Tema 3

1. Tema 3 Comerţul exterior al României. Prezentarea modului de calcul al indicatorilor comerţului exterior şi explicarea acestora

2. Noţiuni introductive privind activitatea de comerţ exterior • Efectuarea de analize economice prezintă importanţă pentru precizarea tendinţelor de evoluţie a comerţului exterior • Specializarea crescândă şi diviziunea muncii impun implicarea activă a ţării la schimburi externe • Importanţa mare a comerţului exterior în economia unei ţări justifică analizarea acestuia

3. Aspecte metodologice ale activităţii de comerţ exterior • Analiza generală a activităţii de comerţ exterior se bazează pe un sistem unitar de indicatori • Volumul comerţului exterior, volumul exportului, volumul importului, exportul pe locuitor • Analiza specifică presupune o serie de indicatori calculaţi (cum ar fi gradul de deschidere, gradul de concentrare, multiplicatorul comerţului exterior, indicatorul comerţului intra-ramură, indicatorul avantajului comparativ)

4. Indicatori generali • Volumul comerţului exterior- suma activităţilor de export şi import efectuate într-o anumită perioadă de timp • Volumul exportului- se determină prin însumarea contravalorii mărfurilor expediate într-o anumită perioadă (preţ FOB) • Volumul importului- se determină prin însumarea importurilor pe o anumită perioadă la mărfuri curente. Se poate face distincţie între importuri pentru producţie, importuri pentru investiţii şi importuri pentru consum. Se exprimă în preţuri CIF

5. Indicatori generali • Balanţa comercială- respectiv excedentul sau deficitul acesteia constituie un reper important privind funcţionarea economiei naţionale • Exportul pe locuitor- oferă indicii privind nivelul de dezvoltare al ţării. El trebuie analizat ţinându-se seama de mărimea pieţei interne, dotarea economiei cu factori de producţie, analiza structurală a comerţului exterior

6. Indicatori specifici (I) • Indicatorii deschiderii - iau în considerare exportul, importul şi PIB • Indicatori ai dinamicii: • Indicele volumului fizic exprimă dinamica exporturilor, respectiv a importurilor de-a lungul unui anumit interval de timp. Pentru calcululul lui, se folosesc indicii Laspeyres şi Paasche Laspeyres

7. Indicatori specifici (II) Paasche: • Calcularea indicilor presupune stabilirea unei unităţi de timp şi calcularea lor se referă la perioada anterioară • Indicele valoric al exportului şi al importului unde: : X-exportul, M-importul, : Iv(X) reprezintă indicele valoric al exportului, : Iv(PIB) indicele valoric al PIB : Iv(M) indicele valoric al importului.

8. Indicatori specifici (III) - Indicii raportului de schimb- se calculează ca un raport între indicii preţurilor sau ai valorii importurilor şi exporturilor, cu aceiaşi bază de raportare. Ei presupun: • exportul şi importul îndeplinesc funcţii economice diferite • exportul presupune încasări, iar importul plăţi • exportul şi importul sunt cuantificate prin volum (V), cantitate (q) şi preţ (p), între aceste măsuri existând relaţia Indicele raportului de schimb brut se calculează ca raport între indicele volumului fizic al exportului şi indicele volumului fizic al importului

9. Indicatori specifici (IV) Indicele raportului de schimb net- se calculează ca raport între indicele preţului la export şi indicele preţului la import • Indicele gradului de acoperire al importului prin export (IGA)- se calculează ca raport între indicele valoric al exportului şi indicele valoric al importului adică: • Coeficientul de elasticitate- se calculează ca raport între ritmul de creştere al exportului (sau importului) şi ritmul de creştere al PIB • Multiplicatorul comerţului exterior- arată cu cât creşte venitul naţional la creşterea exportului cu o unitate. Este desprins dintr-un model keynesist

10. Indicatori specifici (V) Multplicatorul se calculează astfel: unde: c’ este înclinaţia marginală spre consum m înclinaţia marginală spre import s înclinaţia marginală spre economii • Multiplicatorul exportului este cu atât mai mic cu cât înclinaţia marginală spre import este mai mare, respectiv cu cât gradul de deschidere al economiei din punct de vedere al importurilor este mai ridicat. • Interpretarea este sensibilă la modificări dacă se consideră şi variaţia înclinaţiei marginale spre consum, într-un sens sau altul.

11. Indicatori specifici (VI) • Indicatorii concentrării comerţului exterior- (coeficientul Hirschmann) se obţine prin determinarea ponderii comerţului unui produs sau a unei grupe de produse în comerţul total. Se foloseşte relaţia: unde: i este numărul de produse sau a grupei de produse, reprezintă exporturile produsului respectiv, iar X reprezintă exportul total. • Indicatorii specializării comerţului- specializarea unei ţări într-un anumit sector se poate determina cu ajutorul următorilor indicatori:

12. Indicatori specifici (VII) - Indicatorul avantajului comparativ aparent (Revealed Comparative Advantage- RCA) propus de Balassa (1965) se calculează după următoarea formulă: unde: reprezintă exporturile din produsul j al ţării i iar xjwreprezintă exportul mondial agregat din produsul j.

