C onsilierea psiho-socială post accident

1. Consilierea psiho-socială post accident Asociaţia

2. EVENIMENTUL TRAUMATIC Psiholog Florentina IONESCU

3. Evenimentul traumatic • Expunerea la un eveniment traumatic se consideră a fi experienţa directă a persoanei care a fost martor sau a fost confruntat cu un eveniment/evenimente care au implicat moartea, ameninţarea cu moartea, rănirea gravă, sau o ameninţare pentru integritatea fizică de sine sau a altora.Răspunsul persoanei implică frică intensă, neajutorare sau oroare. (DSM-IV-TR)

4. În faţa unei ameninţări, oricare ar fi ea, organismul intră în modulul de supravieţuire, o stare de excitaţie maximă, de tip “luptă sau fugi”. Atunci când aceste reacţii defensive nu se pot manifesta ca atare, energia lor rămâne “legată” în organism sub forma de simptome • Trauma este ca şi cum printr-un sistem de 110 volţiar trece un curent de 220 volţi!

5. Trauma ne poate afecta la nivel emoţional, fizic, cognitiv, comportamental şi relaţional cu efecte în: • PLANULOCUPAŢIONAL • PLANUL INTELECTUAL • PLANUL SPIRITUAL • PLANUL SOCIAL

6. IMPACT PSIHO-SOCIAL

7. Factorii care determinăefectele psiho-sociale: • Vârsta • Sănătatea fizicăşi mintală • Dizabilităţile • Statutul economic • Religia • Antecedente de evenimente traumatice • Sistemul de suport social • Intensitatea perturbării vieţii • Mediatizarea

8. Răspuns psihologic latraumă Oamenii experimentează de multe ori răspunsuri puternice şi neplăcute emoţional, cognitiv şi fizic în urma expunerii la un accident rutier, ce pot include o combinaţie de: • Frică şi anxietate • Atacuri de panică • Fobie de autoturism • Inutilitate, vină • Pierderea siguranţei de sine, neîncredere • Comportamente compulsive şi adictive (consum de alcool, droguri, mâncare etc) • Durere fizică • Confuzie, ruşine • Agresivitate, furie

9. Posibile simptome fizice Pierderea poftei de mâncare Dureri de cap, dureri în piept Coşmaruri, dificultăţi de vorbire Hiperactivitate Creşteri de ritm cardiac, tensiune, glicemie Diaree, dureri de stomac, greaţă Insomnie Oboseală, energie scăzută, erupţii cutanate, probleme sexuale

10. Posibile simptome emoţionale Auto-învinovăţire sau învinovăţirea altora Iritabilitate, furie Izolare, retragere, negare Frica de repetarea experienţei Şoc, amorţeală, confuzie Flash-back-uri ale traumei Tristeţe, depresie, durere Probleme de concentrare, memorie Relaţii conflictuale / discordie maritală

11. Frica de întuneric Frica de a fi singur, de mulţimi sau de străini Sensibilitate la zgomote puternice Dificultăţi de concentrare Vinovăţie, furie, durere Retrăirea traumelor din trecut DE RETINUT! Manifestările de stres în situaţie de criză constituie un răspuns normal la o circumstanţă anormală. Insă dacă simptomele persistă, este nevoie de intervenţia unui specialist. Alte tipuri de reacţii

12. Consecinţele psihosociale ale traumelor Teama şi suferinţa Impactul evenimentului traumatic Schimbări de comportament Boli psihice Sursa O abordare a sănătatii publice, National Academies Press, 2003.

13. PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC

14. DE CE E NEVOIE DE AJUTOR PSIHOLOGIC Pentru fiecare persoanăvătămată fizic, ar putea fi cel puţin 5-6 cu “leziuni” psihologice, ceea ce poate copleşi şi împiedica acţiunile de urgenţă sau răspunsul medical.

15. DE CE E NEVOIE DE AJUTOR PSIHOLOGIC Evenimentele critice includ de obicei o pierdere greu de depăşit:- relaţii personale, bunuri materiale, sănătate- şansa de a genera un venit- coeziunea socială- demnitate, încredere şi siguranţă- imaginea pozitivăde sine - încrederea în viitor

16. PAP - activităţi care diminueazătulburările emoţionale şi suferinţa fizică, pentru populaţia afectată, dar şi pentru salvatori PAP presupune conexiune umană într-un mod plin de compasiune, îmbunătăţirea siguranţei, furnizarea de confort fizic şi emoţional, oferirea de asistenţă psihologică, practică, informaţii, facilitarea continuării vieţii în condiţii cât mai apropiate de cele dinaintea apariţiei traumei

