ABORDARI NECONVENTIONALE IN SECURITATEA LA INCENDIU

1. ABORDARI NECONVENTIONALE IN SECURITATEA LA INCENDIU arh.Horia Mihai NICOLESCU Presedinte SIGURA GRUP Vicepresedinte ASI

2. Ne-am obisnuit – dintotdeauna – saprivim cu respect sisaaplicam cu sfintenietoatereglementarileactuale de securitate la incendiu, farasa ne gandimDE CE sunteleasa ? sauCE AR FI DACA arfialtfel ? Si nu am avutnici o data curajulsa le analizamfarainhibitiisauconditionariinitiale. V-atigandit, insa, vreodatace s-arintampladaca – totusi – am indrazniacestlucru ? Si la ceconcluzii am puteaajunge ? Prezentareade fataVapropune o abordareneconventionalasipoatechiar … impertinenta a domeniului in care activam. Concluziile la care ajungcei care au indraznit, indraznescsivorindraznimereuacestlucru ne vorpuneinsa nu numaipeganduridar cu sigurantavormarcaevolutiaviitoare a acestuidomeniu !

3. Vomabordaastazinumaitreidintreideile care vorschimbaviitoruldomeniului in care activam - cel al securitatii la incendiu. De cetocmaiacesteatrei ? Pentru ca toatetrei nu reprezintaaltcevadecatetapesuccesivesilogicepecaleaobtineriiunuideziderat general: obtinerea cu preturimultmaimicia uneicladirimaisigura la foc, la care se utilizeazamijloace active multmaieficientein bazauneiconceptiinoisi la care riscurileechipelor de interventiesuntmultdiminuate! • Prima dintreele se refera la: • CUM AR PUTEA SECURITATEA LA INCENDIU SA AJUTE LA SCADEREA PRETULUI CONSTRUCTIILOR • A doua, la: • REZISTENTA NATURALA LA FOC A CLADIRILOR • Si, in sfarsit, a treia la: • Fire PASS – UN SISTEM REVOLUTIONAR DE SECURITATE LA INCENDIU

4. 1 - CUM AR PUTEA SECURITATEA LA INCENDIU SA AJUTE LA SCADEREA • PRETULUI CONSTRUCTIILOR ?

5. ? Ce legatura poate fi intre domeniul de activitate al ASI (respectiv securitatea la incendiu) si costurile unei constructii (care inseamna betoane, otel, finisaje, instalatii, s.a.m.d.)?

6. Acceptam, in mod obisnuit, ca Pretulconstructiei= Costulmaterialelor Costultehnologiei de punere in opera + si scoatem aici din discutie profitul ….

7. ? Am sa pun o intrebare: V-ati intrebat vreodata, de ce impun standardele noastre de securitate la incendiu (in speta P-118/99) valori de pana la 4 ore (sau chiar mai mult, in unele cazuri) pentru structura de rezistenta a unei cladiri ? Probabil ca NU sau ati considerat ca asa trebuie si asa este bine, valorile fiind stabilite de catre cei mai buni specialisti in domeniu. FALS !!!

8. ? Daca nu este asa, atunci apare insa o alta intrebare: Ce valori de rezistenta la foc ale structurilor de rezistenta se impun in tarile dezvoltate ?(spre al caror model legislativ trebuie sa tindem !). Pentru a intelege cele ce urmeaza, e nevoie insa de o mica paranteza cu cateva explicatii suplimentare.....

9. Existatrei componente de valoare ale unei cladiri: 1 - viata oamenilor din ea 2 - valoarea bunurilor din ea 3 - valoarea cladirii propriu-zise

10. Acestecomponentesunttratatediferit la noifata de tariledezvoltate. Astfel, in Occident: • viata oamenilor din cladirile incendiate • trebuie salvata prioritar in caz de incendiu – • aceasta fiind sarcina echipelor de interventie, • valoarea cladirii propriu-zise si valoarea bunurilor din ea sunt valori asigurate (ca obligativitate legala) si nu reprezinta sarcini pentru echipele de interventie.

11. Asadar, o data salvate vietile oamenilor, echipele de interventie se concentreaza numai pe impiedicarea propagarii incendiului la vecinatati.

12. La noi, pompierii romani erau obligati legal sa intre in cladirea incendiata si sa salveze cat mai multe din tot ce se mai poate salva, inclusiv cladirea propriu-zisa. Aceasta legea impunea ca pompierii sa intre intr-o cladire care arde si care se afla in pericol iminent de a se prabusi. Era un risc asumat !

13. Consecinta a fost – atunci – ca organele de specialitate au impus in reglementarile specifice valori de rezistenta la foc ale cladirilor suficient de mari, astfel incat sa nu le puna viata in pericol, in cazul interventiilor ! A insemnat o diminuare a riscului asumat dar si o crestere uriasa a costurilor ! DE CE ?

14. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Societatea de asigurari impunerea nivelului de securitate la incendiu negociere Furnizorul de servicii de securitate la incendiu (firma) Proprietarul investitiei verificarea functionalitatii sistemelor de securitate controlul Comunitatea (societatea civila) Coordonator al interventiei Pompierii STATUL – ca factor legislativ general Pentru ca aproape intreaga legislatie actuala din Romania - referitoare la securitatea la incendiu - nu tine cont de rolul fiecarui key-player dintr-o societate cu economie de piata reala !

15. De aceea azi, investitorii straini, care vor sa construiasca la noi cladiri identice ca proiect si destinatie cu unele deja realizate la ei acasa, se intreaba nedumeriti: De ce oare, in Romania (stat european !?!) nu exista o diseminare a costurilor si a riscului intre fiecare key-player ? In schimb, exista prevederi absurde care conduc la cheltuieli suplimentare uriase pentru realizarea cladirii ?

16. Ganditi-va ce economii uriase s-ar putea realiza la costurile cladirilor – la nivelul unei tari intregi – daca am accepta diseminarea costurilor si riscurilor intre diversii key-players, prin adoptarea pachetului coerent de principii occidentale referitoare la siguranta la foc a cladirilor ! In definitiv, incepand cu anul 2010, si in Romania sunt obligatorii asigurarile cladirilor si a bunurilor din ele. Si atunci de ce mai pastram actualele prevederi in viitorul P-118 (care este tocmai pe cale de finalizare) ?Suntem cumva o tara prea bogata care isi permite sa faca aceasta uriasa risipa de resurse financiare ?

17. 2 - REZISTENTA NATURALA LA FOC A CLADIRILOR

18. Toticunosclargavariatie a cerinteloreuropene de rezistenta la foc, de la o tara la alta:

19. Evident insa ca un incendiuesteacelasisi in Spania, si in Elvetia, si in Finlanda ! Si atunciceera de facutpentru o abordaresi o solutionarecoerenta a problemei ? Raspunsul a fostcautatprininsasipunerea la indoiala a principiilorfundamentaledupa care se stabileaucerintelegenerale de securitate la incendiu in lume, sianumemodul in care se stabilescacestecerinte !

20. Desicurbelestandardizate ISO si ASTM suntsimilare….

21. …in testele de laborator, s-au constatatdiferentemariintreintrecurbele ISO/ASTM sicurbele de dezvoltarereala a unuiincendiu.

22. Diferenteleintrecurbele ISO/ASTM sicurbele de dezvoltarereala a unuiincendiu au fostsuprapusesi….

23. …. a rezultatca prevederileactuale ale tuturornormativelorsireglementarilorinternationaleprezinta un foarte mare sinejustificat grad de acoperire (de siguranta), care conduce – ulterior - la uriasecosturisuplimentare in cazulrespectariiacestorexigente la realizareacladirilor !!!

24. Sa explicam: O cladire care iese de sub mana proiectantilor reprezinta, initial, o constructie care raspunde complet cerintelor de rezistenta si cerintelor de desfasurare a tehnologiei interioare (fie ca aceasta este o simpla “locuire” sau cine stie ce tehnologie sofisticata). In aceasta etapa, cladirea are o rezistenta oarecare la foc – denumita “rezistenta naturala la foc a cladirii” (care se poate determina astazi exact).

25. De abea, dupa acest moment, intervin prevederile reglementarilor de comportare la foc a cladirilor – care vor impune implementarea unor masuri suplimentare pasive si active, care sa ridice durata de rezistenta la foc a cladirii pana la valorile prevazute in normativele nationale (la noi P-118), pe care putem sa o numim acum “rezistenta sporita la foc a cladirii”. In aceasta etapa, apar majorarile importante de costuri, in special din implementarea masurilor pasive (structura mai masiva, bariere artificiale de impiedicare a propagarii focului, etc.).

26. Sa presupunem insa ca ne oprim la “rezistenta naturala la foc a cladirii” si nu mai vrem sa implementam nici o masura pasiva suplimentara de rezistenta la foc (pentru ca acestea conduc, in principal, la costurile extrem de mari ale unei cladiri). Ce s-ar intampla atunci si ce ar trebui facut ? Raspunsul este simplu ! Va trebui sa implementam numai masuri active care sa asigure stingerea oricarui incendiu (oricat degrav) mai repede decat “rezistenta naturala la foc a cladirii – adica atata timp cat cladirea “stie sa tina la foc singura”, fara nici o intarire artificiala ! Este o logica inversa si in care nu isi mai au locul duratele de foc standardizate.

