SECURITATEA ALIMENTARĂ DURABILĂ (+)

1. SECURITATEA ALIMENTARĂ DURABILĂ (+) Dr. ing. A-F. Badiu ASAS Craiova 04-05 iunie 2014

2. H2020-SFS-2015-2 SECURITATEA ALIMENTARĂ DURABILĂ

3. SFS-02b-2015: Assessing soil-improving cropping systems – R&I Provocare specifică : Menținerea competitivității agriculturii intensive europene pe piața mondială ca urmare a pierderii fertilității solului și utilizarii masive de nutrienți scumpi, (N&P- import) care generează GES la fabricare; Necesităţi (strategii durabile de gestionare): Menținerea /Creșterea fertilității solului; Gospodărirea apelor; Diminuarea acumularii de metalele grele și poluanți organici); reconcilierea competitivității și sustenabilității pe termen lung a agriculturi intensive. Domeniul de aplicare (propuneri multi-actor): Evaluarea sistemelor de îmbunătățire a fertilităţii solului(agricultura de precizie, rotația culturilor, agricultura conservativă), Utilizare rațională a resurselor naturale ; Reducerea consumurilor energetice , Scăderea GES și de alte gaze toxice;Conservare fertilității solului;Conservarea biodiversității; Creșterea productivității;Combaterea buruienilor şi agenților patogeni Culturi adaptate schimbărilor climatice; Tehnici și echipamente adecvate pentru diferite zone de creștere, adaptate la diferite culturi și sisteme tehnologice, Suma propusă: 9 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor >. Impact așteptat : Îmbunătățirea calității apei de suprafață și freatice; Reducerea contaminarii solului cu compuși toxici și metale grele;Conservarea biodiversității și a faunei sălbatice; Îmbunătățirea sănătății umane, prin eliberarea reduse de poluanți și de GES;Suport științific pentru politicile relevante ale UE;Reducerea eroziunii solului și îmbunătățirea calității și structurii solului;  Creșterea competitivității prin reducerea costurilor de producție Reducerea impactului negativ al producției vegetale asupra mediului .

4. SFS-05-2015: Strategies for crop productivity, stability and quality - R&I Provocarea specifică: Productivitatea culturilor ca funcție a variabilității geneticerezultată din interacțiuneagenotipului(G), cu mediul (E), și intervențiiaantropică(M); Înțelegere interacțiunii factorilor care concură la realizarea productivității (sol, gestiunea fertilității, consolidarea rezistenței la amenințările biotice și abiotice) . Domeniul de aplicare (propuneri multi-actor)le ar trebui să propună: Abordări și instrumente inteligente pentru identificarea , predicția și introducerea variabilității genetice culturi;Combinații favorabile între genotipuri şi practicile de management; Abordarea holistică a productivității culturilor;  Modalități noi de îmbunătățirea randamentul , stabilității , calitătii , toleranței la stres biotic / abiotic;Beneficii de mediu; Rezultate aplicabile în programele de ameliorare;Diversificarea culturilor;Suport pentru optimizarea gestiunii tehnologice în diferite faze de vegetație; Suma propusă: 3-5 milioane E; nu se exclude selectarea >. Impactul așteptat :Acumularea de cunoștințe noi cu privire la interacțiunile complexe dintre plante și mediu, inclusiv antropic;Combinații adecvate de genotipuri,susținute de practici de management personalizate acestora; Dezvoltarea de strategii și instrumentenoide creșterea productivității; Creșterea productivității și stabilității sectorului agricol prin soiurilor ameliorate și strategii de gestionare a culturilor care să permitădiversificarea și să fie adaptabile la condițiile de mediu, inclusiv în condițiile schimbărilor climatice.

5. SFS-10b-2015: Scientific basis and tools for preventing and mitigating farmed mollusc diseasesR&I Provocarea specifica :Viabilitatea industriei acvaculturii europene este susținută de prevenirea și gestionarea bolilor; Amenințările datorate variabilității agentiilor patogeni care impun practici preventive /curative și instrumente specifice pentru asigurarea biosecurității in acvacultură și a produselor conexe; Tulburările de bunăstare și moartea populațiilor de moluște de fermă; Necesitatea monitorizării și eradicării epizootiilor specifice in condițiile asigurării siguranței alimentare a consumatorilor europeni; Lipsa sistemului imunitar adaptativ a speciilor de moluște de fermă. Domeniul de aplicare : Prevenirea și atenuarea bolilor moluștelor de fermă (stridii , midii , altele) Minimizarea transmiterii și impactului bolii Evaluare a riscurilor de gestionare a moluștelor decrescătorieinfectate; Selecția genetică a tulpinilor de moluște rezistente la agenti patogeni cele mai relevante în special pe virusul Herpes Oyster Dezvoltarea unei rețele internaționale cu privire la bolile și mortalitatea de stridiilor Suma propusă: 4 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume. Impactul așteptat :Generarea de cunoștințe științifice cu privire la paraziții peștilor și agenților patogeni ai moluștelor, a interactiunilor cu gazdele de interes comercial; Soluții pentru a minimiza riscurile și de transmiterea bolilor la pești și moluște;Prevenirea și atenuarea bolilor care împiedică dezvoltarea sectorului acvaculturii europene; Detectare precoce, instrumente de diagnosticare, practici preventive și curative, medicamente și tratamente împotriva paraziților și infecțiilor asociate;· Dovezi științifice cu privire la posibilele interacțiuni între populații de crescătorie și sălbatice , în ceea ce privește epidemiologia infecțiilor parazitare;Îmbunătățită criteriilor analizei de risc și de gestionare a stocului infectat;  Îmbunătățirea productivității , performanței economice și de imagine a acvaculturii europene prin îmbunătățirea biosecurității , sănătății și bunăstare peștilor de crescătorie și moluștelor;  Conformarea cu cadrul legal existent în legătură cu tratamentele autorizate pentru producția de acvacultură și a comerțului fructe de mare; Îmbunătățirea trasabilității și siguranței produselor europene și importate de acvacultură.Selectarea de tulpini rezistente de stridii.

