6. De la tradi ție la oferta comercială. Destinații de vacanță în zonele rurale

1. 6. De la tradiție la oferta comercială. Destinații de vacanță în zonele rurale • Turismul rural= formă alternativă de turism care se desfășoară în zonele rurale • S-a impus treptat, fiind una dintre formele turistice foarte apreciate mai ales în țările foarte dezvoltate, cu un grad mare de urbanizare • Reprezintă reîntoarcerea către valorile pure, nealterate ale spațiului ancestral • Statisticile dezmostrează ca turismul în spațiul rural a câștigat tot mai mulți adepți • Continentul european reprezintă regiunea turistică cu cea mai puternică integrare, atât a oferteui cât și a cererii • 5 mari țări emițătoare: Germania, Anglia, Franța, Olanda și Italia • Noi poli emițători: Spania, Japonia, Coreea și China

2. Clarificări conceptuale • În zonele rurale turismul a devenit un element esențial al economiei • Motivele apariției și dezvoltării turismului rural: • Schimbarea comportamentului excursioniștilor • Promovarea formei de turism care țintește dezvoltarea economică a zonelor rural • Necesitatea producției naturii și a mediului înconjurător • Strategii de dezvoltare pentru “turismulușor“ • Efecte: • Odată cu integrarea în Uniunea Europeană se poate conta pe îmbunătățirea condițiilor de viață • Odată cu creșterea veniturilor prin integrarea europeană și prin reducerea orelor de muncă, vor spori fondurile bănești și timpul liber afectat pentru călătorii

3. Turismul rural este un concept ce include toate activitățile turistice din mediul rural • Mediul ruralîn diferite culturi: • Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda – zonele care se deosebesc de cele urbane, de coastă sau de montane • Italia– zone care nu sunt nici urbane, nici de coastă, ci drept urmare include zonele montane • Irlanda și Anglia – regiunea de la țară • Spania, Bulgaria, Grecia – zone unde se realizează producția agricolă • Produsul turistic= măsura activității turistice privită ca activitate economică într-o anume dimensiune, volum, structură sau calitate, putându-se constitui într-un mesaj adresat consumatorilor (turiștilor) care prin opțiunea lor dau naștere fluxurilor turistice respectiv consumului turistic

4. Trăsături ale turismului rural: • Apropiere de natură • Absența mulțimii (de semeni) • Liniște • Un mediu ambiant “nemecanizat” • Contacte personale (vs. Iraționalismul și anaonimatul urban) • Posibilitatea de a cunoaște îndeaproape locuri și oamenii acelor locuri • Contactul nemijlocit cu autoritățile locale, cu preocupările și activitatea specifică zonei • Cunoașterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local • Posibilitatea prelevării de imagini legate de identitatea indivizilor comunității • Șansa integrării în comunitate pe perioada sejurului

5. Conceptul de turism rural conform WTO (Organizația mondială a Turismului) = acel produs turistic care oferă vizitatorilor un contact personalizat, o expeerimentare a mediului fizic și uman al satului și care, pe cât posibil, le permite să participe la modul de viață, la activitățile și tradițiile localnicilor • Trăsături: • Localizareaîn zone rurale • Construirea produsului turistic în mod funcțional, bazat pe carcateristicile lumii rurale • Ruralitatea ca scală • Caracterul tradițional • Diversitatea formelor de prezentare, în funcție de mediile rurale, economice, istorice și așezare • Dimensiunile turismului rural: • Psihologică • Socială • Geografică • Urbanistică

6. Agroturismul= face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile avânde destinații, rol, funcțiunii în domeniul agriculturii. • Bazat pe asigurarea în cadrul gospodăriei țărănești, a serviciilor de cazare, masă, agrement, și altele complementare acestora • Turism verde = a început să fie utilizat pe teritoriul CE definit ca o activitate turistică practicată în zonele de provincie, dar și în zonele slab populate, în zonele de coastă mai puțin implicate în activități de turism, ca și în unele zone montane ce nu aveau o destinație specială privind practicarea sporturilor de iarnă • Desemnează activitățile ce se află în afara zonelor dedicate sporturilor de iarnă, vacanțelor la mare, turismului urban

