320 likes | 458 Views
POMONA II Importanţa indicatorilor de sănătate pentru evaluarea stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectuală- Boli cronice şi nevoi de îngrijire. Autori Dr Câra Alexandra CNSMF , Filip Cristina Alexandra, student Facultatea de Medicina Titu Maiorescu. Proiectul POMONA.
E N D
POMONA II Importanţa indicatorilor de sănătate pentru evaluarea stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectuală- Boli cronice şi nevoi de îngrijire Autori Dr Câra Alexandra CNSMF , Filip Cristina Alexandra, student Facultatea de Medicina Titu Maiorescu
Proiectul POMONA • Pomona:(2002 –2004) parteneri din 13 State Membre au realizat un set de indicatori bazat pe dovezi pentru evaluarea stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectuală • Pomona II – are ca scop operaţionalizarea şi aplicarea acesui set de indicatori
Persoane cu disabilitate intelectuală • Persoanele cu disabilităţi alcătuiesc aproximativ 1% din populaţie • Persoanele cu disabilitate intelectuală sunt persoane cu IQ<75 • Numărul lor exact nu este cunosut
Necesitatea indicatorilor • Este necesară măsurarea stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectuală • E necesară măsurarea inegalitaţii
Utilitatea Indicatorilor • Asigurarea unei protecţii echitabile a sănătaţii • Realizarea unui sistem de informaţii care să fie comparabil în statele membre • Să sprijine politicile naţionale de sănătate
Finland- Dr. Tuomo Maatta France- Dr. Bernard Azéma Germany-Prof.dr.Meindert Haveman Ireland- Prof Patricia Noonan Walsh Italy -Dr. Serafino Buono Lithuania-Dr. Arunas Germanavicius Netherlands-Dr HMJ van Schrojenstein Lantman-de Valk Norway- Dr. Jan Tossebro Romania- Dr. Alexandra Carmen Câra Slovenia-Dr. Daša Moravec Berger Spain- Prof Luis Salvador UK- Prof Mike Kerr Statele Statele member si partenerii member si partenerii
Operaţionalizarea unui set de indicatori-prin interviu • Pentru operaţionalizarea indicatorilor de sănătate s-au elaborat un set de intrebari care permit evaluarea stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectualăşi evaluarea sistemului sanitar şi de protecţie socială
Protocolul interviului Interviuridespre sănătate folosind ca model recomandări din cadrul unor studii de acest fel din Europa Două metode de măsurare standardizate pentru persoanele cu disablitate intelectuală– The PAS ADD Checklist si Aberrant Behaviour Checklist.
Pentru un sistem formal de monitorizare a acestei populatii a fost propus un set de indicatori care cuprinde 18 arii de includere
Demografici Prevalenţa Conditii de locuit Ocupaţia zilnică Venit-statut Speranţa de viaţa Starea de sănătate Epilepsie Sănătate dentară Boli cronice Sănătate mintală Senzori Mobilitate Indicatorii au fost grupati in 4 grupe
Factori determinanţi Activitate fizică Schimbare de comportament Medicaţie psihotropă Sistemul Sanitar Spitalizareşi contact cu specialiştii în domeniu Controlul stării de sănătate Promovarea sănătăţii Instruire specifică pentru medici
Chestionarele obtinute permit: • înregistrarea gradului de disabilitate intelectuală, • coexistenţa altor boli invalidante, • boli cronice prezente( epilepsie, astm bronşic, ulcer, etc) • cât şi modificări ale stării de sănătate în ultimul an
Indicatori demografici Permit obtinerea de date legate de • Prevalenţa ID şi gradul de disabilitate • locuinţa persoanei, • condiţii de viaţă, • integrare sociala, activitaţi, posibilităţi de instruire şi grad de instruire • nevoi socio economice
Starea de sănătate • În primul rând se înregistrează antecedentele patologice şi apoi percepţia persoanei interviavate asupre propriei stări de sănătate ( sau a ingrijitorului atunci când persoana cu ID nu este capabilă să răspundă)