6. SFS-13-2015: Biological contamination of crops and the food chainR&I Provocare specifică : Contaminare biologicăcu micotoxine cu implicații majore pentru siguranței alimentelor și furajelor, securitatea alimentară și comerțul internațional. La nivel mondial, se estimează că micotoxine sunt responsabili pentru (pierderi 5-10 %). Factorii favorizanți : condițiile meteorologice, posibilele efecte ale schimbărilor climatice, incorecta utilizarea terenurilor (monocultura), soiuri sensibile, tehnicile de recoltare și post-recoltare Domeniul de aplicare : Reducerea riscului de contaminare cu micotoxine în culturile și toate de-a lungul lanțurilor de alimentare și produse alimentare; Soluții tehnice , de management și de organizare eficiente in diferitele etape de producție , in pre- și post-recoltare;  Soluții de utilizarea în siguranță a loturilor contaminate; Dezvoltarea de soluții TIC;  Instrumente de control eficiente pentru politicile agricole ; IMPORTANT: Propunerile trebuie să fie fundamentate pe lanțurile de aprovizionare convenționale și ecologice și se încadrează în conceptul de "abordare multi - actor " Suma propusă: 3-5 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume. Impactul așteptat: Instrumente (resurse vegetale, instrumente de management, tehnologii), care să reducă incidența contaminărilor biologice cu micotoxine a producției agricole pe lanțurile alimentare de aprovizionare; Contribuțiii la legislația în vigoare; Standarde; Opțiuni de utilizare în condiții de siguranță a loturilor contaminate;  Soluții pentru reducerea incidenței de contaminarea cu micotoxine a culturilor; Modalități de reducere a riscurilor pentru sănătatea umană și animală și de creșterea încrederii consumatorilor în produsele agro – alimentare.

7. SFS-16-2015: Tackling malnutrition in the elderlyR&I Provocarea specifică : Populația în curs de îmbătrânire;fenomenele asociate cu îmbătrânirea care pot contribui la malnutriție și la schimbarea calității vieții; Schimbările in structura organismului și funcţiilor de organelor, accesul la alimente, aportul alimentar insuficient și pierderea parțială a gustului și mirosului sunt și pot contribui la malnutritie; Vulnerabilitatea vârstnicilor in situație de criză și de dezastre; Efectele malnutriției asociate vârstei: imobilitate, anorexie, rezistenta la insulina, hipertensiune arteriala, ateroscleroza și tulburari metabolice . Domeniul de aplicare : Mecanismele procesului de îmbătrânire; Strategiile de alimentare pentru a preveni și trata malnutriția vârstnicilor; Recomandări dietetice pentru a prevenirea declinului funcțional; Strategii holistice pentru a preveni malnutriției; Rolul, biodisponibilitatea și interacțiunile nutrienților; Cerințele specifice nutriționale, comportamente alimentare și preferințele, aspectele senzoriale, aspectele etice , socio - economice și culturale: Dispozitive inteligentepentru monitorizarea ingestiei de alimente. Suma propusă: 9 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume Impactul așteptat:Proiectare și dezvoltare de strategii bazate pe dovezi dietetice; Recomandări dietetice; Produse alimentare noi care susțin îmbătrânirea activă și sănătoasă şi previn malnutriţia; SprijinireaPEI privind îmbătrânirea activă și sănătoasă; Dezvoltarea JPHDHL (Dietă sănătoasă pentru o viață sănătoasă); Consolidare a poziției UE cheie la nivel mondial de piață în produse și servicii inovatoare nutritive pentru persoanele în vârstă, măsurată în termeni de cotă de piață, cifra de afaceri , ocuparea forței de muncă și de proprietate intelectuală; O generație de o mai bună înțelegere a interacțiunii dintre nutritie si procesul de imbatranire prin colaborare internațională și schimb de cunoștințe/bune practici .

8. SFS-20-2015: Sustainable food chains through public policies: the cases of the EU quality policy and of public sector food procurementR&I Provocareaspecifică: Noul regulament al sistemelor de calitate pt.: " denumirea de origine protejată " (DOP); " indicație geografica protejată " (IGP); " specialitate tradiționala garantată " (STG); Sistemul de termeni de calitate facultativă la produsele agroalimentare BIO; Abordări inovative cu obiective diferite (de ex. îmbunătățirea echilibrului nutrițional din cantinele școlare, spitale publice, cămine sociale de vârstnici, copii abandonați) derivate din diferitle tipuri de guvernanță (comunală , regională, națională, etc ) Domeniul de aplicare: Tip " approach multi- actor „: Impactul politicilor de calitate și de achiziții de alimente de către sectorul sectorul public;Sustenabilitatea zonelor rurale și rolul lor în promovarea și furnizarea de bunuri publice;Impactul achiziții publice de alimentelor; Extinderea sistemelor de calitate spre lanțuri scurte de aprovizionare cu alimente și evaluarea impactul acestora asupra economiei rurale; Contribuția și impactul politicii de calitate asupra politicilor de dezvoltare rurală, coeziunea socială și teritorială;Costurile politicilor publice pentru produsele DOP, IGP SRG, BIO; Revizuirea schemelor de politici publice pt. achiziții de alimente, identificarea constrângerilor pentru dezvoltarea lor, investigarea modului de rezolvare prin intermediul parteneriatelor public-private; Platforme de cunoștințe Suma propusă: 7 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul așteptat:Perspectiva efectelor politicii de calitate a UE și a politicilor de achiziții de produse alimentare de către sectorul public; Proiectarea de politici publice care să promoveze sustenabilitatea agriculturii și economiei rurală; Clarificare modului in care crearea unor piețe de calitate poate stimula dezvoltarea lanțurilor alimentare locale .