7. Evoluția turismului în spațiul rural • Primele forme conștientizate de turism rural se înregistrează în sec XVI-XVII în Europa • Tipuri de produse turistice prioritar solicitate de turistul european: • Produsele turistice alcătuite din produsul însuși (campingurile la țărmul mării) • Produsele turistice dinainte aranjate de către mediul de primire (activitățile “de la fermă”) • Produsele turistice alcătuite de un profesionist în turism pentru clientela sa (sejururi organizate) • Produsele turistice total incluse, denumite “produse forfetare”

8. Formele de cazare (găzduire) propuse [ ex: Franța] • Gîte rural = amenajări respectând stilul local, fiind o casă independenta situată la țară, mare sau munte • Chambre et table d’hotes = camere de hotel sau BB • Gîte d’enfants et Gîte pour adolecents (tabere școlare) • Camping et l’air naturelle = camping la fermă • Gîte d’etapeși Gîte de sejour = destinat primirii de călători care doresc să facă o mică oprire înainte de a continua itinerarul propus • Gîte de group = adăposturi rurale de mare capacitate • Chalets-loisirs = popasuri de recreere – odihnă • Alte forme de cazare • Cazare în locuințe • Camere de hotel • Camping la ferme specializate (hipice, pentru pescari, pentru primirea copiilor, pentru primirea handicapaților etc.)

9. Tendința generală de clasificare a spațiilor de primire: • Hoteluri rurale • Campinguri rurale • Dotări mobilate rurale • Camere de hotel rurale • Primire la fermă • 5 reguli universale care condiționează dezvoltarea rurală • Aplicarea unor strategii de întreprinzător • Organizarea și fomarea metodică și tehnică în materie de turism a specialiștilor și lucrătorilor • Căutarea și obținerea de ajutoare materiale, financiare și dispuse pentru această acțiune • Construirea unei agenții în jurul unui lider cu experință • Să se acorde timp și încredere responsabililor acestor dezvoltări

10. Diferențe de comportament ale turiștilor din clse sociale diferite Turiști care aparțin claselor superioare Turiști care aparțin claselor medii/inferioare Alocă puțin timp călătoriilor Călătoresc deseori în grupuri, fiind mai ieftin Poate solicită doar cazare și mic dejun, modeste Solicită foarte puține servicii auxiliare • Alocă mai mult timp călătoriilor • Călătoresc singuri sau cu familia • Solicită o mare varietate de servicii • Călătoriile sunt de plăcere sau de afaceri • Dedică sume mari de bani calătoriilor

11. Caracteristici specifice stilului de viață asociat turiștilor iubitori de vacanțe în mediul rural • Îi place să se afle în natură, să facă drumeții și să practice activități în aer liber • Optează pentru aventura turistică care nu-l pune în pericol • Citește publicații turistice și este posesorul unei biciclete și/sau bărci • Duce o viață activă și mănâncă sănătos • Are o carieră bazată pe o profesie și cunoaște cel puțin o limbă străină • Este ascultător de muzică clasică și populară, și este în căutare de experiențe culturale autentice

12. Etapele procesului de cumpărare a serviciilor agroturistice

13. Principalele surse de informare pentru turiști pot fi: • Prietenii, familiile, cunoștiințele – care le pot povesti despre experiențele lor în unele locații rurale sau despre experiențele auzite de la alte persoane • Publicitate (pliante, broșuri, reclame TV și radio, în reviste turistice), site-uri web, pensiunile agroturistice, agenții de turism • Informațiile găsite la aceste surse vor conduce la formarea unor atitudini sau la schimbarea unora

14. Conform lui Clawson și Kenneth, orice vacanță are cinci etape: • Etapa în care se anticipează așteptările față de vacanța ce va urma • Călătoria la plecare • Experiența trăită la destinație • Călătoria pe drumul de întoarcere • Perioada ulterioară vacanței

15. Orice vacanță poate satisface sau nu așteptările turistului, conducând la următoarele efecte de feedback: • Se modifică în bine sau în rău, acest lucru determinând deciziile sale viitoare • Se pot modifica așteptările turistului și imaginea sa asupra vacanței ideale, dacă constată că nu sunt realiste • Se pot modifica motivațiile • Marketing-ul relațional în sectorul agroturistic presupune atragerea, dezvoltarea și menținerea relațiilor cu turiștii

16. Menținerea turiștilor este posibilă doar prin oferirea calității Turistul nu depinde de ei, ci ei sunt dependenți de turist Fiecare turist este cea mai importantă persoană din orice afacere turistică Turiștii nu le întrerupt munca, ci deopotrivă, sunt scopul ei