13. Indicatori specifici (VIII) Indicatorul Balassa a constituit punctul de plecare în metodologia exprimării avantajului comparativ intern sau extern Avantajul comparativ intern se calculează astfel: unde: i reprezintă produsul sau grupa de produse; r regiunea; X exporturi, M importuri. Avantajul compartiv extern se calculează astfel: unde numărătorul reflectă ponderea exporturilor bunului i în exporturile ţării de referinţă (1) raportată la ponderea aceluiaşi bun în importurile ţării partenere (2)

14. Indicatori specifici (IX) • Indicatorul comerţului intra-ramură Grubel LLoyd măsoară gradul în care mărfurile importate şi exportate sunt încadrate similar Formula de calcul: unde: exporturile din produsul sau grupa de produse j. : importurile din produsul sau grupa de produse j

15. Comerţul exterior al României (I) Tabel 1. Evolutia exporturilor si importurilor mil.USD

16. Comerţul exterior al României (III) Tabel 2. Evolutia exporturilor romanesti in mil. EURO (impactul cursului de schimb) Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Comert exterior

17. Etape în comerţul exterior şi creşterea ec. a României • 1990-1993 -etapa declinului pronunţat al economiei româneşti, datorită modificărilor de sistem în condiţiile unor dezechilibre masive pe pieţele interne, în special pe pieţele marilor exportatori. • 1994-1998 etapa eforturilor de macrostabilizare economică caracterizată prin încercări de a forţa exporturile, în contextul integrării României în structurile OMC, a preaderării României la UE, a monedei româneşti subevaluate în comparaţie cu puterea sa de cumpărare, a creării zonei de comerţ liber CEFTA • 1999- etapa privatizărilor reale din sectorul industrial şi a autorestructurării sectoarelor ineficiente, a eforturilor cu grad mai ridicat de simultaneitate în crearea unui mediu economic liberal şi a facilităţilor acordate investitorilor străini [vezi si A. Vass, 2004, p.118]

18. Privatizări economia romaneasca1999-2008 • în 1999, Banca Română pentru Dezvoltare este preluată de Société Generale pentru 187,6 mil. USD, • în acelaşi an Automobile Dacia preluată de Renault pentru 48,6 mil. EUR. • în 2001, marele producător de oţel din Galaţi, Sidex este preluat de Mittal Steel care şi-a asumat investiţii de 527 mil. USD. • Tot în 2001, Rafo Oneşti este preluată de Balkan Petroleum care şi-a asumat investiţii de 80 mil. USD. • În 2002, combinatul Alro, singurul producător de aluminiu primar din România şi totodată cel mai mare din Europa de Est, este preluat de grupul rus Marco Int. • În anul 2003, întreprinderea de autocamioane Roman Braşov la Pesaka Astana din Malaezia. • În 2004, Combinatul Siderurgic Reşiţa, cu datorii foarte mari faţă de statul român, a fost vândută la preţul simbolic de 1 EUR către Sinara Handel, distribuitorul oficial al grupului rus TMK. • Tot în 2004, Siderurgica Hunedoara, producător important român de profile lungi din oţel, a fost vândută către Mittal Steel. • De asemenea, tot în 2004 are loc cumpărarea de către OMV – Austria a companiei Petrom, • În 2005 are loc privatizarea companiilor de stat din domeniul producţiei şi distribuţiei de gaz către E.ON Ruhrgaz, în partea de nord a ţării, respectiv Gaz de France, pentru regiunea de sud. • În 2006 are loc una dintre cele mai de succes privatizări şi anume preluarea Băncii Comerciale Române de către grupul austriac Erste Bank pentru 2,2 miliarde euro. • În 2007, Automobile Craiova este preluata de Ford pentru 57 mil. Euro.

19. Orientarea geografică a comerţului exterior al României

20. Deschiderea internaţională a României Tabel 4. Indicatori ai deschiderii internaţionale a României, 1999-2008

21. Indicii Paasche ai comerţului exterior al României

22. Elasticitatea exportului şi importului României

23. Multiplicatorul comerţului exterior al României

24. Concentrarea comerţului exterior al României

25. Avantajul comparativ aparent al României- Indicatorul Balassa • Perioada 1991-2004 valori pozitive la indicatorul avantajului comparativ Balassa grupa textile, încălțăminte, mobilă și produse de mobilier, metale • Perioada 2005-2009 exporturile bunurilor intensive in tehnologie au crescut cu 25% • S-au identificat noi sectoare emergente de export cum ar fi: agricultura ecologică, serviciile din domeniiletehnologiei informației  și comunicațiilor  și audio‐vizual • Exportul de servicii IT în creștere • Eforturi de găsire a unor soluții pentru a intra în topul exportatorilor mondiali