9. SFS-01c-2015: Assessing sustainability of terrestrial livestock productionR&I Provocări specifice :Cererea tot mai mare de alimente de origine animală; Presiunea zootehniei asupra terenurilor pe fondul extinderii producției; Presiune asupra mediului, sănătății umane și a bunăstării animalelor; Presiune asupra sustenabilitățiidatorată schimbărilor climatice;Creșterea eficienței pe fondul reducerii amprentei ecologice și creșterea valorii nutritive;  Importanța sistemelor extensive în gestionarea și întreținerea ecosistemelor și în creșterea biodiversității Îmbunătățirea sustenabilității și productivității sistemelor de creștere, prin fenotipuri, furaje noi și sisteme de precizie de furajare a animalelor Reducerea susceptibilității la boli specifice prin vaccinări anti-microbiene  Abordarea holistică a provocărilor specifice. Domeniul de aplicare " abordare multi - actor „: Evaluarea sustenabilităţii producției animale terestre și a potențialului de servicii ecosistemice; Evaluarea holistică (inclusiv a comerțului internațional) a capacității de adaptare, competitivitații și a posibilelor compromisuri în diverse sisteme ale producție zootehnică . Evaluarea schimbările socio-geografice și demografice ale comunității agricole;Evaluarea impactului asupra dietelor viitoare și a tipurilor de lanțuri alimentare Stabillirea unui observator la nivel de fermă și a rețelelor de schimb de cunoștințe privind sustenabilitatea sistemelor de creștere in corelație cu PEI/PEIA; Studii de caz și foi de parcurs pentru continuarea cercetării și elaborarea politicilor publice. Suma propusă: 5-7 milioane E; nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul așteptat: Incorporarea trăsăturilor de eficiență în schemele de reproducere a diferitelor specii de fermă care să permită selecția animalelor mai adaptate la schimbările de mediu; Europa lider în re-utilizare subproduselor zootehnice;Noi resurse bogate de proteine ​​pentru hrana animalelor; Minimizarea riscului pentru sănătatea publică, prin prevenirea și controlul bolilor la animale și reducerea utilizării antibioticelor în perspectiva "One Health”; Creșterea nivelului de bunăstare a animalelor; Creșterea eficienței și profitabilității agriculturii animal; Îmbunătățirea sustenabilității și a capacității de inovare a sectorului zootehnic

10. SFS-07b-2015: Management and sustainable use of genetic resources R&I Provocare specifică : Lărgirea bazei genetice valorificând diversitatea genetică agricolă şi silvică; Coordonarea conservarii , accesului și utilizarea resurse genetice conservate în condiții ex - situ și in-in situ (în ferme); Existenţa resurselor genetice pentru robusteţe, adaptabilitate regională, caracteristici calitative organoleptice şi sanogene la nivelul raselor şi populaţiilor locale; Productivitatea mai redusă a surselor genetice ancestrale; Ameliorarea resurselor genetice ancestrale pt. obţinerea de produse regionale de înaltă calitate, adaptabilitate şi valoare economică. Domeniul de aplicare (propunerile pot aborda domeniile resurselor genetice agricole, silvice şi zootehnice inclusiv a celor existente in ţările terţe):Managementul și utilizarea durabilă a resurselor genetice; Măsuri pentru îmbunătățirea statutului şi modului de utilizare a colecţiilor genetice conservate ex - situ și in – situ; Sprijinirea achiziționării, conservării , caracterizării, evaluării și utilizarii resurselor genetice;  Activități de diseminare; Colaborarea cu iniţiativele in curs privind armonizarea raționalizarea și îmbunătățirea gestionării de colecţiilor de gene şi a BD aferente; Cooperarea internaţională. Suma propusă: 5-7 milioane E;nuse exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul așteptat:  Îmbunătățirea managementului și evaluare a resurselor genetice in-situ/on-farm;  Creşterea productivităţii şi valorii adăugate in sistemele agricole conservative şi ecologice; Promovarea soiurilor/raselor tradiţionale, a formelor sălbatice sau ancestrale;  Creşterea ofertei de produse cu grad ridicat de sanogeneză;  Creşterea valorii adăugate şi profitului fermierilor / transformatorilor pe filierele de produs; Adaptarea/ aclimatizarea de noi resurse vegetale şi animale la condiţiile induse de schimbările climatice;  Îmbunătățirea managementului conservării, caracterizării şi evaluării resurselor genetice; Creşterea gradului de conștientizare a publicului in raport cu valoarea potenţială a resurselor genetice vegetale şi animale; Aplicarea angajamentelor internaţionale ale Tratatului internațional privind resursele genetice vegetale pentru alimentație și agricultură , ITPGRFA )

11. SFS-11b-2015: Consolidating the environmental sustainability of European aquaculture R&I Provocare specifice: Accesul la spațiu și apă de înaltă calitate;Lipsa de planificare spațială;Necesitatea unui mediu acvatic de înaltă calitate pentru a asigura producția de produse fructe de mare sigure și nutritive;Impactul negativ al produselor chimice, antibioticelor, deşeurilor organice;  Asigurarea sustenabilităţii mediului acvatic;  Maximizarea potenţialului economic şi a ocupării forţei de muncă. Domeniul de aplicare: Consolidarea viabilităţii ecologice;  Dezvoltarea de instrumente de estimare şi evaluare a capacităţii de suport al ecosistemelor la diferite scări geografice;  Îmbunătățirea instrumentelor operaţionale; Evaluarea impactului de mediu al acvaculturii;  Instrumente de management al costurilor;  Sisteme de suport de decizie ;  Instrumente şi metodologii adecvate de evaluare a serviciilor de mediu şi ecologice din acvacultură; Suma propusă: 7,5 milioane E;nuse exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul așteptat:  Cadru de reglementare coerent si eficient pentru punerea in aplicare de către SM a liniilor directoare strategice pentru dezvoltarea acvaculturii europene;  Sprijinirea dezvoltării şi a punerii în aplicare a planificărilor costiere şi marine;  Instrumente operaţionale noi;  Facilitarea investiţiilor in acvacultură prin furnizare de cunoştinţe, prognoze şi tehnologii suport de decizie; Consolidarea durabilităţii sectorului;  Crearea instrumentelor de cuantificare a serviciilor publice de mediu furnizate.