27. Practic, nu mai intereseaza nimic din duratele impuse de rezistenta la foc cu care suntem obisnuiti in proiectare, pentru ca niciodata aceasta cladire nu se va prabusi din cazul unui incendiu, intrucat – prin masurile active cu care a fost dotata – cladirea nu mai poate ajunge in aceasta faza. Concluzia: In acest caz, siguranta la foc a cladirii nu mai este asigurata decat prin metode active, dimensionate in directa relatie cu “rezistenta naturala la foc a cladirii” iar metodele pasive de marire a rezistentei la foc a cladirii impuse de actualele normative devin acum ..... economii de pret ale costului acesteia!!!

28. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Cerinte de rezistentamecanicasi de stabilitate Cerinte ale tehnologieicladirii • Sinteticsicomparativ, celedouacai de a asigurarezistenta la foc a uneicladirisunt : • Metodaprescriptiva • Metodainginerieisecuritatii la incendiu Proiect primar de cladire cu “rezistenta naturala la foc” Suplimentarea “rezistentei naturale la foc” in baza Normativelor si standardelor nationale Analizacalitativaprinprismanginerieisecuritatii la incendiu ISE (FSE) • Determinareasarciniitermicemaxime • Incadrarea in categorii de pericol de incendiu, in bazacurbeistandardizate ISO • Impunereaunormasuripasivesi active predefinite • Determinareacurbeireale a incendiului • Definirea exacta a minimelormasuri activenecesarepentruevitareacolapsuluitermic Proiect final de cladire cu “rezistenta naturala la foc” Proiect final de cladire cu “rezistenta sporita la foc” 28

29. In 1994, aceasta abordare au avut-o specialistii din 11 tari europene. Dupa 4 ani de munca, ei au avut curajul sa rastoarne complet logica de pana acum (care pare de bun simt, la prima vedere) iar concluziile lor au fost socante ! Cercetarealor, desfasurata sub egidaComunitatiiEuropeane, a avutdreptscop o abordaremairealistica a securitatii la incendiu a structuriicladirilor, care satina cont de parametriirealiaidezvoltariiunuiincendiusi de masurile active de luptaimpotrivafocului. Astfel,intreiulie 1994 siiunie 1998, prinorganismele de specialitate din 11 tarimembre, aceastacercetare a definit “Conceptul de SecuritateNaturala” (Natural Fire Safety Concept).

30. Organigrama noului concept de Securitate naturala la Incendiu (Natural Fire Safety Concept)

31. Tehnic, problema este perfect posibila. “Noua abordare” (“the new approach”) – cum este denumita aceasta noua orientare in CE - s-a cristalizat in urma unui proiect comun, care a inceput in iunie 1994 si s-a incheiat in decembrie 1998, la el participand 11 tari europene. Conceptia a fost aplicata in Europa, in cadrul contractului No.7215-PP/042, sub denumirea: Natural fire safety concept –Final report

32. Acest raport Natural fire safety concept –Final report a fost inaintat Comisiei Europene (cod EUR 20349 EN- Raport final), sub semnatura celor 11 tari europene. Conceptul a fost aplicat la proiecte reale de constructii cu structuri de otel (cele mai vulnerabile la incendiu) si a permis realizarea acestor cladiri fara adaosuri pentru sporirea securitatii la incendiu a acestora.

33. Conceptul a avutnumeroaseaplicatii practice , dintre care: • BELGIA – Sala de basket-ball de la Pepinster • MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI • - Aeroportul din Luxemburg • - Complexulscolar din Geesseknapchen • FRANTA – Palatul de justitie din Nantes • ITALIA – Muzeulsiexpozitia din Urbino • SPANIA – Imobil de birouri din Bilbao • ELVETIA – Imobil de birouri din Lagenthal • OLANDA – Centrucomercial din Rotterdam

34. Citat din raportul EUR 20349 EN / 2002: “ In loc sarisipimbaniipentru a garanta o rezistenta la foc a structurii conform ISO, este de departepreferabil de a puneaccentulpemasurile active de luptaimpotrivaincendiuluipentru a protejaoamenii, ca: detectia, alarma, trasnsmisiaalarmei automat la pompieri, desfumarea, case de scaripresurizate, stingerea automata cu sisteme de apasauinundare cu gaze….”

35. Citat din raportul EUR 20349 EN / 2002: “ Daca se asigura – intr-o maniera optima – securitateaoamenilor, structurainsasipoatebeneficia de acestemasuriluatepentrusalvareaocupantiloriarcosturilenecesarepentruasigurareastabilitatii sale in caz de incendiusuntputernicreduse – poatechiarinexistente in unelesituatii. “

36. Concluzie Primele doua idei prezentate pana acum sunt legate de reglementarile actuale de siguranta la foc, pe care toti le privim cu respect si le aplicam cu sfintenie dar pe care – unii – chiar au avut curajul sa le analizeze fara nici o inhibitie sau conditionare initiala. Prima se aplica deja in Europa si in lume iar a doua este in stadiu de analiza finala in comisile de specialitate ale Comunitatii Europene.

