250 likes | 421 Views
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI ŞCOALA CU CLASELE I –VIII Nr. 1 „ IORGU RADU ” BÂRLAD !. V ă prezint ă activitatea nr. 4 a proiectului PARTENERI Î N CREA Ţ IE Ş I INFORMARE PENTRU O Ş COAL Ă A COMUNIT ĂŢ II “S Ă NE DOCUMENT Ă M!”. PARTENERII PROIECTULUI.
E N D
INSPECTORATULŞCOLARJUDEŢEANVASLUIŞCOALA CU CLASELE I –VIII Nr. 1 „IORGURADU” BÂRLAD! Văprezintăactivitatea nr. 4 a proiectului PARTENERIÎN CREAŢIE ŞI INFORMAREPENTRU O ŞCOALĂ A COMUNITĂŢII “SĂ NE DOCUMENTĂM!”
PARTENERII PROIECTULUI • Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1 “Iorgu Radu”, Bârlad • Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1 Zorleni • Liceul Pedagogic “Al. Vlahuţă”, Bârlad • Grupul Şcolar Agricol, Puieşti • Biblioteca Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 1 “Iorgu Radu”, Bârlad • Biblioteca Municipală Stroe Belloescu, Bârlad • Protopopiatul Bârlad • Parohia Rădăeşti, comuna Bogdăniţa, Vaslui
ACEASTĂ TEMĂ CUPRINDE: • atestările documentare ale localităţilor; • date inedite din istoria localităţilor; • contribuţia unor personalităţi la renumele oraşului Bârlad şi a localităţilor rurale menţionate mai sus ; • instituţii şi zone de interes;
MUNICIPIUL BÂRLAD • Prima atestare documentară a acestei localităţi, provine dintr-un act de danie acordat de Alexandru cel Bun la 28 iunie 1401, unde printre martorii ce luaseră parte la emiterea sa este amintit boierul Negru de la Bârlad. • În anii 1439 şi 1440, târgul Bârladului a fost prădat şi ars de tătari; • În timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1451-1504), la Bârlad se afla reşedinţa vornicului Ţării de Jos a Moldovei. Şi aci a funcţionat temporar Cancelaria domnească de unde Ştefan a emis unele documente privitoare la Târgul Bârladului; • În urma bătăliei cu turcii din ianuarie 1475, Ştefan construieşte o fortificaţie din pământ cunoscută sub denumirea de Cetatea de Pământ de la Bârlad, situată în partea estică a târgului, în lunca râului Bârlad;
Documentele atestă şi prezenţa altor domnitori la Bârlad (Petru Rareş, Petre Şchiopul, Alexandru Lăpuşneanu). • Printre construcţiile care au dăinuit peste timpuri, despre a căror existenţă stau destule mărturii documentare, este Biserica Domnească, amplasată în centrul civic al oraşului , a cărei construcţie datează din timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653); • Secolul al XIX-lea şi începutul revoluţiei de la 1848 deschid un nou capitol în evoluţia istorică a Bârladului; • Înfăptuirea Unirii din 1859 a fost obiectivul de luptă care a însufleţit masele, în fruntea cărora se aflau cele mai prestigioase personalităţi printre care: Manolache
C. Epureanu, Ioan Popescu, Iorgu Radu şi alţii, prin care oraşul Bârlad cunoaşte o dezvoltare pe multiple planuri alături de celelalte oraşe ale ţării. • La 1 decembrie 1832 se deschide prima "Școală de băieți nr.1“ din Bârlad; • Învăţământul secundar este făcut la 2 octombrie 1846 când ia ființă "Clasul real Gh. Roșca Codreanu“; • În anul 1858, "Clasul Real Codreanu" se transformă în gimnaziu, fiind singurul oraș din Moldova, cu excepția Iașului, în care funcţionează un gimnaziu. • În anul 1909 profesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei biblioteci publice și a unui muzeu. • Printre societăţile cultural-literare existente în Bârlad se număra şi "Academia Bârlădeană", înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuţa,Tudor Pamfile.
INSTITUŢII DE CULTURĂ TEATRUL VICTOR I. POPA • Din documente păstrate la muzeul "Vasile Pârvan", se constată că, în prima jumătate a secolului al XIX - lea, exista o sală de teatru la Bârlad, unde dădeau spectacole publice trupele sosite în turneu pe aceste meleaguri, printre care s-a aflat şi marele actor Matei Millo. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea au jucat pe scena bârlădeană Aristitza Romanescu şi Constantin Nottara. • Prin Decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular al fostei regiuni Bârlad şi a avizului Ministerului Culturii ia fiinţă pe data de 20 martie 1955 Teatrul de Stat - Bârlad".
