Conditii pentru economie sociala

1. Strategii pentru integrarea socio-profesionala a grupurilor dezavantajate – Economia sociala, un actor cheie

2. Conditii pentru economie sociala • Eseculmecanismelor de piata • Eseculautoritatilorsipoliticilorpublice- recunoastereaintreprinderilorsocialeprincadre de politicipublice care stimuleazaaparitiaintreprinderilor de economiesociala • (abordarea welfare mix) • Motivatiaintrinseca a fondatorilorsi a angajatilorsiexistentacapitalului social: increderereciprocasiinstitutionala

3. Problemesociale in Romania?Strategiile de raspuns ale economieisociale

4. Neocuparea – principalacauza a excluziuniisociale • Romania • – una din celemaimici rate de ocupare din UE 58,8 % • - media europeana 64,1% • Insuficienteoportunitati de ocupare • Lipsaoportunitatilor de ocuparepentruanumitegrupuri

5. Celemaiinaltevalori din UE Romania estetara cu celmaiinalt grad de excluderefinanciara din UE Vǎrogsǎ-mi spuneţiîncemǎsurǎ vi se pare sau nu dificilsǎaveţiacces la urmǎtoareleserviciifinanciare (procentelereprezintǎrǎspunsurile “dificil”) Eurobarometru, august-septembrie2010

6. Concepte 2 Intreprinderisociale / antreprenoriat social “nouaeconomiesociala” • Grupeazadiferitetipuri de organizatii: cooperative, organizatii de ajutorreciproc / mutualist, asociatiisifundatii • Sinonimuneori cu sectorultertiar – neguvernamental • Include siorganizatii care nu joaca un rol economic / antreprenorial de ex. advocacy siparticipare 1 Economiesociala – “vecheaeconomiesociala” • Scop social – nevoi generale sau ale comunitatii • Furnizarea de bunuri si servicii de interes general intr-un mod antreprenorial/ economic viabil • Caracter non-profit (total sau partial) • Dimensiune colectiva si model de guvernanta participativ

7. Contextul din Romania • Economia sociala in Romania -insuficient cunoscuta –lipsa datelor necesare unor analize si elaborarii de politici publice, acte normative adecvate • Economia sociala in Romania - insuficient recunoscuta– inexistenta unor mecanisme de dialog social /civil adecvate, diversitatea • Incercari de reglementare dintre care unele total neadecvate (Legea antreprenorului social) Economia sociala – o oportunitate insuficient valorificata

8. Atlasul Economiei Sociale -2011 • Clarificare conceptuala • Identificarea organizatiilor economiei sociale • Dimensiunea statistica a Economiei Sociale • Evolutia principalilor indicatori economici

9. Atlasul Economiei Sociale din Romania – Actori 2011 1. ASOCIATII SI FUNDATII - activitatieconomicesicategoriispeciale de organizatii: - CAR Salariati/ Pensionari - Asociatii de proprietariagricolisi de proprietari de paduri – formearhaice de gestiunecolectiva 2. COOPERATIA - mestesugareasca/de consum/ de credit/agricola 2012 – disponibileacum date preliminare Furnizori de serviciisocialesi de ocupare, unitatiprotejate FORME NOI – intreprindericomunitare, cooperative, de insertiesociala, de integrare in munca WISE

10. Economia Sociala din Romania-2011 70.000 de organizatii inregistrate si 25.744 active (INS,bilant depus) la sfarsitul anului 2009.

