200 likes | 405 Views
3 a . IZOLAREA BOLNAVILOR CU BT. Cea mai mică suspiciune diagnostică de BT obligă medicul să procedeze la izolarea imediată a cazului. Izolarea cazurilor de BT se face: - obligatoriu la spital (ordin al MS) - se po a t e face şi la domiciliu. 1) spital.
E N D
3a. IZOLAREA BOLNAVILOR CU BT • Cea mai mică suspiciune diagnostică de BT obligă medicul să procedeze la izolarea imediată a cazului. • Izolarea cazurilor de BT se face: - obligatoriu la spital (ordin al MS) - se poate face şi la domiciliu.
1) spital • pentru boli cu difuzibilitate şi contagiozitate mare şi cu evoluţie clinică gravă • evacuarea bolnavului de la domiciliu se va face în maximum 24 de ore de la depistare • transportul la spital se va face cu autosanitara, câte un singur bolnav sau, eventual în caz de epidemii, mai multe cazuri de aceeaşi afecţiune • dezinfecţie în focarul de boală • ţine cont de criterii epidemiologice şi clinice • se face în primul rând pentru bolnavi şi suspecţi în infecto-contagioase şi secţii de profil (dermatologic - sifilis, parazitologic) • pe cât posibil se face izolarea pe etiologii • în cazuri incerte => în filtre de izolare (izolatoare-filtru) • durata izolării se calculează pe baza perioadei de contagiozitate a bolii • durata izolării se extinde pe toată durata de contagiune a bolii • BT cu internare obligatorie sunt următoarele: antraxul, botulismul, difteria, febra tifoidă, hepatitele virale, holera, meningitele,poliomielita şi alte neuroviroze paralitice, scarlatina, septicemia, tetanosul, lepra, malaria, pesta, rabia, sifilisul (formele contagioase), tuberculoza (formele contagioase), variola, complicaţii postvaccinale.
2) izolarea la domiciliu • se face pentru boli pentru care riscurile epidemiologic şi clinic sunt reduse • este necesar avizul medicului epidemiolog • dacă există condiţii de izolare la domiciliu • durata izolării se extinde până la dispariţia contagiozităţii bolii • la o formă gravă, complicaţii => se internează în spital • pentru unele îmbolnăviri este necesară şi izolarea contacţilor la domiciliu
3b. IZOLAREA CONTACTILOR Contacţii sunt persoanele din jurul bolnavului (în perioada de contagiune) sau cele din jurul purtătorului de germeni. • Izolarea se face de obicei la domiciliu. Excepţie fac cazurile de holeră sau pestă (ciumă) când se face internarea în spital. • Durata izolării contacţilor coincide cu perioada maximă de incubaţie a bolii, calculată de la ultimul caz izolat, ea prelungindu-se cu 1-2 săptămâni peste incubaţia maximă pentru cei care au primit imunoglobuline. Administrarea de imunoglobuline: • se face rar • pentru unele boli, când se administrează imunoglobuline, se prelungeşte perioada de izolare cu până la 1-2 săptămâni peste perioada maximă de incubaţie a bolii • dă protecţie parţială: dă o formă mai uşoară, creşte perioada de incubaţie • nu tot timpul dau protecţie totală.
4. ÎNREGISTRAREA ȘI RAPORTAREA CAZURILOR DE BT ÎNREGISTRAREA reprezintă întocmirea unei evidenţe a acestor îmbolnăviri. Evidenţa bolnavilor cu BT se face în: • registrul de consultaţii medicale • fişa de consultaţie medicală a pacientului • registrul de evidenţe speciale pentru BT a dispensarului medical teritorial • registrul de BT al DSP • fişe de anchetă epidemiologică pentru cazurile sau focarele de BT.
4. ÎNREGISTRAREA ȘI RAPORTAREA CAZURILOR DE BT RAPORTAREA reprezintă informarea tuturor unităţilor cu profil epidemiologic despre existenţa acestor îmbolnăviri (cazuri). • reglementări legale - Ordine ale MS.
4. ÎNREGISTRAREA ȘI RAPORTAREA CAZURILOR DE BT În funcţie de gravitatea, contagiozitatea şi difuzibilitatea care caracterizează BT, există mai multe modalităţi de raportare, şi anume: • nominală – FIȘA UNICĂ DE RAPORTARE CAZ DE BT • numerică. • la aceste 2 modalităţi de raportare se adaugă BT cu declarare de urgenţă-telefonică şi cele cu declarare internaţională.
4a). BT cu declarare nominală obligatorie pe fişe: • se face pe formulare tipizate pentru fiecare caz, numite fişe de declarare a cazului de BT. • bolile cu acest tip de declarare coincid cu bolile cu internare obligatorie
4b). BT cu declarare de urgenţă – telefonică: Pentru unele boli după depistare se face declarare telefonică de urgenţă la DSP a cazurilor noi de: • holeră • malarie • tifos exantematic • difterie • poliomielită • febră tifoidă • rabie • tetanosul.