MUZEUL VASILE PÂRVAN • Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public. • Printre aceştia, la loc de cinste stă prof. Stroe Belloescu care din averea sa personală a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. • Muzeul, în cei 90 de ani, a primit mai multe donaţii, provenite din partea unor mari personalităţi precumprof. dr. doc. Ion Chiricuţa (1917-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei.
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ “STROE S. BELLOESCU” • Prima bibliotecă a Bârladului, care este şi prima bibliotecă publică din ţinutul Tutova, se constituie la 15 noiembrie 1906, ca urmare a iniţiativei unui grup de intelectuali în fruntea cărora se afla poetul George Tutoveanu. • Primul catalog inventar al cărţilor bibliotecii din perioada decembrie 1906 – februarie 1907 • 1907 ne prezintă un număr de 10 donatori, între care întâlnim şi numele Alexandru Xenopol, • Spiru Haret, Nicolae Iorga, Emil Gârleanu.
“ACADEMIA BÂRLĂDEANĂ” • Înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuța, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. • Aici s-au format oameni de înaltă valoare culturală şi au trecut ilustre nume ale literaturii şi ştiinţei româneşti: Nicolae Iorga, George Enescu, Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu,Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții.
Casa Memoriala "Gheorghe Gheorghiu Dej“ Bârlad; • În această casă, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, s-a născut Gheorghe Gheorghiu Dej, pe data de 8 noiembrie 1901, cel care a fost primul preşedinte al R.P.României, în perioada 1961-1965. PAVILIONUL MARCEL GUGUIANU • A urmat cursurile unei școli primare din Bârlad și o parte a celor secundare pe care le termină în Galați. În continuare a frecventat cursurile și lucrările "Școlii de Belle arte" din București (1941 – 1945), la clasa lui Corneliu Medrea. A funcționat ca profesor de desen și caligrafie la școlile din Bârlad: Liceul "Gh. Roșca Codreanu", "Liceul Comercial de băieți", "Liceul Industrial de băieți”.
Casa memorială Cuza Se află situată în cartierul Podeni din Bârlad şi a fost construită în jurul anului 1812 de către familia Cuza. Ion Cuza, care a trăit toată viaţa la Bârlad, era fiul lui Gheorghe Cuza, frate cu Ion Cuza, tatăl domnitorului. Locuitorii Bârladului au renovat casa în care s-a născut şi au amplasat o placă în faţa casei, la 20 martie 1990. Casa Tudori din Bârlad Printre numeroasele neamuri boiereşti din Moldova se numără şi Tudoreştii, Monument de arhitectură în stil neoclasic, clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către Alexandru Tudori. Casa a fost frecventată de unioniştii bârlădeni, iar la parter a funcţionat Şcoala nr.4 între 1868-1870.
Casa Eugen Bulbuc Este situată în Bârlad, pe Bulevardul Epureanu şi a fost declarată monument istoric. Aici au fost găzduiţi în timpul vieţii muzicianului, numeroase personalităţi şi oameni de cultură: Alexandru Vlahuţă, Gheorghe Ştefănescu, George Enescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga, Victor Ion Popa, cântăreaţa de operă Elvira Popescu. Casa Silvian din Bârlad Casa Silvian” sau “Casa personalităţilor” a fost construită în anul 1925, de către inginerul SilvianIsider şi a fost zidită drept casă de protocol pentru Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad. A fost locuinţă până în momentul naţionalizării caselor.
