Download
1 / 41
410 likes | 559 Views
COLEGIU PREFECTURAL 28.08.2009. PREZENTAREA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA ŞI CALITATEA RESURSELOR DE APĂ ÎN JUDEŢUL SUCEAVA. PRE ZENTARE SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA.
E N D
COLEGIU PREFECTURAL28.08.2009 PREZENTAREA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA ŞI CALITATEA RESURSELOR DE APĂ ÎN JUDEŢUL SUCEAVA
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava este unitatea de gospodărire a apelor la nivel judeţean, subordonată Direcţiei Apelor Siret, din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava administrează apele subterane şi de suprafaţă din domeniul public al statului, râuri, lacuri, bălţi, zone umede şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, de pe teritoriul judeţului Suceava, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor,apărări de maluri, regularizări, canale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemului judeţean de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă, aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi gestionării unitare pe ansamblul judeţului, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Activitatea de gospodărire a apelor este reglementată în România prin Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată de legile310/2004, respectiv 112/2006. Cadrul legislativ naţional, este armonizat cu legislaţia Uniunii Europene. Astfel, în domeniul apelor sunt implementate şi transpuse în legislaţia românească18 Directive, inclusiv Directiva Cadru pentru Apă 60/2000. Ca urmare a promovării, în anul 2007, la nivelul Comunităţii Europene a Directivei 2007/60/CE, privind managementul riscului la inundaţii, s-a elaborat un nou proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996 S.G.A. Suceava este certificat de societăţile de certificare S.R.A.C şi I.Q. Net pentru îndeplinirea cerinţelor Standardului de Calitate I.S.O. 9001/2001 precum şi de Asociaţia de Acreditare din România – RENAR pentru îndeplinirea cerinţelor standardului de calitate SR EN I.S.O./CEI 17025 : 2005 – Laboratorul de Calitatea Apei.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava are următoarele atribuţii : Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene; Administrarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, de pe raza judeţului Suceava (apărări de maluri, îndiguiri, baraje, prize de apă, etc.) Gestionarea calitativă şi cantitativă, precum şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane; Gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării; Administrarea , exploatarea şi întreţinerea albiilor minore alecursurilor de apă, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor în starea lor naturală sau amenajată; Apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor; Avizarea şi autorizare lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele; Administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului judeţean de veghe hidrologică şi hidrogeologică; Constituirea şi gestionarea Fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor; Propuneri de lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor în zonele cu risc la inundaţii prin întocmirea de Note de Fundamentare şi Studii de Prefezabilitate Informarea publicului privind problemele de gospodărire a apelor.
ATRIBUŢIILE SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR SUCEAVA PRIVIND GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE INUNDAŢII, FENOMENE HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRI ACCIDENTALE Asigură aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate la nivel judeţean a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale; Coordonează prin Directorul unităţii Grupul de Suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale; Asigură în colaborare cu I.S.U. “Bucovina” Suceava elaborarea Planului Judeţean de Apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale; Acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice; Avizează planurile de aparare impotriva inundaţiilor, gheţurilor si poluărilor accidentale municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; Coordoneazătehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; Asigură consultanţă de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare; Asigură, prin Centrul operativ al S.G.A. Suceava în colaborare permanentă cu Centrul Operaţional al I.S.U. “Bucovina” Suceava, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de sinteza, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul Operativ din Ministerul Mediului şi la Centrul Operativ al Direcţiei de Ape; Asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie; Participă, în comisia stabilită de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
ECHIPAREA HIDROTEHNICĂLucrări hidrotehnice din administrarea S.G.A. Suceava Regularizări cursuri de apă – 137,925km Apărări de maluri – 20,225km Îndiguiri – 39,615km Acumulări – 5 : Şomuz II Moara, Solca, Şerbăuţi, Dragomirna şi Baraj Mobil Mihoveni Obiective cadastrale pe cursuri de apă în evidenţă – 5866 Suprafaţa bazinului hidrografic - 8553 kmp Lungime reţea hidrografică - 3092 km
Lucrări hidrotehnice din administrarea S.G.A. Suceava Baraj Mobil Mihoveni Acumularea Şomuz II Moara Îndiguire râu Suceava la Suceava Amenajare pârâu Humor la Gura Humorului
Printre obiectivele principale ce stau la baza activităţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava,se pot enumeracunoaşterea, protecţia şi raţionalizarea resurselor de apă pentru atingerea “stării ecologicebune a apelor” până în anul 2015, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă 60/2000. In anul 2008, S.G.A. Suceava, prin Laboratorul de Calitate a Apei, a monitorizat resursele de apă – desuprafaţă şi subterană din judeţul Suceava, efectuându-se analize fizico-chimice, bilogice şi bacteriologice prin următoarele programe de monitoring:
Sunt monitorizate: ● apele de suprafaţă – râuri: Siret în secţiunile: Graniţă, Siret, Huţani, Lespezi şi av. Paşcani Suceava în secţiunile: Brodina, Mihoveni şi Tişăuţi Moldova în secţiunile: Fundu Moldovei, am. C-lung Moldovenesc, Baia, av.Gura Humorului Bistriţa în secţiunile: Cârlibaba, Argestru şi Barnar Şomuzu Mare - în secţiunile: Vorniceni şi Dolheşti Sadău Putnişoara Pozen Băişescu Suha Ciumârni Dorna Neagra Bărnărel - lacuri: Dragomirna Rogojeşti Solca Bucecea Lala ●apele subterane - foraje de alimentare cu apă - 7 surse - foraje de supraveghere a platformelor industriale - 23 - foraje de studiu hidrogeologic - 62 ●sursele de impurificare ce deversează apele uzate în apele de suprafaţă – 38
PRINCIPALII PARAMETRI DE CALITATE MONITORIZAŢI Indicatori de calitate fizico - chimici Elemente de calitate microbiologice Indicatori de calitate biologici
Calitatea apelor de suprafaţă este apreciată în raport cu valorile limită stabilite conformOrdinului nr.161/2006, caracterizarea globală a calităţii apelor relizându-se prin încadrarea în 5 clase de calitate în funcţie de indicatorii de calitate stabiliţi. Clasa I – stare ecologică foarte bună Clasa II – stare ecologică bună Clasa III – stare ecologică moderată Clasa IV – stare ecologică slabă Clasa V – stare ecologică proastă Astfel calitatea apelor de suprafaţă din judeţul Suceava se încadrează între clasele de calitate I şi III conform tabelului de mai jos
Lacuri monitorizate Acumulare Dragomirna Acumulare Bucecea Acumulare Rogojeşti Acumulare Solca Lacul Lala monitorizat de S.G.A. Suceava este situat pe teritoriul administrativ al judeţului Bistriţa Lacurile de acumulare monitorizate de S.G.A. Suceava se încadrează, în raport cu gradul de troficitate, în categoria mezotrof , înregistrându-se fenomene de eutrofizare pe perioada verii. Lacul Lala fiind lac natural glaciar situat la altitudinea de 1815m în Munţii Rodnei, sub Vf. Ineu,se încadrează în categoria ultraoligotrof (apa de calitate foarte bună).
