Imi plac complexitatea si contradictia in arhitectura.

2. MANIFEST Imi plac complexitatea si contradictia in arhitectura. Nu-mi plac incoerenta si arbitrariul arhitecturii fara valoare si nici incalceala pitorescului si expresionismului. Dimpotriva, ma refer la o arhitectura complexa si contradictorie bazata pe bogatia si ambiguitatea experientei moderne, inlusiv acea experienta inerenta artei.

3. MANIFEST Peste tot, exceptand arhitectura, complexitatea si contradictia au fost luate in posesie, de la teoriile lui Godel despre inconsistenta in matematica analizele poeticii “dificile” a lui T. S. Eliot si pana la definirea calitatii paradoxale a picturii lui Josef Albers.

4. MANIFEST Dar arhitectura este in mod necesar complexa si contradictorie prin insasi includerea celor trei elemente traditionale vitruviene: utilitas, firmitas si venustas. Iar astazi cerintele de program, structura, echipare tehnica si expresie, chiar si la cladiri aflate in cel mai simplu context, sunt diverse si conflictuale intr-un mod ce nu putea fi imaginat cu putin timp in urma.

5. MANIFEST Dimensiunea si scara crescanda a arhitecturii in planificarea urbana si regionala se adauga acestor dificultati. Imi place sa primesc provocarile si sa exploatez incertitudinile. Imbratisand contradictia tot atat de bine ca si complexitatea, urmaresc sa obtin tot ata de bine vitalitate si validitate.

6. MANIFEST Arhitectii nu mai pot sa-si permita sa fie intimidati de limbajul puritanic moral al arhitecturii moderne ortodoxe. Imi plac elementele hibride mai curand decat cele “pure”, cele care fac compromisuri mai mult decat cele “curate”, prefer elementele distorsionate celor “sincere”, cele ambigue celor “articulate”, parsive in acelasi timp impersonale, banale dar si “interesante”, mai curand conventionale decat “cautate”, adaptabile si nu rigide, redundante mai curand decat simple, remanente dar si inovatoare, inconsistente si echivoce mai curand decat directe si clare.

7. MANIFEST Sunt pentru vitalitatea dezordonata in dauna unitatii evidente. Includ “non sequitur” (nu decurge) si proclam dualitatea. Sunt pentru bogatia de semnificatii mai mult decat pentru claritatea mesajului, pentru functia implicita la fel de bine ca si cea explicita.

8. MANIFEST Prefer “si-si” lui “ori-ori”, negru si alb, si uneori gri, lui negru sau alb. O architectura valabila evoca mai multe niveluri de semnificatii si combinatii ale atentiei: spatiul si elementele sale devin lizibile si lucreaza in diverse moduri simultan.

9. MANIFEST Dar o arhitectura a complexitatii si contradictiei are o obligatie speciala fata de intreg: adevarul sau trebuie sa fie in ceea ce inseamna totalitatea sa sau implicatiile sale de totalitate. Ea trebuie sa constituie materializarea dificilei unitati prin includere mai curand decat mai simpla unitate prin excludere. More is not less.

10. TIPURI DE AMBIGUITATE 1. FENOMENUL LUI “SI - SI” Arhitectura apartinand “miscarii moderne” ortodoxe a fost caracterizata de logica lui “ori-ori” sau altfel spus a lui “alb sau negru”, “gri”-ul fiind exclus: un parasolar nu va fi nimic altceva decat un element de protectie solara; un element structural va fi numai rareori un element de inchidere; un perete exterior va fi ori plin ori total vitrat; o cladire va avea corpuri distincte, functiunile fiind grupate separat. Nu exista in arhitectura miscarii moderne contradictie intre functiune si expresia arhitecturala, intre nivelul functional si cel semnificativ. In potmodernism situatia este rasturnata, revenindu-se la traditia cu care miscarea moderna rupsese legatura in mod manifest. Se prefera ambiguitatea adica se accepta si se cultiva contradictia intre nivelul functional si cel strutural, intre cel functional sau/si structural si cel semnificativ sau formal. Pe scurt se cultiva dubla semnificatie a unui element de arhitectura.

