandă agenţilor economici şi sociali să se alăture reţelei de simbioză industrială creată prin acest proiect, participarea acestora la reţea fiind benefică. În mod evident şi demonstrat, avantajele sunt mai numeroase decât dezavantajele.

29. RECOMANDĂRI Aplicarea principiilor simbiozei industriale în contextul economic şi social actual, în Regiunea de Nord Est a României, poate fi o soluţie viabilă pentru redresarea economică, deoarece promovează creşterea calitativă. Aplicarea acestor principii presupune programarea ştiinţifică a performanţelor şi poluării, astfel încât poluarea mediului să scadă cantitativ, în favoarea creşterii calităţii produselor şi serviciilor.

30. RECOMANDĂRI Ca strategii de abordare a lucrului în reţeaua comună de simbioză industrială, se recomandă: „forţarea” creşterii calităţii produselor şi serviciilor membrilor reţelei; creşterea eficienţei ecologice a proceselor; utilizarea lărgită a tehnologiilor „curate”, prin promovarea conceptelor de „producţii curate”;

31. RECOMANDĂRI 4. modernizarea produselor prin lărgirea gamei de dotări multiple (multifuncţionalitate); 5. asigurarea serviciilor de reparare şi prelungire a vieţii produselor; 6. promovarea unor forme noi de utilizare a produselor: folosire intensivă, revânzarea produselor utilizate (second hand), renunţare la utilizarea celor care nu corespund calitativ etc.

32. RECOMANDĂRI 7. folosirea raţională a resurselor neregenerabile, 8. eliminarea tehnologiilor energofage, poluante şi neeconomice, 9. redimensionarea capacităţilor, optimizarea relaţiei consumuri – profit, 10.investiţii în pregătirea resursei umane, cea mai importantă resursă în zonă, insuficient valorificată.

33. CONCLUZII

34. CONCLUZII Beneficiarul coordonator (Ministerul Mediului şi Pădurilor) este în contact cu organizaţiile relevante, atât la nivel naţional şi internaţional şi acţionează ca un centru de comunicare si PR pentru proiect, asigurând vizibilitatea naţională şi internaţională pentru proiectul ECOREG.

35. CONCLUZII Şedinţele de management sau teleconferinte, şedinţele tehnice, toate activităţile proiectului (cum ar fi atelierele de sinergii industriale, formarea profesională a practitionerilor IS etc.), au adus oportunităţi pentru întâlniri şi discuţii de gestionare suplimentară pentru diversele probleme tehnice şi administrative identificate.

36. CONCLUZII Progresul general al proiectului a fost bun, cu toate obiectivele pentru această etapă a implementării proiectului finalizate. Alte activităţi implicând aspecte tehnice specifice, organizarea şi monitorizarea progreselor -au fost efectuate în condiţii bune.

37. CONCLUZII Membrii PAG consideră că organizarea implementării şi derularea activităţilor până acum, asigură progresul proiectului în perioada următoare, care să conducă la finalizarea cu succes a acestuia în 2011.

38. MULŢUMESC