Foraje de studiu şi alimentări cu apă Foraje de studiu (32) Alimentări cu apă (7) Supraveghere (23)
Calitatea apei subterane Monitorizarea calităţii apei subterane se efectuează prin analize fizico- chimice a apei din foraje. Urmare a analizelor efectuate s-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje: 1. foraje de supraveghere – foraje de monitorizare a gradului de poluare care fac parte din Sistemul Naţional de Supraveghere şi Monitorizare a Resurselor de Apă – amoniu, cloruri, fier, sulfaţi (platforma CET Suceava) - pH, oxigen dizolvat, sulfaţi, fier (platforma Ambro Suceava) 2. foraje de alimentare cu apă– depăşiri ale durităţii totale pentru toate forajele 3. foraje de studiu hidrogeologic– amoniu, fier în zonele Rădăuţi şi Stulpicani
Secţiuni monitorizate în scop de potabilizare conform Directivei 75/440/EEC transpusă prin H.G.100/2002 Captare Bucecea Captare Mihoveni Captare Solca Captare Fundu Moldovei Captare Baia Captare Argestru Captare Dorna Candreni Captare Ostra Captare Crucea
Secţiuni de referinţă monitorizate pentru identificarea tipologiei biotice a apelor conform Directivei Cadru 60/2000 Pr.Sadău-Sadău Pr. Ciumârni-Găineşti Pr. Putnişoara-Strujinoasa R.Suceava-Brodina Lacul Lala Lacul Lala monitorizat de S.G.A. Suceava este situat pe teritoriul administrativ al judeţului Bistriţa
Locuitori racordaţi la reţele de alimentare cu apăşi canalizare Total locuitori racordaţi la reţele de canalizare = 174.014 25,2% din populaţia judeţului Total locuitori racordaţi la siteme centralizate de alimentare cu apă = 194212 28,2% din populaţia judeţului
Situaţia lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare pe raza judeţului Suceava aprobate prin OUG nr.7/2006
Lucrări de alimentare cu apă a satelor aprobate prin HG nr.577/1997, cu modificările şi completările ulterioare
Situaţia lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare finanţate prin fonduri structurale PNDR – măsura 322
Epurarea apelor uzate Apele uzate evacuate din zonele cu aglomerări umane şi platforme industriale, pentru a nu avea un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, trebuie să fie epurate înainte de a fi restituite în receptorii naturali. Acestea sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţie trebuie să se încadreze în limitele admise, stabilite prin H.G. 352/2005, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali. În acest sens, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava în calitate de administrator al reţelei hidrografice a judeţului, a monitorizat în cursul anului 2008 un număr de 38 surse de impurificare, monitorizare care se face prin analize fizico-chimice şi bacteriologice efectuate pe probele de apă prelevate conform unui program de laborator bine stabilit cât şi cu ocazia controalelor periodice la Staţiile de epurare respective. Randamentul staţiilor de epurare variază între 35% (Broşteni, Ostra) şi 80% (Câmpulung). S.G.A. Suceava aplică în activitatea de gospodărire a apelor de pe teritoriul judeţului Suceava principiul “poluatorul plăteşte”. Astfel operatorii de apă sau agenţii economici care evacuează ape uzate ale căror încărcare depăşesc limitele maxime admise plătesc penalităţi, în conformitate cu H.G 352/2005.
Principalelestaţii de epurare şi gradul lor de epurare a apelor uzate 2007 2008
Dinamica evacuării apelor uzate în perioada 2006-2008 Vol mil.mc Volumul total de ape uzate evacuat este în scădere de la un an la altul, situaţie explicabilă datorită restrângerii unor activităţi economice.
Surse de impurificare monitorizate Surse de poluare (38)
Impacturi semnificative asupra calităţii resurselor de apă • Obligativitatea folosinţelor de apă din domeniul turismului de a se autoriza Dezvoltarea turismului în judeţ, a dus la apariţia hotelurilor şi pensiunilor în cele mai izolate şi pitoreşti locuri, locaţii unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. Astfel, în cele mai dese cazuri evacuarea apelor uzate se face prin instalaţii improvizate de epurare sau prin ministaţii de epurare (exploatate necorespunzător), direct în cursurile de apă din preajma amplasamentelor sau în subsol având ca efect poluarea râurilor sau a pânzei freatice. Pentru reglementarea acestor tipuri de folosinţe de apă, S.G.A. Suceava în colaborare cu consiliile locale a condiţionat în certificatele de urbanism necesitatea obţinerii avizului de gospodărire a apelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construire. • Evacuări de ape uzate Urmare a dezvoltării socio-economice a judeţului Suceava, au fost construite locuinţe care au toate utilităţile, inclusiv alimentare cu apă. Pentru evacuarea şi colectarea apelor uzate au fost realizate bazine vidanjabile (fose septice) a căror etanşeitate nu poate fi verificată sau garantată. În plus vidanjarea acestora se face de firme neautorizate şi nu poate fi garantat transportul apelor uzate la o staţie de epurare. Acelaşi fenomen, cu implicaţii mai grave se întâlneşte în localităţile în care au fost relizate şi puse în funcţiune sisteme centralizate de alimentare cu apă, fără a fi construite şi reţele de canalizare şi staţii de epurare. Chiar dacă în avizele emise de organele de gospodărire a apelor a fost specificată interzicerea branşării locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă (alimentarea cu apă era prevăzută exclusiv prin cişmele stradale), în majoritatea localităţilor în care au fost date în funcţiune astfel de sisteme s-a realizat şi branşarea locuinţelor la sitemul de alimentare cu apă. În aceste condiţii poluarea apelor subterane este inevitabilă.