12. SFS-18-2015: Small farms but global markets: the role of small and familiy farms in food and nutrition securityR&I Provocări specifice: Contribuţia fermei familiale (FF) la realizarea securităţii alimentare; Rolul social şi economic al FF in economia şi securitatea alimentară regională in raport cu fermele de tip industrial;  Înțelegerea contribuţiei FF ca şi complementare la sistemele agricole de mari dimensiuni in amonte şi avalul filierelor de produs;  Identificarea cerinţelor de infrastructură transport, energie, comunicaţii, lanţuri alimentare scurte, siguranţă alimentară, modalităţi de transformare secundară şi terţiară la nivel de fermă;  Necesitatea sistemelor de guvernanţă locală, regională şi naţională a sistemelor de FF. Domeniul de aplicare:  Rolul FF şi a IMM agroalimentare (IMMAA) în realizarea dezvoltării durabile; Evaluarea mijloacelor de creştere a ofertei FF&IMMAA pentru alimente, furaje şi fibre;  Instrumente suport de decizie pentru politicile publice pentru intensificarea rolului economic al FF&IMMAA; Anticipare şi prognoză vizând dezvoltarea FF&IMMAA d.p.d.v. a sustenabilităţii sistemului in contextul obiectivelor Anului internaţional al Gospodăriilor agricole familiale mici (2014);  Cooperarea internaţională in domeniul CDI UE-AFRICA&ASIA Suma propusă: 4-5 milioane E;nu se exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul aşteptat:Înțelegerea rolului FF&IMMAA in dezvoltarea durabilă/ sustenabilă  Rolul FF&IMMAA in lanţurile de aprovizionare şi in contextul evoluţiilor demografice; Contribuţia la elaborarea politicilor publice sectoriale agro-alimentare;  Creşterea gradului de colaborare internaţională CDI in sectorul agro-alimentar;

13. H2020-ISIB-2015-2 BIOECONOMIE INOVATOARE, DURABILĂ, FAVORABILĂ INCLUZIUNII (sociale)

14. ISIB-12e-2015: Sustainable livestock production- ERA - NET COFUND Provocările specifice: Cererea crescută de produse alimentare, combustibil; fibre; Globalizarea; Schimbările de mediu; Sănătatea publică; Limitele ofertei de resurse (sol fertil şi apă)la nivel global, Populaţia în creştere; Necesitatea/ obligativitate impunerii unei creşteri durabile/sustenabile eficiente economic . Domeniul de aplicare: Producție zootehnică durabilă inclusiv d.p.d.v. al sănătăţii şi bunăstării; Sisteme de reproducţie, nutriţie şi producţie zootehnică;  Punerea în comun a resurselor financiare în aplicaţiile trans-naționale (inclusiv terţi)  CDI internaţionale privind durabilitatea sistemelor agricole şi agro-alimentare; Apeluri comune fără co-finanţare UE; Suma propusă: 5milioane E cofinanţare UE;nuse exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul aşteptat:Îmbunătăţirea coordonării şi reducerea suprapunerii intre fondurile naţionale şi UE; Atingerea unei mase critice CDI şi o mai bună utilizare a resurselor in domenii de interes reciproc;Schimb de bune practici in activitatea CDI;  Promovarea colaborării transnaţionale şi a noii generaţii în CDI; Mobilizarea IMM-urilor în activităţi CDI; Cartografierea activităţii CDI;  Crearea de reţele CDI naţionale şi regionale Deschiderea reciprocă a programelor naţionale CDI.

15. ISIB-02-2015: Closing the research and innovation divide: the crucial role of innovation support services and knowledge exchangeCoord&Suport Provocări specifice:  Decalajul dintre cercetare şi inovare; Disparităţile de cunoaştere agricolă şi inovativă (AKIS) intre SM, regiuni şi sectoare care împiedică dezvoltarea simultană a productivităţii exploatarea durabilă a spaţiului rural;  Insuficienta cunoaştere şi exploatare de către utilizatori a rezultatelor CDI;  Susţinerea distinctă din partea SCAR (grupul de lucru AKIS) a activităţilor Cercetare-Cunoştinţe & Cercetare-Inovare;  Necesitatea cooperării fermieri-cercetători-consultanţi în promovarea cunoştinţelor noi şi a inovării prin PEI/PEIA;  Crearea de GRUPURI OPERAŢIONALE in PEIA; Domeniul de aplicare: Proiecte cu implicarea actorilor din domeniul ştiinţei şi practicilor agricole in transferul de cunoştinţe care să faciliteze abordări inovative pe lanţurile/filierele de produse agricole şi alimentare din spaţiul rural;  Metode de generarea a comenzii sociale CDI funcţie de diversitatea regiunilor europene pentru agricultură şi sistemele filierele agro-alimentare; Crearea de : 3.1. reţele multiactor de promovarea inovării prin instrumente specifice de brokeraj şi activităţi de consultanţă; 3.2. reţele tematice specifice multiactor; Crearea de reţele de servicii de sprijinire a inovării; Nota:reţele multi-actor= agricultor/ grupuri de producători+ instituiţii CDI+instituţii de învățământ specializat. (ATENŢIE –Fişele măsurilor CDI, formare profesională şi diseminarea cunoştinţelor din PAC –PNDR) Suma propusă: 5milioane E;nuse exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul aşteptat:  Flux îmbunătățit de informaţii şi cunoştinţe intre mediul CDI şi practicieni in domeniul inovării agricole şi silvice;Creşterea volumului de schimburilor interregionale in materie de inovare; Noi metode de finanţare pentru consolidarea cercetării axate pe inovare;  Crearea de BD cu cunoștințe inovatoare in domenii specifice;Reţele tematice generatoare ale agendelor de CD pe termen lung cu agendă de cercetare centrată pe proiecte multi-actor;  Abilităţi îmbunătățite pentru educaţia secundară şi terţiară cu privire la abordările inovative  Sprijin pentru PEIA – Productivitatea şi durabilitatea agriculturii.