11. Economiasociala din Romania – Generator de locuri de munca Angajator a 3,3% din totalulfortei de muncasalariate din Romania, 4,3% din sectorulprivat – 163.000 locuri de munca la sfarsitulanului 2009, in cresterefata de 2007 (3%)

12. Economiasociala din Romania –Organizatiile de ajutorreciprocIn serviciulmembrilor • 12,1 % si 11,6% din populatiaRomanieisi-a declaratcalitatea de membruintr-o asociatie, respectiv CAR in 2010 Sursa: Barometrul ONG (2010, raspunsuri multiple, rapoarteCentroCoopsiUcecompentruCooperatie

13. Economiasociala din Romania –Furnizor de serviciisocialesi de ocupare • ONG reprezinta47% din furnizorii de serviciisociale din Romania Înmartie 2010 existau furnizoride serviciisocialeacreditatiîndoar 998 (31%)de localitati din România. Sursa: Barometrul ONG (2010, raspunsuri multiple, rapoarte CentroCoop si Ucecom pentru Cooperatie

14. Serviciilesocialefurnizate de ONG • Deservesc un numar mare de beneficiari din surseatrase – inclusivplatipeserviciiprin CAS • Suntmaisolicitatedecatserviciilepublice

15. Economiasociala din Romania –Furnizor de serviciisocialesi de ocupare • ceamai mare pondere (35%) pentruserviciilesociale de reintegrareprofesionalapepiatamuncii Sursa: Barometrul ONG (2010, raspunsuri multiple, rapoarte CentroCoop si Ucecom pentru Cooperatie

16. Economiasociala din Romania –Furnizor de servicii de ocupare ANOFM – serviciispecializatepentrustimulareaocupariifortei de muncaacreditati • 77 din 391 furnizoriacreditati (20%) suntONGuri (excl. camere de comert) • Restulsocietaticomerciale • Serviciiexternalizabileprinlicitatii ANOFM • SursaMonitorulOficial Sursa: Barometrul ONG (2010, raspunsuri multiple, rapoarte CentroCoop si Ucecom pentru Cooperatie

17. Economiesolidara – Casele de ajutorreciproc ale pensionarilor • Federația C.A.R.P. Omenia - 139 de C.A.R.P , aprox. 1.400.000 de membritotal • Resursele provin in principal din cotizația membrilor • Oferă membrilor acces la împrumuturi și servicii • Servicii - ateliere:tâmplărie, frizerie / coafor, croitorie,cizmărie, electronică, Instalații sanitare, cabinetemedicale, comerţ cu amănuntul, farmacii, centre comerciale de tip Economat . contra cost la pretsubvenționat

18. Sectorul neguvernamental - principalul actor al economiei sociale din România (incl. CARuri si asociatii de producatori agricoli si proprietari de paduri) 90% din organizaţiile active în anul 2009, 69% din totalul salariatilor din economia sociala Dinamica pozitivă a economiei sociale prin contribuţia sectorului neguvernamental în condiţiile unui declin accentuat al cooperativelor Inexistenta unor actori cu traditie in Europa – societatile mutuale de asigurari – rol posibil in reforma asigurarilor de sanatate Economia sociala din Romania – principalele realitati

19. Economia sociala – una din solutiile crizei economice? • “Ne-am concentrat prea mult timp pe un model particular de intreprindere, si anume cea care maximizeaza profitul.” Modelul actual nu functioneaza, avem nevoie de alte modele. • Trebuie gasit un echilibru intre sectorul privat capitalist, sectorul public si celelalte institutii – inclusiv non-profit, cooperative, etc. Tarile de succes sunt cele care au gasit acest echilibru. • O societate mai justa , care asigura o mai buna distributie a veniturilor are o crestere sustenabila. Inegalitatea excesiva poate genera probleme macro-economice. • Oamenii sunt resursa cea mai importanta a unei tari si de aceea este important sa ne asiguram ca fiecare isi poate realiza intregul potential. • Aceste forme alternative de organizare aduc o contributie semnificativa societatilor in care exista si infloresc, nu numai in termeni de PIB dar si de satisfactie. Joseph Stiglitz laureat al premiului Nobel pentru economie

20. Scenarii pentru statul bunastarii 1 Interventia minima a statului - caracteristici Taxare redusa / venituri mai mari = capacitatea gospodariilor de a cumpara servicii sociale si de sanatate • Serviciile sociale nu sunt furnizate de stat – multe servicii de tip self-help organizate de beneficiari insasi, sprijin privat pentru furnizarea de servicii pentru categorii de cetateni saraci (donatii, voluntariat) • Finantarile publice decat pentru serviciile adresate celor mai saraci dintre cetateni • Sprijinul pe care statul il ofera intreprinderilor sociale facilitati fiscale - veniturile intreprinderilor sociale: mix – donatii , voluntariat, venituri economice - plata din partea utilizatorilor