11. TIPURI DE AMBIGUITATE 1. FENOMENUL LUI “SI - SI” Fenomenul lui si-si, adica fenomenul contradictiei la diverse niveluri ale conceptului: Villa Savoye este simpla la exterior si complexa la interior. Barrington Court Somerset este o cladire simetrica in compunerea volumetrica insa difera in detaliu, fiecare aripa fiind rezolvata conform functiunilor pe care le adaposteste. Biserica lui Guarini, Imaculata Conceptiune din Torino este o dualitate in plan dar totusi o unitate. Hawksmoor St,George-in-the East – Cheia ferestrei nu corespunde, ca scara, functiei normale pentru un astfel de element al unei ferestre, fiind prea mare, dar este amplificata pentru a corespunde necesitatilor de compunere la nivelul fatadei intregii cladiri. Hagia Sofia de la Istanbul este un plan centralizat dar prin forma alungita corespunde si necesitatilor functionale de orientare catre directia catre Mecca.

12. TIPURI DE AMBIGUITATE 1. FENOMENUL LUI “SI - SI” Villa Savoye este simpla la exterior si complexa la interior. Hawksmoor St,George-in-the East – Cheia ferestrei nu corespunde, ca scara, functiei normale pentru un astfel de element al unei ferestre, fiind prea mare, dar este amplificata pentru a corespunde necesitatilor de compunere la nivelul fatadei intregii cladiri. Hagia Sofia de la Istanbul este un plan centralizat dar prin forma alungita corespunde si necesitatilor functionale de orientare catre directia catre Mecca.

13. TIPURI DE AMBIGUITATE 2. ELEMENTUL CU DUBLA FUNCTIUNE Elementul cu dubla functiune este legat de fenomenul si-si dar exista o distinctie intre cele doua: elementul cu dubla functiune se refera mai ales la elementele structurale si functionale in timp ce fenomenul lui si-si se refera mai mult la relatiile intre parte si intreg. Amandoua pun accentul pe preponderenta dublei semnificatii fata de dubla functiune. Primul nivel la care putem discuta de dubla functiune este remarcat la cladirile multifunctionale unde, desi avem de-a face cu mai multe functiuni, intregul este unitar ca forma si inteles. La nivel de detaliu se pune problema corespondentei intre forma si functiune sau aceeasi forma poate satisface doua functiuni diferite (atat functional cat si structural)

14. TIPURI DE AMBIGUITATE 2. ELEMENTUL CU DUBLA FUNCTIUNE Seagram Building exclude orice fel de mixtura functionala, sunt numai spatii de birouri. Forma urmeaza functiunea. Aceeasi forma sau suprafata pentru diferitele materiale. Cladirea Palatului de Justitie de la Chandigarh este unitara dar functiunile sunt multiple.

15. TIPURI DE AMBIGUITATE 3. ELEMENTUL CONVENTIONAL (Adaptarea si limitarea sistemului de ordonare) O anume ordine (un sitem de ordonare) se adapteaza unor contradictii circumstantiale intr-o realitate complexa. Prin aceasta se intelege ca ordinea nu este monoton uniforma ci accepta “si” spontaneitatea, corectitudinea fata de standardul impus de ordine accepta “si” exceptia – pe scurt improvizatia in cadrul unitatii. Nu exista legi fixe in arhitectura, dar asta nu inseamna ca se poate accepta orice intr-o cladire sau intr-un oras. Arhitectul va decide si aceste subtile evaluari se afla printre principalele sale atributii. El va stabili ce trebuie facut ca sa mearga si care sunt compromisurile acceptabile, unde si cum. Arhitectul nu va exclude unele slabiciuni ale programului si structrii in cadrul ordinii generale. Louis Kahn spune: “By order I do not mean orderliness” “Prin ordine nu inteleg stricta ordonare”. Cand circumstantele desfid ordinea, ordinea se pliaza sau se rupe. Anomaliile si incertitudinile dau validitate arhitecturii. Semnificatia poate fi intarita prin ruperea ordinii; exceptiile sunt cele care pun in evidenta regula. O cladire ce nu are parti “imperfecte” poat sa nu aiba parti perfecte, deoarece contrastul sustine simnificatia. O distorsiune facuta cu arta da vitalitate arhitecturii. Daca ordinea fara exceptie poate cade in formalism, exceptia fara ordine, desigur, inseamna haos. Inainte de a fi rupta trebuie sa existe o ordine. Le Corbusier: “Nu exist o opera de arta fara un sistem”. Arcurile si pilastii la Palazzo Tarugi mentin ordinea desi positia si formatul ferestrelor este bizar si capricios. Regula urbanistica a Barcelonei domina prin strictete varietatea extraordinara a fatadelor incintelor egale ca dimensiune si tesite la colturi.