Gradina Publică din Bârlad Întemeietorul conform legendei, Grădina Publică din oraşul Bârlad este cea mai veche zonă verde, datând din anul 1834. Aceasta a fost realizată în partea de nord a oraşului, aici locuind majoritatea boierilor, într-o zonă ce nu fusese atinsă de urbanizare. Legenda spune ca în 1834, domnul Moldovei, Mihail Grigoriu Sturdza voievod, întorcându-se de la Constantinopol s-a oprit în târgul Bârladului la o masă domnească la care au asistat boierii şi soţiile lor, între care şi eruditul boier Iordache Iamandi, cu soţia sa Marghioala. Pentru că femeia era de o frumuseţe deosebită. pentru ea domnitorul a dat ordin ca să întemeieze în exteriorul târgului un parc de 15 hectare. Casa Sturdza Situat pe strada Vasile Pârvan nr. 4, clădirea monument a fost construită la sfârşit de sec. XVIII - XIX şi a aparţinut lui Alecu (Alexandru) Sturdza, Spătar.Din anul 1980-1993, clădirea a fost consolidată, devenind sediul secţiei de artă, unde au fost expuse 7 colecţii intrate ca donaţii în patrimoniul muzeului. Una dintre fiicele sale, Maria, s-a căsătorit cu boierul unionist Costache Epureanu
Şcoala Nr 1 “Iorgu Radu” Bârlad Această şcoală a fost înfiinţată de Iorgu Radu în anul 1921, fiind un liceu de fete. Înfiinţarea unui liceu de fete devenise o necesitate obiectivă după primul război mondial în oraşul Bârlad, oraş cu o intensă viaţă culturală şi apreciat de George Călinescu ca fiind un adevărat “Weimar” al Moldovei. Odată cu trecerea timpului, Liceul de fete “Iorgu Radu” din Bârlad a cunoscut o serie de transformări: de la liceu de fete s-a trecut la forma de Şcoală elementară de 7 ani şi Liceu de fete (1948) până la transferarea tuturor elevilor de liceu în cadrul Complexului şcolar inaugurat în 1958.Învăţământul bârlădean a suferit importante transformări pe parcursul anilor ca urmare a măsurilor luate de regimul comunist. Şcoala a purtat diferite denumiri precum: *1958 “Şcoala generală de 7 ani – nr.1”*1962-1965 “ Şcoala generală de 10 ani – nr.1”*1965-1966 „Şcoala generală nr.1”*1967-1973 „Şcoala generală de 10 ani – nr.1”*1974-1977 „Şcoala generală nr. 1”*1979-1996 „Şcoala nr.1 cu clasele I – VIII ”
Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad Frații Gheorghe Roșca Codreanu și Neculai Roșca Codreanu sunt fundatorii liceului și școlii secundare-profesionale de fete din Bârlad. Inaugurarea actualei clădiri s-a făcut la 27 aprilie 1886. În decursul timpului, instituția de învățământ a avut mai multe denumiri. Întâi s-a numit Gimnaziul “Codreanu” (1858), apoi Liceul “Codreanu”(1864 ). Liceul “Codreanu” era al patrulea liceu înființat în cele două țări românești, după cele din București Iași și Craiova, în urma reformei învățământului, din 1864, inițiată de Alexandru Ioan Cuza. La împlinirea unui secol de existență (1946 ) a devenit Colegiul Național “Gh. Roșca Codreanu”, apoi Liceul “Gh. Roșca Codreanu” și din nou Colegiul Național “Gh. Roșca Codreanu”, din 1996.
LĂCAŞURI DE CULT • Biserica “Domnească” cu hramul Adormirea Maicii Domnului este situată în centrul civic al oraşului. Prima construcţie datează din anul 1636 şi este atribuită domnitorului Vasile Lupu. • Biserica “Sf. Ilie”, situată în imediata apropiere a pieţei centrale a oraşului, în partea de est, este atestată ca biserica de lemn, în anul 1795. Construcţia din zid, aşa cum se prezintă azi, a fost realizată între anii 1859-1869. • Biserica”Sf. Dumitru”, situată pe strada Vasile Lupu, în vecinătatea primăriei municipale. Prima atestare documentară datează din anul 1692. A fost refăcuta în anul 1833
PERSONALITĂŢI BÂRLĂDENE • Alexandru Ioan Cuza născut la 20 martie 1820 Bârlad – d.15 mai 1873 Heidelberg, Germania, a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două țări române. • George Tutoveanu (n. 20 noiembrie 1872, Bârlad - d. 18 august 1957, Bârlad) a fost un poet român. George Tutoveanu, ca poet idealist, afirmat în publicații sămănătoriste, a publicat următoarele volume:Albastru (1910), Balade (1919), Tinerețe (1924), Patria (1924), Sonete, București, Tipografia „Bucovina“, 1938, Poezii, Editura Pentru literatură, 1968 - volum apărut postum.
Tudor Pamfile (1883 – 1923) a fost un scriitor român. A urmat la Tecuci cursurile ultimelor două clase primare, precum și studiile gimnaziale. După terminarea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Aici a scos revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin”. A sprijinit îndeaproape apariția revistei „Freamătul”, care a apărut la Tecuci în anul 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. • Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, primul dintre cinci copii ai Anastasiei și ai lui Neculai Toniţă. Frecventează școala primară de băieți nr.2 și urmează Gimnaziul real "Manolache K. Epureanu" din Bârlad. În 1902 părăseşteBârladul pentru a se înscrie la Școala națională de Belle-Arte din Iași, avându-i printre profesori pe Gheorghe Popovici și Emanoil Bardasare.