21. Scenarii pentru statul bunastarii 1 Interventia minima a statului - caracteristici Europaoccidentala din timpulrevolutieiindustriale, cand au aparut: • Societatimutuale de asigurari de sanatatesibatranete • Cooperative bunurisiservicii de interes general • Organizatii non-profit – spitale, case de batrani, activitatieducationale • Cooperative de credit si banci de economii SUA, Japonia Tarimaiputindezvoltate Vecheaeconomiesociala

22. Scenarii pentru statul bunastarii 2 Autoritatile publice AP obligate prin lege sa garanteze sprijin pentru toti cetatenii ; finanteaza serviciile sociale din veniturile obtinute prin taxare : in cash sau in natura (servicii sociale / sanatate) prin intermediul organizatiilor publice su private • Relatiile dintre AP si economia / intreprinderile sociale: • Strategia de sprijin generic - sume globale, nu direct legate de valoarea / numarul unitatilor de servicii furnizate • Strategia de sprijin conditionat de indeplinirea unor sarcini de interes public – de ex. Angajarea unor persoane defavorizate • Contractare – externalizare • Vouchere – bonuri valorice – pentru utilizatorii serviciului Nouaeconomiesociala

23. Romania este statul membruUE care cheltuie cel mai mic % din PIB (17,08%) cu protectia socialafata de media UE de 29,51%

24. Ponderea foarte mica (0,26%) alocata serviciilor (care pot include masuri de incluziune activa) fata de prestatii

25. Cheltuieli de ocuparemici, preponderent cu masuripasive • 0,45% din PIB cheltuit cu servicii de ocupare, • de 5 orimaiputindecat de media europeana de 2,14% in 2009

27. Economia sociala – Agenda 2012-2020 • Dezvoltarea în continuare a sectorului asociativ prin ridicarea barierelor de înregistrare şi de derulare a activităţilor economice existente în prezent • Stoparea declinului cooperaţiei şi relansarea acesteia în domenii critice pentru dezvoltarea durabilă a României - agricultură, forestier, dezvoltare rurală - consum şi utilităţi în mediul rural • Promovarea mai accentuata a organizatiilor care asigura acces la finantare si asigurari de sanatate CARuri si microcreditare si creditare- mutualitati • Recunoaşterea potenţialului economic şi social al entităţilor economiei sociale ca parte integrantă a sectorului IMM prin includerea în toate programele de sprijin si accesul acestora la toate facilitatile prevazute pentru IMM

28. Economia sociala – Agenda 2012-2020 • Reforma politicilor sociale si mai ales a celor de ocupare pentru a trece de la asistare la incluziune activă prin integrarea eficientă a mecanismelor economiei sociale în aceste politici (ex. întreprinderile sociale de inserţie, cooperative sociale, ale grupurilor dezavantajate sau multi-stakeholder cu implicarea autorităţilor locale, organizatii mutuale de asigurari de sanatate) • Adoptarea unui cadru legal favorabil dezvoltării economiei sociale în România (vezi proiectele de lege aflate in dezbatere) – CoalitiaEconomieiSociale

29. Agenda 2011-2012 - Ce ne propunem noi? Institutul de Economie Sociala • Observator al economiei sociale - analiza regulata a ponderii economiei sociale şi a evoluţiei acesteia, evaluarea impactului social al acestui tip de economie, studii sectoriale şi teritoriale • Diseminarea de informaţii despre economia socială • Promovarea unor politici publice naţionale si locale care vizează dezvoltarea economiei sociale si evaluarea politicilor publice din domeniu • Formare profesionala de specialitate - manageri de întreprinderi sociale • Sensibilizarea publicului asupra economiei sociale - campanii de informare si promovare, târguri

30. Va multumesc! www.ies.org.ro