Epilepsia • Fiind frecvent întalnită la persoanele cu ID se insistă asupra acestei afectiuni: • medicaţie • Număr de crize • Spitalizari de urgenţă • Controale periodice
Sănătatea dentară Se inregistreaza • suferinţa de cauză dentară, cât şi • accesibilitatea la îngrijiri în cadrul unui cabinet stomatologic
Alte boli cronice ,cu exceptia epilepsiei Pentru care se face evaluarea sunt: Astmul, boala alergică, diabetul, cataracta, HTA, boli cardiace, AVC, hemoragii cerebrale, bronşita cronică, reumatism, osteoporoza, ulcer gastrointestinal,tumori, migrenă-cefalee frecventă,constipaţie, hipo-hipertiroidism,
Sănătatea mintală • Este evaluată separat prin chestionare la care răspunde o persoană din anturaj folosind două instrumente specifice ptr evaluarea persoanelor cu ID
Senzori • Presupune atât inregistrarea gradului de afectare a vederii căt şi nevoia de corecţie sau tratament cât şi existenţa corecţiei • Înregistrarea gradului de afectare a auzului, existenţa unui aparat auditiv • Pentru ambele cazuri gradul de disabilitate şi influenţa disabilităţii senzoriale asupra vieţii sociale
Mobilitate • Se urmăreste: • Capacitatea de deplasare (mers) • Lungimea distantei pe care o poate parcurge, limitarea capacităţii de efort • Nevoia de sprijin pentru deplasare, activităţi casnice, îngrijirea propriei persoane
Factori determinanţi Activitatea fizica: • Posibilitatea de a face exerciţii fizice controlat de un specialist • Mersul pe jos • Fizioterapie şi recuperare
Schimbare de comportament • Folosind: The PAS ADD Checklist si Aberrant Behaviour Checklist • Factori comportamentali: fumat, consumul de alcool
Medicaţie psihotropă • Medicaţie recomandată • Mod de administrare • Respectarea dozelor şi a ritmului de administrare
Sistemul sanitar Spitalizare • Număr de vizite la spital în ultimul an, număr de zile de internare • Prezentări de urgenţă la camera de gardă
Contactul cu specialiştii • Consultaţii la psihiatru • Psiholog • Fizioterapeut • Medicina ocupatională • Alţi specialişti • Vizite la medicul de familie
Controlul stării de sănătate • Control la MF • Măsurarea TA • Screening pentru cancer de sân; de col uterin; de prostată • Screening pentru alte tumori • Colesterol, glicemie
Promovarea sănătăţii • Educaţie sanitară • Recuperare • Vaccinare :antitetanos, antigripal, pentru hepatită
Discuţii • Datele preliminarii colectate ne permit obţinerea unei imagini asupra a stării de sănătate a persoanelor cu disabilitate intelectuală • Se pot trage concluzii asupra nevoilor de îngrijire • Se pot dezvolta planuri de asistenţă medico socială
Concluzii • Deşi legislaţia română prevede un sistem modern de protecţie pentru persoanele cu ID în practică nu se regăsesc • Există o mare diferenţăîntre accesibliltatea la servicii între rural şi urban • Sunt domenii în care nu exista specialişti sau servicii disponibile • MF este singurul profesionist la care au acces toate persoanele intervievate
Implicaţii • La nivelul asistenţei primare e nevoie de instruire pentru abordarea problematicii persoanelor cu ID • Este nevoie de programe speciale pentru sănătatea dentară, medicii stomatologi au nevoie de instruire specială pentru a le acorda îngrijiri • Terapia ocupaţionalăşi programele de integrare socială nu sunt dezvoltate la nivelul judetului
Pentru MF • Sunt necesare programe de ingrijire a persoanelor cu ID şi o bună colaborare cu alte specialităţi, aceste persoane având o patologie multiplă necesită îngrijiri complexe • Îngrijirii bolilor cronice la această categorie de pacienţi ar trebui să fie dezvoltată în cadrul unor programe naţionale de sănătate