Victor Ion Popa (n29 iulie1895, comuna Grivița, d.30 martie1946, București)) a fost un om de teatru și literat polivalent care a adus, prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică, o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. • A fost un scriitor de mare talent, autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară: Sfârlează cu fofează; Meșterul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu; Velerim și Veler Doamne. • Elena Farago s-a născut pe 29 martie la Bârlad în familia Francisc și Anastasia Paximade. În anul1890 rămâne orfană de mamă și este nevoită să se ocupe de îngrijirea surorilor mai mici. A compus poezie pentru copii (Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Cloșca, Sfatul degetelor, Motanul pedepsit). • Este laureată de către Academia Română cu Premiul „Adamachi” pentru volumele „Șoapte din umbră” (1908) și „Traduceri libere” (1908), iar apoi pentru volumele „Șoaptele amurgului”, „Din traista lui Moș Crăciun”, apărute în 1920.
Părintele Toma Chiricuţa (1887-1971)a fost un preot ortodox, teolog şi scriitor, dar mai ales mărturisitor al dreptei credinţe şi al libertăţii neamului românesc. Părintele s-a născut în anul 1887, în localitatea Odaia, comuna Bursucani, judeţul Vaslui, şi a trecut la cele veşnice în anul 1971, în localitatea Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. Părintele Toma Chiricuţa a fost unul dintre cei mai populari tâlcuitori ai Sfintelor Scripturi din perioada interbelică. • Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad - d. 24 aprilie 2008, București) a fost un poet, dramaturg, traducător și director de editură român. Își face debutul poetic în revista Flacăra Iașului în iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa Mică dramă, care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești, fiind montată „într-un spectacol coupé“ cu Vin soldații de George Astaloș, în regia lui Radu Boroianu. În anul 1968 îi apare volumul de debut Rod, precum si altele de-a lungul carierei sale.
Biserica parohială „Sf. Nicolae” Puieşti-Sat • Localitatea a primit numele de Puieşti -Sat pentru a se deosebi de târgul Puieşti, care a apărut mai târziu decât satul, în 1839. Satul este component al comunei Puieşti şi se află aşezat pe dreapta pârâului Tutova, pe coasta răsăriteană a unei coline. • aceste locuri au fost consemnate în documente încă de la începutul secolului al XVI-lea la 14 martie 1502 • În 1872 Puieştii era reşedinţa comunei cu acelaşi nume. La sfârşitul secolului al XIX-lea în întreaga comună erau 209 case şi 863 locuitori. În 1912 Puieşti Sat avea 772 locuitori. Numărul lor avea să crească până în 1930 la 933, în anul 1936 având 220 de familii cu 890 de suflete. • În prezent în Puieşti Sat sunt 135 familii.
şcoala cu cls i-viii nr.1 zorleni / parohia rădăeşti • Comuna Zorleni cuprinde satele: Popeni, Simila, Dealu Mare. Şcoala în care au învăţat locuitorii din zona a fost înfiinţată în anul 1816 de Alecu Calimah. Astăzi există în întreaga comună cinci şcoli generale, şase grădiniţe şi Grupul Şcolar Agricol „Marcel Guguianu” Zorleni. • Lăcaşuri de cult: • Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” din satul Dealul Mare este ctitorita în anul 1794 de Ioan Codreanu. • Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Popeni este construită în anul 1811 de Costache Greceanu.
Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Simila este construită în anul 1811 de vornicul Nicolae Greceanu şi soţia sa Elena. • Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din satul Zorleni este ctitorită de maiestatea sa Carol I regele româniei între anii 1884-1888. • MânăstireaBujoreni ( măgaru ) exista din secolul XVI şi are ca hram “Adormirea MaiciiDomnului”; Construită din voie dumnezeiască din descoperirea minunată a icoanei MaiciiDomnului . • Biserica cu hramul ”Sfântul Nicolae” din parohia Rădăeşti comuna Bogdăniţa este construită în anul 1852.
Personalităţi Bârlădene • Alexandru Ioan Cuza • Andreea Răducan • Anton Holban • Manolache Costache Epureanu • Cezar Ivănescu • Ernest Juvara • Gheorghe Gheorghiu-Dej • Gheorghe Palade • Ionel Teodoreanu • Marcel Guguianu • Nicolae Tonitza • Nicolae Cocea • Nicolae Tonitza • Ștefan Procopiu • Vasile Sturdza • Victor Ion Popa • Titi Aur • Stroe S. Belloescu • Max Goldstein • Elena Farago • Alexandru Philippide • Virgil Duda • George Tutoveanu • Florin Ciorăscu • Ion Dimitriu-Bârlad • Constantin Hamangiu • Constantin T. Nicolau • Martin Bercovici • Constantin Manolache • Barbu Zaharescu • Ion Chiricuță • Victor Cristea • Victor Ion Popa • Valeriu Lazarov • Cicerone Poghirc • George D. Pallade • Nicolae Cocea