37. Concluzie (continuare) • Si idei din acelasi domeniu ar mai fi – de exemplu: • inutilitatea actuala a celor mai multe situatii in care se impune construirea adaposturilor ALA(care sunt folosite in te miri ce scopuri, in general depozit de gunoaie si sursa de boli pentru locatarii cladirii), • dimensionarea bazinelor de apa de incendiu, si multe, multe altele la fel.... • Toate aceste idei - legate de simpla modernizare a legislatiei nationale de securitate la incendiu - credem ca ar putea conduce la rezultatele cu adevarat spectaculoase in ceea ce priveste reducerea costurilor cladirilor care se vor construi in Romania, la reducerea simultana a riscurilor si a costurilor impuse de operatiile de interventie printr-o mai judicioasa impartire a responsabilitatilor intre diversi key-players.

38. 3 - Fire PASS – UN SISTEM REVOLUTIONAR DE SECURITATE LA INCENDIU

39. In sfarsit, a treiaidee se refera la abordareaSIMULTANAatat a prevenirii cat si a interventiei. Ne-am obisnuitsa le consideramproblemediferite, aflate in responsabilitateaautoritatilordiferite: prevenireain sarcinaproiectantilorsi a utilizatoruluiinvestitieiiarinterventia in cea a echipelor de interventie. Si dacaelearfiincluseintr-un acelasisistem de securitate la incendiu ? Ideea a avut-o dl. Igor KOTLIAR iarsistemul se numesteFire PASS -un sistemrevolutionar, primulsistemsigur din lume care poatepreveni, in totalitate, declansareaincendiilor de clasa A, B, si C. Igor (Gary) K. Kotliar, FirePASS Corp., New York

40. Ceestesistemul Fire PASS ? • FirePASSgenereazasicircula permanent un aerhipoxic, care contine 15-16% O2. La aceastaconcentratie de oxigen, pot fipreveniteaproapetoatescenariile de incendiu. A respira in acestsistemesteechivalent cu a respiraintr-un avionsau la un hotel din zonamontana, farainsa a asociadiscomfortuldatoratpresiuniiscazute din acestesituatii. • FirePASSesteun sistem de ventilare care mentine o presiunepozitiva in zoneleprotejate. Datoritaacesteipresiunipozitive, sistemul de prevenirepoateficuplat cu un sistemaditional de filtrare care saofereimunitatecladirii la oriceagenti de luptabiologici, chimicisauradioactivi sub forma de aerosoli. Pentruacestmotiv, spatiileprotejate pot fiutilizatesi ca zone de adapostpentrusituatii de urgenta.

41. FirePASS– ca sistem de prevenire a incendiilor

42. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria FirePASS– ca sistem de stingere a incendiilor • Agentul hypoxic FirePASS are proprietati de inertizaresimilare cu azotul - Nitrogen (IG-100). • Amesteculasigurasecuritateapersoanelor din zona de deversare. • Impiedicareaprinderea cu un aportcontinuu de agent pentru o post-inertizarefaralimite de timp. • Agentul se regenereaza automat la fatalocului • Sistemul de stingereestemaiflexibiliar continua saregenerareasigurasecuritateaincaperiifata de mai multi factori: biologici, radioactivisauchimici. • Poatefiutilizat ca auxiliar la altesisteme. Agentul de stingereFirePASSeste un amestecpremixat hypoxic de aer, continand 10-12% O2 42

43. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Schema de instalare a unuisistemFirePASS de prevenire a incendiilor

44. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Echipamente Fire PASS

46. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria ModulDUAL de functionare al sistemuluiFirePASS, pentruprotectiatotala la incendiu • FirePASS poate fi utilizat in sistemul “Dual Mode” pentru o protectie totala la incendiu. • O atmosfera constanta preventiva poate fi mentinuta cu un sistem de urgenta sau cu aer hypoxic stocat in cilindri presurizati. • In cazul unui atac care face brese in integritatea spatiilor protejate, se activeaza sistemul de stingere pentru a mentine o presiune pozitiva a aerului hypoxic in spatiile protejate. • Pentru a preveni un incendiu catastrofic, sistemul FirePASS trebuie doar sa impiedice patrunderea aerului din exterior. 46

47. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria utilizarea lalocuinte 47

48. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Protectia cladirilor inalte 48

49. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria Protectia la foc a cailor de evacuare la cladirilorinalte 49

50. Conferinta internationala de aparare impotriva incendiilor si catastrofelor Editia a X-a jubiliara – mai 2010, Hajduszoboszlo, Ungaria SistemmobilFirePASS cu “coloaneuscate” 50