4b). BT cu declarare de urgenţă – telefonică telefon URGENT se face şi pentru: • focarele de toxiinfecţie alimentară – se face raportare la: - > 3 cazuri în mediul urban -> 5 cazuri în mediul rural. • focare de infecţii nozocomiale • focare explozive de BT din colectivităţi (de copii) cu peste 3-5 cazuri pentru infecţiile streptococice, stafilococice, hepatite virale, dizenterie, salmoneloze, enterocolite acute, gripă, rujeolă, tuse convulsivă • focare explozive cu peste 10-20 cazuri de varicelă, rubeolă, parotidită epidemică • focare trenante din colectivităţi care afectează peste 1/3 din efectiv.
4c). BT cu declarare numerică: • se comunică doar numărul/perioada îmbolnăvirilor • declararea se face fără datele personale ale bolnavilor • se face raportarea numărului de îmbolnăviri pe grupe de vârstă. • declararea numerică se face: - anual - trimestrial - lunar - săptămânal - zilnic.
4d). BT cu declarare internaţională: • MS către OMS: exemplu pentru gripa aviară • este în funcţie de situaţia epidemiologică loco-regională • România face declarare internaţională către OMS pentru: - holeră - malarie - tifosul exantematic - infecţia HIV/SIDA. Pentru BT, înregistrarea şi declararea (raportarea) cazurilor se face în cadrul sistemului informaţional, în care sunt angrenate următoarele instituţii: • dispensarele medicale teritoriale • ambulatoriile de specialitate • unităţile sanitare cu paturi (spitale) • DSP judeţene • centrele judeţene/regionale de transfuzie sanguină • institutele de sănătate publică • MS.
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ ÎN FOCARUL DE BOALĂ TRANSMISIBILĂ Se fac 2 tipuri de anchetă epidemiologică: • preliminară (orientativă) • definitivă (de aprofundare).
a). Ancheta epidemiologică preliminară Are 3 obiective: • stabilește diagnosticul de urgență – diagnostic orientativ • evaluarea posibilităților de extindere a focarului • elaborarea măsurilor de urgență pentru lichidarea focarului (izolare,…).
b). Ancheta epidemiologică definitivă Are următoarele 3 obiective: • obținerea de date privind potențialul epidemiologic al bolii sau focarului • evidențierea factorilor structurali ai procesului epidemiologic (sursă transmitere) • stabilirea planului de măsuri de combatere.
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ Are 4 etape de lucru: • culegerea de date din focar • prelucrarea acestor date • interpretarea rezultatelor • elaborarea măsurilor de control • verificarea eficienței măsurilor luate în focar.
CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE Fazele de control al BT • Controlul bolilor infecţioase este dat de măsuri de combatere şi măsuri prevenţionale. • Controlul măsurilor epidemiologice prin care trece o boală infecto-contagioasă parcurge (se desfăşoară) 3 faze (etape): - faza de reducere - faza de eliminare - faza de eradicare.
1). Faza (etapa) de reducere: • reprezintă evoluţia unei boli până la forma sporadică restrânsă (câteva cazuri, foarte puţine) realizată printr-o supraveghere epidemiologică corectă. • se reduce morbiditatea specifică: incidenţa şi prevalenţa bolii • se face prin: - triaje epidemiologice - supraveghere. • măsuri prevenționale și de combatere: - depistarea şi neutralizarea surselor de germeni - se iau măsuri de limitare sau stopare a transmiterii. • exemple: în ţara noastră sunt vizate majoritatea BT.
2). Faza (etapa) de eliminare: • reprezintă restrângerea incidenţei bolii, deci înlăturarea bolii clinic manifeste fără a înlătura total posibilitatea infecţiei dar cu existenţa agenţilor cauzali circulanţi în teritoriu • nu am boală, dar avem agentul patogen circulant • limitarea receptivităţii colective se face prin măsuri de imunoprofilaxie activă (vaccinările profilactice obligatorii): - difterie – dă imunitate solidă - rujeolă - poliomielita – în trecut. • NU apar deloc cazuri de boală în această etapă datorită antecedentelor vaccinale sau avem cazuri sporadice datorate deficienţelor în acţiunile vaccinale • exemple: - în ţara noastră – azi există o singură boală în această fază – tetanosul la nou-născut - iniţial, în 2003 mai erau şi: difteria şi poliomielita – azi s-a evoluat către faza de eradicare - difteria – nu mai este de >10 ani - poliomielita: - iniţial postvaccinală - în ’93 –cu virus sălbatic - apoi a devenit neendemică - ţinta OMS/2005 a fost eradicarea globală.
3). Faza (etapa) de eradicare: • caracterizată prin dispariţia agentului patogen din teritoriu însă populaţia este receptivă faţă de acest agent etiologic • este eliminat agentul patogen şi consecutiv şi incidenţa bolii scade la 0 • NU se mai realizează imunoprofilaxie – risc de reimport de boală (pot apare cazuri de import) • este de 2 feluri: - globală - regională. • exemple: - în ţara noastră sunt vizate 5 boli: -malaria, holera, tifosul exantematic, difteria şi poliomielita – pentru aceste boli încă se continuă imunizarea – pentru a creşte titrul protectiv - pe glob: - variola – este singura boală eradicată (1981) - obiectiv OMS: - poliomielita (2007)– supraveghere extinsă – PAFS= paralizie acută flască – virus polio vaccinal sau sălbatic.