Infestarea cu nitriţi şi nitraţi Conform Ord. 1552/2008 al M.M.D.D., care aprobă lista localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi, pe teritoriul judeţului Suceava există 64 de zone ( localităţi ) vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Zonele vulnerabile au fost stabilite conform prevederilor HG 964/2000 ce transpun în legislaţia românească Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Cauzele infestării sunt următoarele: - nu există la nivel de comune platforme de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide - exista foarte putine platforme individuale de depozitare si stocare a gunoiului de grajd si dejectiilor lichide in gospodariile micilor producatori agricoli -apele uzate menajere netratate se infiltrează în pânza freatică - infiltraţii de ape uzate provenite de la bazine vidanjabile neetanşe - existenţa unui număr mare de closete de tip uscat N, P, K N, P, K
Colaborare transfrontalieră S.G.A. Suceava –Inspectoratul Ecologic de Stat din Regiunea Cernăuţi privind gospodărirea apelor de frontieră – secţiunea Graniţă a râului Siret • Colaborarea se realizează în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galaţi în anul 1997 şi în baza unor Regulamente aprobate de Împuterniciţii celor două guverne. • Acţiuni comune ale părţilor pe linie economică, ştiinţifică şi tehnică în domeniul gospodăririi apelor de frontieră - cercetări, observaţii hidrologice, hidrometeorologice, hidrogeologice şi aprecierea rezultatelor acestor cercetări, precum şi schimbul de date în domeniu; - monitorizarea lunară comună în scopul determinărilor cantitative şi calitative ale apei; - întocmirea bilanţurilor de gospodărire a apelor; - convenirea prelevării apei pentru populaţie, industrie şi pentru alte utilizări; - protecţia apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării, precum şi realizarea controlului calităţii acestora şi prevenirea prelevării excesive a apei; - bararea apelor de frontieră şi realizarea de construcţii hidrotehnice pentru utilizarea resurselor acestor ape; - regularizarea, conservarea apelor şi protecţia albiilor râurilor şi a spaţiilor dintre diguri; - apărarea împotriva inundaţiilor produse de apele de viitură şi de apele mari, de apele interne, precum şi de acţiunea dăunătoare a fenomenelor de scurgere a gheţei; - prevenirea, îndepărtarea şi lichidarea urmărilor poluării apelor de frontieră; - construirea, reconstruirea şi exploatarea de poduri, construcţii de apărare împotriva inundaţiilor şi alte construcţii hidrotehnice, staţii de pompare şi evacuare a tuturor tipurilor de descărcători de ape uzate, construcţii ameliorative, conducte industriale, linii electrice, comunicaţii şi alte construcţii, precum şi convenirea condiţiilor lor tehnice de realizare; - folosirea în comun a construcţiilor şi instalaţiilor care se află pe apele de frontieră şi întreţinerea acestora în stare tehnică corespunzătoare, precum şi convenirea condiţiilor lor de exploatare; - alte măsuri.
Obiectiv Strategic Lucrările de înfiinţare, modernizare, extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, modernizarea staţiilor de epurare existente sau construcţia unora noi, prin fonduri guvernamentale (HG 577/1997, O.U.G. 7/2006) sau cu finanţări din fonduri europene (F.E.A.D.R., SAPARD, I.S.P.A., etc.) vor conduce în final la îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă din judeţul Suceava şi implicit la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din judeţ. Obiectivul strategic al activităţii noastre este, în conformitate cu angajamentele rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu din Programul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană, atingerea “stării ecologice bune a apelor” până în anul 2015.
