1 / 6

OBICEIURI Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

OBICEIURI Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN. Din cele mai vechi timpur i obiceiurile str ă vechi de C r ă ciun se fac intocmai ca ş i cum se f ă ceau î nainte, dar î n unele sate nu sunt respectate chiar a ş a de mult. PROECT REALIZAT DE : BURLAN BIANCA Clasa a VI-a

danika
Download Presentation

OBICEIURI Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. OBICEIURI ŞI TRADIŢIIDE CRĂCIUN Din celemaivechitimpuriobiceiurile străvechi de Crăciun se fac intocmai ca şi cum se făceau înainte,dar în unele sate nu suntrespectatechiar aşa de mult. PROECT REALIZAT DE: BURLAN BIANCA Clasa a VI-a PROFESOR COORDONATOR: BULDUR DOINA

  2. Împodobirea bradului Tradiţiaîmpodobiriibraduluişi a casei cu crenguţe de brad este un obiceipreluatpe la jumatateamileniuluitrecut de la triburilegermanice, bradulsimbolizandprin forma satriunghiulara Sfânta Treime, iarpodoabele cu care bradulesteîmpodobitsemnificândcunoaştereaşibogaţia,asemeni pomuluisacru din GradinaEdenului, in care se gaseau merele-fructele cunoaşterii. Dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copacritual tăiat la nuntasau la moarteacuiva. Obiceiulîncă se păstrează în regiuni din OlteniaşisudulBanatului. Astfel, in cadrulritualului de inmormantarebradulreprezenta ’’nunta” mortului cu divinitateaşinatura. Bradul, impodobitîn vechime cu fructe, flori, nucipoleite, lumânărele şi panglicisimbolizapomul vieţii, arborelefertilizator, de bun augur. Simbolul braduluise regăseşte in foartemultepiesede artă popularăprecumcovoarele, ştergarele şi iile.

  3. SARBĂTORIREA NAŞTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS Naşterea Domnului Iisus Hristos este celebrată în această perioadă. Noi toţi ştim că cei trei magi s-au ghidat după steaua care vestea naşterea domnului Iisus Hristos.

  4. COLINDATUL Dimineaţa pornesccopiii la colindatinainte săse luminezepentruca Naşterea Domnului s-a petrecut in taina nopţii, in prezenţa animalelor, a stelelor, a păstorilor şi a ingerilor. In alteparticopiiimerg in fapt de seara. Existamulte sate in care dimineaţa vestesc Naşterea luiIisuscopiiimici, searamisiuneaeste preluată de flăcăi de 17-18 anisaude adulţi iar in Gorjse adunăsearala capătul satului multă lume(in special copiişi bătrâni) şi toţi pornesc la colindat ca un singurgrup. In părţile Ardealuluicolindulincepe după Sfânta Liturghie din prima zide Crăciun şi se desfăşoarăpeparcursulcelortreizilede sărbătoare. Se colindă la poartă, in curtesaula fereastră. Prinunelelocuriesteprimitin casă săcolindeoricinearveni. Copiiidin Sălaj şi Hunedoara colindă la fereastrăiartineriişi perechile căsătorite in casă. In celemaimulte sate ale ţării necunoscuţii colindăin curtesaula fereastrăiarrudeleşi prieteniiin casă. In LiteniSuceava se colindala fereastră, iaridentitateacolindatoriloreste dezvaluită dupăterminareacolindului. Ca răsplatăpentruvestirea Naşterii, Colindătorii primescdiferitedaruri: colaci, mere, nucişi mainoubani. Atunci când colindătorii sunt flăcăi sau adulţi se imparteşi băutură.

  5. TIPURI DE COLINDE Jocul caprei este binecunoscut si nelipsit acestui spatiu. Capul de capra este sculptat in lemn, maxilarul inferior fiind mobil tocmai pentru a putea clampani in timpul dansului. Capul caprei mai este impodobit cu oglinzi si panglici multicolore. In anumite sate bucovinene exista mai multe capre, adesea insotite de alte trei personaje mascate numite ciobanul, mosul si baba. Jocul caprei este acompaniat la fluier, personajele rostesc strigaturi pline de haz; in timpul jocului sunt evidentiate mai multe faze din viata acestui animal-simbol al fertilitatii - capra care se suie in copac, care se imbolnaveste si moare, moment in care ciobanul se sperie si declanseaza un dialog cu animalul. Miraculoasa inviere a caprei este asteptata si se produce spre bucuria intregii asistente. De asemeneaconsideratsacru, cultulursului, prezent in acestelocuriinca de pevremeadacilor, are conotatiispeciale in Bucovina. Rareorimaisuntastaziintalnitemasti care sa fie confectionate din piele de ursveritabila. O alta forma arhaica de intruchipare a ursuluiestecea a mastilor din paie de ovaz (specificazoneiGuraHumorului). Imbracareasidezbracareaursului se desfasuracandva in cadrulunui ceremonial aparte. Printrecelemaispectaculoase, jocurile cu ursulrespecta la randullormaimulteetapesimbolice: rostogolirea in cerc, batutulsimoartea, inviereasicatarareaacestuiape un toiag - devenitastfelosiacerului (axis mundi). Jocul cu ursul se petrece la comandaursarilorimbracati multicolor siacompaniati de tobe. La incheiereajocului, ursulredevineliber, face tumbe, se joacasimulandatacuriasupraasistentei. Simbol al regenerariinaturii, patron al anotimpurilor in desfasurareciclica, ursulesteastfelimagineafortei, vitalitatiisibucuriei de-a trailiber in deplinaarmonie cu natura.

  6. IMAGINI CU TIPURI DE COLINDE JoculCaprei JoculUrsului

More Related