16. ISIB-12b-2015: Rural developmentERA - NET COFUND Provocări specifice: Cererea crescută de produse alimentare, combustibil; fibre; Globalizarea; Schimbările de mediu; Sănătatea publică; Limitele ofertei de resurse (sol fertil şi apă)la nivel global; Populaţia in creştere; Necesitatea/ obligativitate impunerii unei creşteri durabile/sustenabile eficiente economic;Obiective: Punerea in comun a resurselor financiare pentru programele CDI ale participanţilor naţionali sau regionali pentru apelurile trans-naţionale (inclusiv terţi) in condiţiile cofinanţării de către UE a domeniilor definite ca provocări;  Sinergii cu alte iniţiative europene şi internaţionale privind durabilitatea producţiei agricole şi alimentare (FACCE&HDHL-Healthy Diet for a Healthy Life); Apeluri comune suplimentare necofinanţate UE. Domeniile de aplicare:  Sprijinirea iniţiativelor de Dezvoltare Rurală prin promovarea inovaţiilor viabile în vederea asigurării coeziunii şi prevenirii marginalizării economice şi sociale;  Diversificare activităţilor economice în spaţiul rural (incl. servicii); Consolidarea relaţiilor rural-urban; Suma propusă: 5milioane E cofinanţare UE;nu se exclud proiectele cu sume > Impactul aşteptat: Îmbunătățirea coordonării şi reducerea suprapunerilor dintre fondurile naţionale şi UE în domenii relevante CDI;  Atingerea masei critice pentru o mai bună utilizare a fondurilor în domenii de interes reciproc;  Schimb de bune practici în implementare programelor CDI; Mobilizarea IMM-urilor pentru stimularea inovării;  Cartografierea cercetării trans naţionale (europene şi a ţărilor terţe);  Crearea unor reţele de CDI trans-naţionale, naţionale şi regionale

17. ISIB-12c-2015: Monitoring and mitigation of agricultural and forestry greenhouse gases (GHG)ERA - NET COFUND Provocări specifice: Cererea crescută de produse alimentare, combustibil; fibre; Globalizarea; Schimbările de mediu; Sănătatea publică; Limitele ofertei de resurse (sol fertil şi apă)la nivel global;Populaţia in creştere; Necesitatea/ obligativitate impunerii unei creşteri durabile/sustenabile eficiente economic; Obiective: punerea in comun a resurselor financiare pentru programele CDI ale participanţilor naţionali sau regionali pentru apelurile trans-naţionale (inclusiv terţi) in condiţiile cofinanţării de către UE a domeniilor definite ca provocări;  Sinergii cu alte iniţiative europene şi internaţionale privind durabilitatea producţiei agricole şi alimentare (FACCE&HDHL); Apeluri comune suplimentare necofinanţate UE. Domeniile de aplicare:  Monitorizarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră agricole şi forestiere;  Aspecte privind reducerea incertitudinilor şi îmbunătățirea inventarelor naţionale de GES agricole;  Rolul variaţiilor climatice şi a practicilor agricole şi forestiere pentru emisiile de GES;  Potenţialul de atenuare, sechestrare a carbonului, reducerea emisiilor provenite din consumul de energie pe lanţurile agro-alimentare pentru CH4 şi N2O;  Balanţe specifice intrări-ieşiri-emisii;  Măsuri economice şi politici publice în domeniul economic, bariere/restricţii în aplicare, evaluări ale ciclului de viaţă al măsurilor. Suma propusă: 5milioane E cofinanţare UE;nuse exclude selectarea propunerilor care solicită alte sume; Impactul aşteptat: Îmbunătățirea coordonării şi reducerea suprapunerilor dintre fondurile naţionale şi UE în domenii relevante CDI;  Atingerea masei critice pentru o mai bună utilizare a fondurilor în domenii de interes reciproc;  Schimb de bune practici în implementare programelor CDI;  Mobilizarea IMM-urilor pentru stimularea inovării;  Cartografierea cercetării trans naţionale (europene şi a ţărilor terţe);  Crearea unor reţele de CDI.

