Impor tanța legii periodicității

1. Importanța legii periodicității

2. În februarie 1869, chimistul rus D.I.Mendeleev a descoperit legea periodicității și a creat primul sistem periodic al alementelor chmice. • În decembrie 1869, savantul german L. Mayer publicase și el legea perodicității și un sistem periodic asemănător cu cel al lui Mendeleev. • Cine este totuși autorul descoperirii? Evident, în lumea savantă este recunoscut aportul predecesorilor și l contemporanilor lui Mendeleev, care au grăbit descoperirea legii periodicității și a sistemului periodic. Astăzi se consideră totuși că autor al descoperirii este D.I.Mendeleev. De ce?

3. În primul rînd, Mendeleev, spre deosebire de Mayer, a înțeles de la bun început că a descoperit o lege fundamentală a naturii. • În al doilea rînd, Mendeleev a demonstrat capacitatea predictivă a legii periodicității. • 1. Alcătuind sistemul periodic, Mendeleev a modificat masele atomice ale unor elemente. El considera că asemănarea de grupă este mai importantă decît consecutivitatea maselor atomice.

4. Datorită acestui fapt, Mendeleev a depistat unele greșeli si le-a corectat. Pentru Be, de exemplu, are determinată masa atomică de 13,5 și valența II sau III. Conform acestor criterii, Be trebuia să ocupe poziția a șasea, imediat după carbon. În consecință, ar fi dispărut asemănarea de grupă, deoarece Be s-ar fi aflat în aceeași grupă cu Si, cu care nu are nimic în comun, iar carbonul- în aceeași grupă cu Al, de care se deosebește esențial. • Mendeleev a propus pentru Be masa atomică de 9,4 , valența II și nr. de ordine 4, situîndu-l în subgrupa principală a grupei a II-a, deasupra Mg. Mai tîrziu, aceste schimbări au fost confirmate experimental.

5. 2. Pornind de la principiul asemănării de grupă, Mendeleev a aranjat unele elemente într-un mod neordinar, încălcînd ordinea creșterii maselor atomice, chiar și atunci cînd masele atomice feseseră calculate corect. a) 52Te Ar=127,6 53I Ar= 126,9 b) 27Co Ar=58,9 28Ni Ar= 58,7 Mai tîrziu s-a demonstrat că sarcina nucleului acestor elemente este egală cu numărul lor de ordine.

6. 3. Spre deosebire de predecesorii săi, Mendeleev a intuit că șirul continuu de elemente, publicat pînă la 1869, trebuie despărțit, lăsînd loc pentru elementele necunoscute, care urmează a fi descoperite. Astfel, în 1877, el a lăsat căsuțe goale, în tabelul periodic, mai jos de B, Al și Si, numind aceste elemente, respectiv, ecabor (nr.21), ecaaluminiu (nr.31) și ecasiliciu (nr.32). Elementul cu nr.31 a fost numit galiu, cu nr.21-scandiu, acel cu nr.32- germaniu.

7. Aceste descoperiri au marcat triumful legii periodicității. Cum scria Mendeleev in 1906, “nici unul dintre predecesorii săi nu a riscat să prezică propritățile elementelor nedescoperite, să schimbe greutățile atomice acceptate și să considere legea periodicității o nouă șege a naturii, capabilă să sintetizeze date negeneralizate pînă atunci. “ • Într-adevăr, se poate afrima că germanul Lothar Meyer, și alți savanți au fost foarte aproape de a descoperi legea pereodicității, dar nu au făcut-o.

8. 4. Dezvoltarea ulterioară a legii periodicității s-a datorat descoperirii gazelor inerte. • În anul 1893, savanții englezi J.W.S. Rayleigh și William Ramsay au separat, din aerul condensat, un gaz, pe care l-au numit argon( in greacă – inactiv ). Un alt gaz inert, heliul He(solar), a fost descoperit mai întîi pe Soare, apoi de către W. Ramsay și pe Pămînt. • După calculul maselor atomice, aceste elemente au fost plasate la capătul perioadelor I și II, alcătuind subgrupa principală a grupei a VIII-a și constituind trecerea de la nemetalele tipice la metale tipice. Această tranziție o prevăzuse și Mendeleev, care plasase argonul pînă la potasiu, deși masa lui atomică este mai mare decît cea a potasiului.

9. Bazîndu-se pe sistemul periodic al elementelor, W. Ramsay a căutat și celelalte gaze rare. Au fost calculate masele atomice, densitățile și alte proprietăți fizice ale gazelor inerte necunoscute încă. În anul 1898, au fost descoperite alte trei gaze inerte: Ne( nou), Kr ( ascuns) și Xe(străin).Ultimul gaz inert,radonul Rn, a foste descoperit în anul 1900, în timpul studierii mnineralelor radioctive. • La mijlocul sec.XX, obținerea unor compuși de gaze inerte ( de exemplu, oxidul de xenon (VIII) XeO4) a confirmat încă o dată exactitatea atribuirii gazelor inerte la grupa a VIII-a. • După completarea tabelului cu gazele inerte, definiția perioadei a căpătat un alt conținut: perioada este șirul orizontal de elemente cuprins între un metal alcalin și un gaz inert(rar).