16. TIPURI DE AMBIGUITATE 3. ELEMENTUL CONVENTIONAL (Adaptarea si limitarea sistemului de ordonare) Cand circumstantele desfid ordinea, ordinea se pliaza sau se rupe. Daca ordinea fara exceptie poate cade in formalism, exceptia fara ordine, desigur, inseamna haos. Anomaliile si incertitudinile dau validitate arhitecturii. Semnificatia poate fi intarita prin ruperea ordinii; exceptiile sunt cele care pun in evidenta regula. O cladire ce nu are parti “imperfecte” poate sa nu aiba parti perfecte, deoarece contrastul sustine simnificatia. O distorsiune facuta cu arta da vitalitate arhitecturii. Inainte de a fi rupta ordinea trebuie sa existe o ordine. Le Corbusier: “Nu exista o opera de arta fara un sistem”. Arcurile si pilastii la Palazzo Tarugi mentin ordinea desi positia si formatul ferestrelor este bizar si capricios. Regula urbanistica a Barcelonei domina prin strictete varietatea extraordinara a fatadelor incintelor egale ca dimensiune si tesite la colturi.

17. TIPURI DE AMBIGUITATE 3. ELEMENTUL CONVENTIONAL Arcurile si pilastii la Palazzo Tarugi mentin ordinea desi positia si formatul ferestrelor este bizar si capricios.

18. TIPURI DE AMBIGUITATE 3. ELEMENTUL CONVENTIONAL Regula urbanistica a Barcelonei domina prin strictete varietatea extraordinara a fatadelor incintelor egale ca dimensiune si tesite la colturi.

19. TIPURI DE AMBIGUITATE 3. ELEMENTUL CONVENTIONAL

20. TIPURI DE AMBIGUITATE 4. CONTRADICTIA ADAPTATA Lousi Kahn: “Este sarcina proiectului sa se adapteze circumstantialului” Contradictia adaptata este toleranta si pliabila. Ea admite improvizatia. Ea presupune dezintegrarea unui prototip – si se realizeaza printr-o aproximare. Contradictia adaptata are drept rezultat un intreg care este poate impur dar este un intreg.

21. TIPURI DE AMBIGUITATE 5. CONTRADICTIA JUXTAPUSA Contradictia prin juxtapunere foloseste simpla suprapunere sau elemente adiacente. Ea nu se pliaza si contine contraste violente, opozitii fara compromisuri, avand drept rezultat un intreg care este poate nerezolvat.

22. TIPURI DE AMBIGUITATE 5. CONTRADICTIA JUXTAPUSA

23. TIPURI DE AMBIGUITATE 6. INAUNTRU - INAFARA Configuratia exterioara a unui organism este de obicei destul de simpla, dar ceea ce se afla impachetat inauntru este de o complexitate structurala suprinzatoare ceea ce a facut deliciul anatomistilor. Forma specifica a unei plante sau a unui animal este determinata nu numai de genele organismului. Genele nu controleaza o trasatura specifica ci o reactie specifica la un mediu ambiental specific. Contrastul dintre interior si exterior poate fi o manifestare majora a contradictiei in arhitectura. Cu toate acestea, o parte a fortei miscarii moderne a fost necesitatea continuitatii intre cele doua: inauntrul trebuia sa fie exprimat in afara. Ceea ce nu a fost totalmente o noutate. Cea mai importanta contributie a miscarii moderne a fost asa numitul plan liber, care a fost folosit pentru a realiza continuitatea intre interior si exterior. In arhitectura clasica unde interiorul este clar separat de exterior intervin solutionari de trecere de la interior catre exterior pentru a se asigura o anume continuitate – spatii intermediare. Logii, portice, colonade, piatete, etc. In arhitectura romaneasca stim ca exista pridvorul, veranda, prispa.

24. TIPURI DE AMBIGUITATE 6. INAUNTRU - INAFARA

25. TIPURI DE AMBIGUITATE 6. INAUNTRU - INAFARA

26. TIPURI DE AMBIGUITATE 7. OBLIGATIA DIFICILA A INTREGULUI Vorbim de dificila unitate prin includere mai curand decat de simplificarea prin excludere. Am vazut ca psihologia Gestalt considera intregul perceptual rezultatul sumei partilor dar care inseamna mai mult decat simpla insumare a acestora.