18. ISIB-12d-2015: Sustainable crop productionERA - NET COFUND Provocări specifice: Cererea crescută de produse alimentare, combustibil; fibre; Globalizarea; Schimbările de mediu; Sănătatea publică; Limitele ofertei de resurse (sol fertil şi apă)la nivel global, Populaţia in creştere; Necesitatea/ obligativitate impunerii unei creşteri durabile/sustenabile eficiente economic. Obiective: Punerea in comun a resurselor financiare pentru programele CDI ale participanţilor naţionali sau regionali pentru apelurile trans-naţionale (inclusiv terţi) in condiţiile cofinanţării de către UE a domeniilor definite ca provocări;  Sinergii cu alte iniţiative europene şi internaţionale privind durabilitatea producţiei agricole şi alimentare (FACCE&HDHL)&; Apeluri comune suplimentare necofinanţate UE. Domeniile de aplicare: Producţie agricolă durabilă pentru domeniile privind: Multiplicarea seminţelor;  Ciclul şi reciclarea nutrienţilor; Interacţiunile sol-plantă-atmosferă; Sănătatea şi protecţia plantelor;  Soluţii practice de gestionarea valorii adăugate a produselor agricole; Suma propusă: 5milioane E , cofinanţare UE ;nu se exclud proiectele cu sume >; Impactul aşteptat: Îmbunătățirea coordonării şi reducerea suprapunerilor dintre fondurile naţionale şi UE în domenii relevante CDI;  Atingerea masei critice pentru o mai bună utilizare a fondurilor în domenii de interes reciproc;  Schimb de bune practici în implementare programelor CDI;  Mobilizarea IMM-urilor pentru stimularea inovării;  Cartografierea cercetării trans naţionale (europene şi a ţărilor terţe);  Crearea unor reţele de CDI trans-naţionale, naţionale şi regionale

19. ISIB-12f-2015: Biomarkers for nutrition and healthERA - NET COFUND Provocări specifice: Cererea crescută de produse alimentare, combustibil; fibre; Globalizarea; Schimbările de mediu; Sănătatea publică; Limitele ofertei de resurse (sol fertil şi apă)la nivel global, Populaţia in creştere; Necesitatea/ obligativitate impunerii unei creşteri durabile/sustenabile eficiente economic; Obiective: Punerea in comun a resurselor financiare pentru programele CDI ale participanţilor naţionali sau regionali pentru apelurile trans-naţionale (inclusiv terţi) in condiţiile cofinanţării de către UE a domeniilor definite ca provocări;  Sinergii cu alte iniţiative europene şi internaţionale privind durabilitatea producţiei agricole şi alimentare (FACCE&HDHL)&; Apeluri comune necofinanţate UE. Domeniile de aplicare: Dezvoltarea şi validarea biomarkerilor pentru nutriţie şi sănătate, inclusiv pentru ingestia de alimente şi pentru determinarea riscului legat de bolile de nutriţie Suma propusă: 5milioane E , cofinanţare UE ;nu se exclud proiectele cu sume >; Impactul aşteptat: Îmbunătățirea coordonării şi reducerea suprapunerilor dintre fondurile naţionale şi UE în domenii relevante CDI;  Atingerea masei critice pentru o mai bună utilizare a fondurilor în domenii de interes reciproc;  Schimb de bune practici în implementare programelor CDI;  Mobilizarea IMM-urilor pentru stimularea inovării;  Cartografierea cercetării trans naţionale (europene şi a ţărilor terţe);  Crearea unor reţele de CDI trans-naţionale, naţionale şi regionale

20. ISIB-03-2015: Unlocking the growth potential of rural areas through enhanced governance and social innovationR&I Provocări specifice: Contribuţia zonelor rurale la iniţiativa emblematică a UE de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii; Provocarea cheie: dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale care să valorifice capitalul teritorial distinctiv şi să transformarea diversităţii în avantaj; Inovarea dezvoltării de noi forme organizaţionale a procesului de învățare colectivă;  Noile atitudini comportamentale şi de guvernanţă locală;  Lipsa dovezilor empirice şi a rezultatelor privind inovarea socială (reducerea şomajului, sărăciei, creşterea nivelului de trai a angajaţilor agricoli, a grupelor sociale dezavantajate – imigranţi, analfabeţi funcţionali, angajaţi la "negru“), şi impactului măsurilor de sprijin;  Promovarea consolidării dezvoltării capitalului social şi a abilităţilor necesare pentru crearea şi susţinerea inovării sociale. Domeniul de aplicare (Abordări multi-actor în diferite zone rurale din ţările UE, ţările asociate, ţările terţe şi ţările mediteraneene non-europene):  Analiza detaliată a inovării sociale în agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală; Impactul inovării sociale asupra valorificări capitalului teritorial regional;  Metode de evaluare a inovării sociale;  Metode de învățare în reţele multi-actor pe filierele producători-consumatori, în reţelele inovative hibride şi în alianţele teritoriale; Mecanisme inovatoare de guvernanţă la diferite niveluri şi implicaţiile lor potenţiale asupra inovării sociale;Instrumente de implementare politicilor sociale inovative;  Stimulente relevante şi diferite de catalizare/constrângere în raport cu inovarea socială pentru cetăţeni, asocieri public-private locale şi no-locale;  Mecanismele evoluţiilor divergente a regiunilor cu condiţii iniţiale similare; Suma propusă: 6milioane E;nu se exclud proiectele cu sume >; Impactul aşteptat:  Clarificarea diferitelor dimensiuni ale inovării sociale şi dinamica acestora în agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală;  Identificarea căilor de dezvoltarea durabilă şi capitalizarea resurselor teritoriale din diferitele tipuri de spaţii rurale;  Sisteme suport durabile pentru dezvoltarea sistemelor agro-alimentare şi forestiere;  Creşterea durabilă, inteligentă şi favorabilă incluziunii;  Îmbunătățirea guvernanţei teritoriale care să deschidă calea abordării integrate a dezvoltării rurale prin mecanisme eficiente de coordonare politică;  Analiza diferitelor mecanisme politice de încurajare/susţinere a inovărilor sociale;  Îmbunătățirea politicilor relevante de creare a inovaţiilor sociale de tip durabil;  Promovarea explicită a inovaţiilor sociale durabile.

