TRAIAN

1. TRAIAN UN NUME CE A SCRIS ISTORIE

2. Marcus Ulpius Nerva Traianus dinastia Antoninilor S-a născut la 18 septembrie 53 (Italica Santiponce) şi a decedat la 9 august 117( Selinus Cilicia). Împărat al Imperiului Roman în perioada 98 – 117d.H. Supranumit ”Dacicus Maximus”, după victoria răsunătoare asupra dacilor.

3. Originar din Baetica (Spania de astăzi), Marcus Ulpius Nerva Traianus s-a născut la 18 septembrie 53, provenind dintr-o familie faimoasă. Tatăl său a îndeplinit succesiv funcţiile de guvernator al provinciei Baetica, consul la Roma, guvernator al provinciei Siria. • Traian a început cariera militară la vârsta de 17 ani, ca tribun (ajutor de comandant), urcând în ierarhie ca general, apoi comandant al armatelor de pe Rin, distingându-se atât prin vitejie, cât şi prin apropierea faţă de soldaţi. • Tocmai această aproiere faţă de soldaţi l-a ajutat în cariera sa; la moartea lui Domițian, Nerva, succesorul acestuia, s-a folosit de renumele lui Traian, numindu-l fiu adoptiv, pentru a obţine sprijinul armatei şi astfel Traian a ajuns să fie numit succesor la 27 octombrie 97. La moartea lui Nerva, pe 27 ianuarie 98, Traian devine primul împărat roman născut înafara peninsulei.

4. Pe plan intern, împăratul Traian a urmărit întărirea colaborării cu Senatul şi diminuarea rolului armatei în problemele politice. Măsurile populiste l-au făcut să fie considerat unul din cei mai buni cinci împăraţi romani. A scăzut sau chiar a anulat unele impozite, a redus luxul palatului imperial. Problemele financiare vor fi pe deplin rezolvate o dată cu capturarea tezaurului dacic. A eliberat oamenii închişi pe nedrept şi a returnat proprietăţile confiscate. A fost numit de Senat ”Optimus Princeps”.

5. Pe plan extern, împăratul Traian a dus o politică de cucerire, pe timpul său imperiul ajungând să cunoască cea mai mare întindere. La 25 martie 101, porneşte prima expediţie împotriva Daciei, pe care nu a reuşit să o cucerească nici Caesar, nici Domiţian. Un an mai târziu, Decebal capitulează și Traian se întoarce triumfător la Roma. Dar dacii creează din nou probleme imperiului, astfel încât romanii pornesc o nouă campanie. Pentru a facilita transportul trupelor şi a proviziilor necesare, între primăvara anului 103 şi cea a anului 105 Apolodor din Damasc construieşte renumitul pod Peste Dunăre, ce lega castrul Pontes, de pe malul sudic, Drobeta, pe malul nordic. Acest pod măsura 1135 m lungime, 50 m. înălţime şi 12 metri lăţime. Al doilea război daco-roman se încheie cu victoria lui Traian, Sarmisegetusa fiind distrusă şi regele dac se sinucide.

6. După cucerirea Daciei, Traian primeşte moştenire regatul Nabateei, domnind următorii 7 ani ca împărat civil. În această perioadă construieşte Columna şi Forumul, pentru a comemora victoria din Dacia. În 113, pleacă într-o ultimă campanie, în care anexează la imperiu Armenia şi apoi porneşte către sud, către Parthia. Cucereşte Babylonul, Selucia şi Ctesiphon. A continuat să meargă către Sud, declarând Mesopotamia provincie romană. În 116 trece munţii Kuzestan în Persia şi cucereşte oraşul Susa. Din cauza unor revolte şi a unor probleme de sănătate, Traian este nevoit să se retragă. Se retrage în provincia Cilicia, unde moare pe 19 august 117.

7. Dacia, provincie romană Personalitate împăratului Traian a influențat covârșitor provincia cucerită Dacia. În locul capitalei Sarmisegetusa, a fost construită colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. La inițiativa sa se declanșează procesul de colonizare masivă a Daciei cu populație latinofonă. Organul superior de conducere al Daciei era Legatus Augusti, dar exista şi un Concilium Provinciarum Daciarum, un fel de mic parlament. S-au construit drumuri, sau întărit oraşele. Colonii romane de pe cuprinsul Daciei: Apullum (Alba-Iulia), Napoca (Cluj), Drobeta (Turnu Severin), Dierna (Orsova), Potaissa (Turda), Romula (Rosca), Aque (Calan). Prin colonizarea Daciei de către romani şi amestecul dacilor cu romanii, s-au format mai târziu poporul român şi limba română.

8. Felicitor Augusto, melior Traiano! • Mai fericit decât Augustus şi mai bun decât Traian! • Aceasta este urarea cu care erau întâmpinaţi împăraţii ce i-au succedat lui Traian, al cărui nume este rostit cu cinste şi preţuire şi în zilele noastre, fiind purtat de localităţi, de şcoli, de străzi şi parcuri, dar mai ales de oameni care au făcut cinste acestui neam: Traian Vuia (inventator), generalul Traian Doda (membru al Dietei de la Budapesta ce a luptat pentru drepturile românilor), profesorul universitar doctor Octavian Traian Popa (hidraulică şi mecanica fluidelor), poetul Traian T. Coşovei, savantul Traian Negrescu (studii în domeniul metalurgiei), Traian Săvulescu (biolog şi botanist român), generalul Traian Moşoiu („arhanghel” al bătăliei pentru Ardeal), academicianul Traian Lalescu (profesor universitar de matematică), Traian Brăilean (sociolog), Traian Demetrescu (scriitor), doctor Valeriu Traian Frenţiu (protopop greco-catolic în Orăştie) şi mulţi alţii.

9. Documentarea, studiul şi prezentarea au fost realizate de următoarele cadre didactice şi elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Traian, comuna Traian, din judeţul Bacău: • prof. Ambăruş Mariana • prof. Pavel Marinela-Nicoleta • Înv. Cutur Costel • şi elevii: • Husariu Laurenţiu (cl. a VI-a) • Bejan Marian (cl. a VI-a) • Bejan Cătălin (cl. a V-a) • Răchiteanu Dan (cl. a V-a) • Gherghelucă Loredana (cl. a IV-a) • Măriuţ Mădălina (cl. a IV-a) • Antal Miruna (cl. a III-a) • Bejan Claudiu (cl. a III-a) • Bejan Ioana (cl. a VIII-a) • Solomon Andreea (cl. a VIII-a)