REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

1. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB Reflecta modul in care o tara isi gestioneaza propria moneda prin raportarea la alte valute, in contextul pietei valutare. Sunt dependente de politica monetara a tarii.

2. Regimuri de curs de schimb: de iure/ de factor • Apariţia regimurilor intermediare a fost determinată de: • teamă de flotare (caz în care cursul de schimb este flexibil doar de iure) • teama de ancorare (cursul de schimb este fix strict de iure)

3. Alegerea regimului de curs de schimb:

4. Clasificarea regimurilor de curs de schimb • Criteriile de clasificare: • flexibilitatea manifestată de autoritatea monetară faţă de fluctuaţiile cursului de schimb (FMI)

5. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES) cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabile macroeconomice. Tipuri: regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual: regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent (dolarizarea, spre exemplu); uniunile monetare. aranjamentele de forma consiliului monetar.

6. Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune in circulatie propria moneda; Cauze: costurile de emisiune, lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, gradulredus de dezvoltatre al economiei

7. CONSILIUL MONETAR autoritatea monetara este obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva. emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar Ţări ce au adoptatconsiliul monetar: Hong Kong (1983), Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997)

8. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE 1) flotarea controlata stricta a cursului valutar; 2) ancorareavalutara (soft peg);

9. Ancorareavalutara (soft peg) 1 Presupune: a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute;

10. Ancorareavalutara (soft peg) 2 • b) crawling peg – caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora, în funcţie de evoluţia economiei.

11. Ancorareavalutara (soft peg) 3 • c) banda orizontala de variatie (horizontal band) – caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel putin ± 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara. • d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.

12. Curs de schimb Timp Banca Centrala intervine vânzând valuta Banca Centrala intervine cumpărând valuta Ancorare cu bandă de variaţie

13. Curs de schimb Timp T1 T2 T3 Crawling band

14. Marja de variaţie care se ajustează periodic Banda oblică de variaţie • Când vorbim de o astfel de situaţie? Rata pivot

15. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE determinarea cursului valutar are la bazaconfruntarea fortelor pietei valutare: fara a presupune interventia autoritatilor (free floating) sau in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (managed free floating) (in prezent FMI = floating).

16. Cursul de schimb Momentul A Banca Centrala intervine cumparand valuta Momentul B Banca Centrala intervine vanzand valuta Flotarea administrată (după 1 ian. 2009 – Floating – FMI)

17. Stabileşte periodic o structură a regimurilor de curs de schimb (de facto) pentru ţările membre.

18. Regimuri de curs de schimb şi strategii de politică monetară (dec.2008)

19. Caz aparte de regim de curs de schimb: UNIUNILE MONETARE • UM presupune: • definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre ţări sau o moneda noua); • convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele; • constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central; • reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

20. Uniunea monetară: • Crearea acesteia generează: • AVANTAJE (BENEFICII) • DEZAVANTAJE (COSTURI) • Identificarea raportului dintre avantaje şi dezavantaje: • → ZONĂ MONETARĂ OPTIMĂ • → ALEGEREA MOMENTULUI DE ADERARE LA UM.

21. Avantaje: • Scad costurile de tranzacţionare între ţări (inclusiv costul de acoperire împotriva riscului de curs de schimb) • Transparenţă ridicată a pieţelor • Moneda naţională poate deveni monedă cu circulaţie internaţională • Ţările membre sunt caracterizate de o rată a inflaţiei redusă • Ţările ce aderă beneficiază de o creştere a credibilităţii

22. Dezavantaje UM: • Pierderea autonomiei politicii monetare şi a celei valutare; • Apariţia unor constrângeri de ordin fiscal; • Creşterea ratei şomajului; • Apariţia unor dezechilibre macroeconomice

23. Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă: • Mobilitatea factorilor de producţie • Gradul de deschidere a economiei; • Gradul de diversificare a producţiei • Integrarea financiară • Existenţa unor rate de inflaţie similare • Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor • Integrarea politică

24. Uniunea Monetară Europeană: • Poate fi considerată o zonă monetară optimă?

25. IMPORTANT! • De citit capitolul 20 din bilbiografia recomandată: “Optimum Currency Areas and the European Experience”