21. ISIB-04b-2015: Improved forest management modelsR&I Provocări specifice:  Apariţia unor noi politici asupra biodiversităţii, energiei bioregenerabile, schimbărilor climatice , gestiunea LULUCF - exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură;  Potenţialul limitat de adaptare a pădurilor la efectele schimbărilor climatice  Necesitatea menţinerii funcţiei socio-economice şi de mediu a pădurilor;  Necesitatea modelelor de monitorizare şi management în condiţiile schimbărilor climatice;  Diversitatea metodelor europene de evaluare şi gestionare a pădurilor;  Necesitatea armonizării BD silvice naţionale in vederea unei gestiuni adaptative specifice;  Dezvoltarea de tehnici de exploatare şi modele de gestiune concordante cu schimbările sistemului forestier pe termen lung pentru creşterea producţiei de lemn şi satisfacerea nevoilor bioeconomiei forestiere. Domeniul de aplicare (abordări multi-actor): Modele îmbunătățite de gestionarea pădurilor care să vizeze:  Compoziţia specifică;  Genetica, reproducţia şi migraţia asistată;  Distribuţia pe grupe de vârstă;  Perioade de rotaţie/recoltare;  Randamente sustenabile;  Modalităţi de repopulare;  Îmbunătățirea calităţii lemnului;  Menţinerea producţiei de produse non-forestiere;  Rezistenţa ridicată la factorii de mediu;  Furnizarea de servicii de mediu ecosistemice. Suma propusă: 5milioane E;nu se exclud proiectele cu sume > Impactul aşteptat:Consolidarea cadrului metodologic cu informaţii precise derivate din inventarele forestiere şi sistemele de monitorizare; Sprijin logistic in dezvoltarea politicilor UE şi a politicilor globale bazate pe informaţii coerente asupra sistemului silvic; Convergenţa cu Sistemul Global de Observare a Pământului şi Iniţiativa de observare "Global Forest“; Modele de management forestier orientate spre aprovizionare durabilă cu lemn ca materie primă şi bio-resursă în bioeconomie; Menţinerea capacităţii sistemelor forestier de a oferi servicii publice de mediu şi ecosistemice esenţiale ca: sechestrarea carbonului, conservarea biodiversităţii, reglarea circuitului ape in natură, reglarea circuitului nutrienţilor şi recreere.

22. ISIB-06-2015: Converting CO2 into chemicalsR&I Provocări specifice:Acumularea în atmosferă CO2 din utilizarea resurselor fosile;  Accelerarea ritmului schimbărilor climatice cu impact perturbator asupra biosferei;  Resursele non-regenerabile limitate pentru industria chimică;  Necesitatea imperioasă de găsirea de resurse alternative de preferat bio-regenerabile;  Necesitatea convertirii CO2 atmosferic in materie primă chimică ca atare sau prin fixare biologică. Domeniul de aplicare(3-5 proiecte):  Tehnologii inovatoare de utilizare a CO2 capturat din atmosferă în procese industriale dincolo de conceptul ALGE-BIORAFINERY;  Căi de transformare a CO2 in produse chimice valoroase;  Tehnologii de transformare catalitică a CO2 in foto-sisteme non-vegetale;  Tehnologii de sinteză electrochimică microbiană; Căi artificiale eficiente de fixare a CO2 . Suma propusă: 6 milioane E;nu se exclud proiectele cu sume >; Impactul aşteptat:  Descoperiri ştiinţifice şi tehnologice pentru conversia CO2 în substanţe chimice prin procese industriale cu emisii zero sau negative in raport cu emisiile GES;  Asigurarea pe termen lung a regiunilor cu disponibilitate de biomasă mai redusă (cazul Europei – zona de climat temperat cu disponibilitate climatică de biosinteză de cca. 200-250 zile/an);  Impact economic pe termen mediu şi lung;

23. 2.3.2 Dezvoltarea competitivă a acvaculturii europene respectând condiționalitățile de mediu SC2-23 –Anticiparea efectelor schimbărilor climatice asupra pescuitului și acvaculturii (INCO), CP-C&D, 2015 Provocarea: Impactul schimbările climatice (încălzirea globală), asupra componentelor biosferei, în special asupra funcţiilor ecosistemelor; Necesitatea anticipări naturii impactului asupra sistemului de producţie alimentară specific; Adaptarea rapidă a activităţii de pescuit şi pregătirea acvaculturii europene fată de pericolele şi oportunităţile legate de schimbările climatice; Obiective: Înțelegerea impactului schimbărilor climatice în ecosistemul acvatic asupra capacităţii de producţie, dinamicii de creştere individuală şi populaţională, migraţiilor şi interacţiunilor cu alte populaţii acvatice;  Evaluarea riscurilor, analiza vulnerabilităţii;  Metode inovative de alertă precoce Rezultate aşteptate: Reducerea incertitudinilor şi riscurilor Implementare politicilor de planificare a producţiei Adaptarea la scenariile probabile datorate schimbărilor climatice

24. SC2-24 – Abordarea eco-sistemica a acvaculturii europene,CP-C&D, 2015 Provocarea:Identificarealocaţiilor adecvate pentru acvacultură în condiţiile accesului concurenţial la resursele de apă dulce (irigaţii, consum uman, animal, industrial)şi apă sărată;  Dificultatea financiară a investitorilor de a se conforma legislaţiei europene şi a SM privind calitatea apei şi a produselor acvatice de înaltă calitate;  Impactul de mediu negativ al practicilor de acvacultură; Obiective:Instrumente pentru predicţia şi evaluarea posibilităţilor de încărcare a sistemului resurselor de apă la diferite scări geografice, funcţie de specificitatea regională a acvaculturii;  Instrumente operaţionale pentruevaluarea impactului de mediu;  Metode de gestionare a efluenţilor. Rezultate aşteptate: Crearea de condiţii propice pentru a facilita investiţiile în acvacultură; Instrumente fiabile de predicţie a impactului de mediu;  Instrumente operaţionale destinate administraţiilor naţionale pentru licenţiere operatorilor acvacultori.

