CAPITOLUL 3 Teorii economice rurale şi statistici ale satului românesc

1. CAPITOLUL 3Teorii economice rurale şi statistici ale satului românesc

2. Cuprins Introducere Modelul cultural şi teoriile economiei rurale româneşti Realităţile contemporane ale economiei rurale româneşti

3. Introducere Teoriile rurale româneşti din trecut Teoriile rurale româneşti actuale Perspective ale viitorului vis-a-vis de evoluţia turismului rural

4. Elemente distinctive ale comunităţilor rurale: - satul tradiţional nu cunoaşte constrângeri ale relaţiilor din cadrul gospodăriilor - există o natură economică a ocupaţiilor - formele de organizare socială înfăţişează satul ca fiind format din ţărani liberi Modelul cultural şi teoriile economiei rurale româneşti

5. Perioada 1848-1918 - poartă amprenta teoriei economice rurale - efecte favorabile ale reformei rurale şi agrare - începutul sec XX România era pe primul loc la porumb, grâu şi orz - evoluţie structurală a exporturilor MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN

6. Perioada interbelică: - se păstrează latura preponderent agrară - economia rurală a fost axată pe valorile familiei - coordonare între cererea de consum şi forţa de muncă - apare problema suprapopulării rurale - gestionarea corectă a menţinerii calităţii solurilor

7. Perioada României Mari: - s-au majorat arealele pe categorii de folosinţă - suprafaţa totală de teren arabil per locuitor se diminuează - se diminuează suprafaţa medie ce revine pe utilaj agricol - anul 1939 semnifică o evoluţie forţată a ruralităţii româneşti scăderea populaţiei ocupate

8. Perioada cooperativizării: - noua proprietate este una administrativă - satul deţine supremaţia asupra pământului - produsul obţinut este impozitat de către stat - cerealele se cultivă în colectiv - în paralel, fiecare lucrător poate recolta pentru subzistenţă - gospodăria reuneşte mai multe nuclee familiale

9. Tipologii ale satului românesc: • Tipul structural-economic • Tipul omogen-unitar reliefează o economie închisă Satul românesc, dominat de: - fluxurile proprietăţii, repartiţia uzufructului - lipsa principiilor productivităţii

10. Realităţile contemporane ale economiei rurale româneşti • Caracteristicile populaţiei rurale - populaţie îmbătrânită - speranţa de viaţă mică - rata mortalităţii crescută - populaţie analfabetă de 3 ori mai numeroasă decât în mediul urban - definită de gospodăria tradiţională, mai degrabă decât de ferma agricolă

11. Structura satului şi a populaţiei • Locuinţa specifică, plasată singular • Peste 90% din gospodării folosesc sobe pentru încălzit • Veniturile se obţin din agricultură • Autoconsumul reprezintă 1/3 din total cheltuieli • Venitul bănesc al gospodăriei este, în general, mic (doar 70,4% din media naţională la sfârţitul trim. I, anul 2008)

12. Structura religioasă este preponderent ortodoxă (recensământul din 18 martie 2002) • Gospodăriile româneşti se pot transforma în afaceri doar dacă ar deveni ecologice • Tendinţa existentă la nivelul Europei de urbanizare a spaţiului rural • Deviza “ori creşti, ori te dai la o parte” • Emigrarea populaţiei • Reducerea infrastructurii publice elementare • Dispariţia dispozitivelor tradiţionale de aprovizionare

13. Supravieţuirea ruralului agricol românesc: creştere a productivităţii agricole organizare economică a structurilor de exploatare dezvoltarea durabilă a infrastructurii spaţiului rural îmbunătăţirea structurii de producţie organizarea filierelor pe produse agroalimentare conservarea solului împotriva degradării naturale şi provocate

14. diversificarea culturilor pentru a asigura stabilitte economică şi ecologică dezvoltarea programelor de stabilire a tinerilor în mediul rural politici agricole rurale pro-familie asigurarea unor surse alternative de venituri revitalizarea satului prin intermediul unui nou model cutural rural

15. Perspectiva anului 2015 Numărul gospodăriilor de subzistenţă se va reduce cu 1100 mii ha Exploataţiile ţărăneşti între 3-10 ha vor creşte la 1000 mii Exploataţiile ţărăneşti comerciale între 10-15 ha vor deţine 6,9% (faţă de 6,8% ce va fi deţinut de exploataţiile mai mici) Asociaţiile familiale cu suprafeţe între 90-250 ha vor deţine 20,3% din total

16. Concluzii • Satul tradiţional românesc are nevoie de atenţie specială şi programe utile pentru a putea supravieţui eficient • Populaţia de la sat are nevoie de reorientare şi sprijin din partea organismelor statului • Exploatarea corectă a terenurilor poate semnifica o creştere aveniturilor locuitorilor de la sat