17. PRINCIPII DE BAZĂ ALE PRIMULUI AJUTOR PSIHOLOGIC

18. COMPONENTE SIGURANŢA FUNCŢIONAREA ACŢIUNEA Restabilireasiguranţei fizice, confort, protecţie şi diminuareastresului fiziologic Facilitareafuncţionării psihologiceşi redobândirea sentimentului de siguranţăşi control. Iniţiereaacţiunilor de ştergere a urmărilorevenimentului şi de revenire la o viaţă normală

19. Modul cum gândim determină apariţia anumitor sentimente şi emoţii, ducând în final la modificări ale comportamentului (cogniţia, emoţiaşicomportamentul se aflăîn permanentă interacţiune şi determinare) • Nu spune nimănui în ce mod ar fi trebuit/ar trebui să gândească, să simtă, să se comporte, ajută-l să-l găsească modalităţile care i se potrivesc • Dacă simptomele persistă sau se agravează, este nevoie de o intervenţie specializată

20. Când nu este suficientă asistenţa primară • Anxietate • Depresie • Sindrom de stres post-traumatic • Severe probleme de somn • Emoţii puternice • Subiectul vorbeşte despre sinucidere • Simptome fizice persistente • Abuz de alcool sau de droguri • Comportamentul său este un risc pentru alţii sau pentru sine • Comportament inconsecvent • Exista indicii de abuz sau activităţi criminale

21. SALVATORII

22. In funcţie de personalitate şi sensibilitate,salvatorul va parcurge şi el toate fazele răspunsului psihologic la traumă • Salvatorul este parte a crizei colective, prin definiţie, este expus la incidente critice, deconectat de la sistemele de sprijin personal • Amânarea reacţiilor emoţionale duce la fenomenul de burnout şi la sindrom de stres post-traumatic

23. Sindromul de stres post-traumatic • Retrăirea traumei, amintiri obsesive, coşmaruri • Sensibilitate crescută la stimuli, discursuri repetitive • Anxietate accentuată, astenie generalizată, tulburări psiho-somatice şi de comportament • Auto-culpabilizarea privind supravieţuirea sa • Evitarea activităţilor care amintesc de traumă • Detaşare/înstrăinare de cei din jur şi diminuarea interesului faţă de una sau mai multe activităţi care înainte de traumăîi erau obişnuite

24. Consilierea post-accident

25. Cei mai mulţi dintre clienţii care se prezintă în terapie sunt inconştient blocaţi în momentul accidentului şi se aşteaptăca acesta să se întâmple din nou. Creierul reptilian readuce în prezent scena accidentului, oricând simte o ameninţare, ca şi cum accidentul s-ar produce aici şi acum. Din cauza acestei reacţii, clienţii se pot teme de orice le aminteşte de circumstanţele originale ale accidentui. • Reacţiile de teamăşi furie pot fi activate prin re-expunerea la anumite intersecţii, străzi, sau chiar autoturisme de o anumită culoare, în cazul în care aceste elemente au fost relevante într-un accident

26. Pentru majoritatea oamenilor, momentul impactului este partea cea mai copleşitoare şi extrem de încărcată emoţional a accidentului. De obicei, oamenii experimentează o discontinuitate de sine, şi, adesea, un decalaj în memorie, legat de impact • Numai prin direcţionarea atenţiei la evenimentele de înainte şi de după impact şi abia apoi, treptat, spre centrul evenimentului,se poate recâştiga continuitatea de sine

27. Corpul nostru / mintea funcţionează în timpul prezent, de aceea simţim în continuare căaccidentul se întâmplă acum şi aici, chiar dacă de la eveniment au trecut luni sau ani. • Dacă trauma nu a fost integrată psihic, reacţiile celui traumatizat vor continua să se manifeste exact ca în momentul evenimentului • Este posibil să apară chiar flash-uri de memorie care anunţă evenimentul, cum ar fi vizualizarea unui accident care urmează să se întâmple îndată ce clientulse apropie de o intersecţie • Consilierea si terapia celor implicaţi în accidente se bazează pe o resursă importantă şi anume “AI SUPRAVIEŢUIT” • Organismului trebuie să i se reamintească permanent ca a supravieţuit, deoarece în felul acesta corpul / mintea, proiectate pentru a vindeca experiente intense sau extreme, pun în funcţiune mecanismele de reglare fizică şi psihică

28. CONCLUZII

29. Există un consens că asigurareaconfortului, informării, sprijinului, şi acţiunile care satisfac nevoile imediate ale oamenilor,fizice şi emoţionale, joacă un rol important în modul cum persoana face faţă unui eveniment foarte stresant, influenţând viaţa sa viitoare

30. Primul ajutor psihologic este conceptualizat ca un sistemde susţinere şi non-intervenţie. Nu reprezintăo terapie sau un tratament • Primul ajutor psihologic are drept scop, pe termen scurt, reducerea tulburărilor iniţiale cauzate de traumă şi, pe termen lung, să stimuleze funcţionarea adaptivă a individului