25. SC2-25 - Un nou cadru de guvernanță pentru gestiunea pisciculturii europene – de la centralizare la regionalizare și trecerea la autogestiunea,CP –C&D, 2015 Provocarea:  Gestiunea centralizată detaliată, dificilă, rigidă şi ineficientă în raport cu potenţialul piscicol şi de acvacultură european (mare, diversificat, cu particularităţi regionale);  Viziunea noii PCP privind gestiunea regională durabile a ecosistemelor acvatice şi de pescuit in bazinele maritime Necesitatea gestionării stocurilor / populaţiilor de peşti la nivel european, regional şi naţional. Obiective: Indicatori cadru, instrumente şi metode de gestiune specifice intereselor, practicilor şi ecosistemelor regionale; Sisteme de supraveghere pentru performanţele metodelor de gestiune a stocurilor actuale şi viitoare; Rezultate aşteptate: Politici publice bazate pe ecosistemele globale de gestiune a pescuitului în ecoregiuni; Optimizarea avantajelor economice şi sociale Noi oportunităţi in materie de guvernanţă.

26. SC2-26 – Asigurarea viabilității economice și a competitivității pescuitului și acvaculturii europene de a comasa potențialul pieței de fructe de mare,CP –C&D, 2015 Provocarea: Necesitatea asigurării viabilităţii economice a pescuitului şi acvaculturii aflate la intersecţia provocărilor datorate procesele biologice, sistemele tehnologice şi lanțurile de comercializare; Pericolul concurenţei pieţei mondiale;  Necesitatea dezvoltării de modelelor şi instrumentelor de programare/predicţie; Obiective:Segmente, sisteme şi produse inovative destinate creşterii producţiei şi productivităţii în filierelor specifice;  Efectele costurilor de producţie asupra dezvoltării pieţelor, a cererii şi ofertei, a fluctuaţiei preţurilor din piaţa internaţională; Impactul sistemelor de reglementare asupra dezvoltării şi rentabilităţii filierei. Rezultate aşteptate: Susţinereaviabilităţii economice a pescuitului şi acvaculturii europene 2.3.3.Stimularea inovării in domeniul marin prin intermediul biotehnologiei

27. W-1 Asigurarea unei utilizări durabile a deșeurilor de recoltă și a subproduselor –propusă a se fuziona cu W2-îngrășăminte organice –CP-C&D, 2015; Provocarea: Calitatea de poluanţi sau de bio-resurse a subproduselor şi deşeurilor aferente producţiei agricole; Perisabilitatea accentuată a unor produse agricole şi necesitatea tratării lor ca deşeuri; Oportunitatea deşeurilor şi subproduselorrezultate postrecoltă ca bioresurse pentru procesele de bioindustrializare în special pentru bioingrăşăminte/îngrăşăminte organice la nivelul entităţilor in care s-au produs; Obiective: Abordări interdisciplinare pentru: Evaluarea potenţialului tehnicilor actuale de transformare (tratament biologic, distilare, biogaz) şi dezvoltarea de noi abordări; Platforme de cunoştinţe pertinente pentru diseminarea cunoştinţelor şi soluţiilor inovative; Modalităţi de utilizarea paielor ca amelioratori ai solului şi fertilizanți, bioresurse lignocelulozice; Rezultate aşteptate: Dezvoltarea de noi fluxuri de utilizarea a deşeurilor care vor contribui la îmbunătățirea competitivităţii sectorului agricol

28. W4 – Transformarea deșeurilor biodegradabile în produse cu înaltă valoarea adăugată în biorafinării prin abordări în cascadă – CP C&D, 2015 Provocarea: Gestionarea deşeurilor biodegradabile (biodeşeuri) reziduuri agricole /forestiere, deşeuri alimentare, dejecţii animale, deşeuri municipale şi menajere biodegradabile, nămolurile de epurare în obţinerea de bioproduse cu valoare adăugată. Obiective: biocarburanţi şi biolichide din masă vegetală nonconcurentă alimentar (Gen. II/ III), biorafinării în cascada (succesive, de la bioproduse cu valoare adăugată mare spre produse cu valoarea adăugată mică); Rezultate aşteptate: integrarea deşeurilor in circuitul economic prin obţinerea de produse cu valoarea adăugată şi reducerea emisiilor CES şi a poluării mediului

29. EVALUAREA - R & I

30. EVALUAREA PROPUNERILOR DE PROIECT • Propunerile vor fi evaluate individual, în ordinea sosirii. Ele vor fi clasificate după termenele de depunere respective. • Primul criteriu de evaluare va CRITERIU DE IMPACT , apoi CRITERIUL DE EXCELENŢĂ şi de CRITERIUL DE PUNERE ÎN APLICARE. În cazul în care propunerea nu atinge pragul unui criteriu, evaluarea va fi oprită. • Pentru faza 1 pragulpentru fiecare criteriu va fi 4. Pragul general, aplicat la suma celor trei scoruri individuale, va fi de 13. • Pentru faza 2pragul criteriului de impact va fi 4. Pragul general, aplicat la suma celor trei scoruri individuale, va fi 12. • Scorul consensual final al unei propuneri va fi mediana punctajelor individuale (ex.: 3+4+3+4+3: Media =3,4 // Mediana = 3,2 ) ale evaluatorilor iar raportul de consens va cuprinde o colaţionare a rapoartelor individuale, sau extrase din ele;dacă este cazul se va realiza o revizuire în panel. • Aplicanţii pot recuza în timpul evaluării propunerii până la trei nume de evaluatoricare nu ar trebui să acţioneze ca evaluatoridin motive de competitivitate.

31. Mulţumesc pentru atenţie !