Locul meu în Univers

1. OPŢIONALClasa a III-aUnitatea de învăţare – Geografia fizică a judeţului Braşov Tema – Vegetaţia şi faunajudeţuluiObiective:-săidentificezonele de vegetaţie ale judeţului-săenumereplanteşianimalespecificefiecărei zone-să stabileascăasemănărişideosebiriîntre pădurea de foioaseşicea de conifere-să-şimanifestegrijafaţă de planteleşianimaleleocrotite de legeAutor – Salcă (Begu) Carmen Locul meu în Univers Înainte

2. Reamintiţi-vă! Relieful judeţului Braşov are o înfăţişare variată şi încântătoare. -priveşte harta cu atenţie -ia creionul din colţul din stânga jos, alege culoarea (ink color) şi colorează fiecare formă de relief cu culoarea convenţională. munte deal luncă -compară harta colorată de tine cu cea aflată pe pagina următoare Înainte

3. Relieful creşte ca altitudine de la nord spre sud, fiind aşezat sub forma unor trepte. Această dispunere influenţează clima, vegetaţia şi fauna. Înainte

4. Alege tipul de climă în care se încadrează judeţul Braşov: Specialiştii care studiază, măsoară, prognozează fenomenele meteo se numesc meteorologi. O importantă staţie meteorologică se află în Munţii Bucegi, Vârful Omu polară temperată tropicală

5. BRAVO!!! Meriţi o recompensă ! Bucură-te de frumuseţea celor patru anotimpuri ale climei temperate !! Clic aici

6. Nu fi aşa supărat !! Mai încearcă !! Înapoi

7. Primăvara Înainte

8. Vara Înainte

9. Toamna Înainte

10. Iarna Înainte

11. Ghici cine e ? Un copac verde şi falnic, Fără roade; totuşi, darnic Intră-n casă de Crăciun, Încărcat cu ce-i mai bun. Când se urcă în copac, Se aude tica-tac; Scoarţa lui o găureşte, Viermişorii îi găseşte. bradul stejarul fagul pupăza ciocănitoarea cucul

12. Ai ghicit !! Întoarce-te la ghicitori Clic aici

13. Ai greşit !! Mai gândeşte-te !! Înapoi

14. Vegetaţia şi fauna judeţului Braşov Vegetaţia este direct influenţată de relief, apă şi climă. Deoarece relieful judeţului Braşov urcă în trepte, din zona joasă a depresiunilor către marile înălţimi ale munţilor şi zonele de vegetaţie sunt aşezate în trepte. Fauna naturală cuprinde toate vieţuitoarele de pe pământ. Ea este direct influenţa- tă de posibilităţile de hrană şi adăpostire oferite de vegetaţie. Astfel, pentru fiecare zonă de vegetaţie vom găsi o faună specifică. vegetaţia şi fauna din luncile râurilor şi de pe marginea lacurilor vegetaţia şi fauna din zona dealurilor vegetaţia şi fauna de pe coastele munţilor vegetaţia şi fauna de pe vârful munţilor Înainte

15. Vegetaţia şi fauna din luncile râurilor şi de pe marginea lacurilor În luncile râurilor cresc sălcii, plopi, arini şi alţi copaci iubitori de umezeală, care formează crânguri sau zăvoaie. Pe marginea lacurilor, pe lângă ierburi găsim şi papură. În râurile şi lacurile din depresiuni cresc crapul, ştiuca şi mreana, iar barza fiind nelipsită de pe marginea apelor. Înainte

16. Vegetaţia şi fauna din zona dealurilor În zona dealurilor se găsesc păduri de stejar, gorun, fag şi alţi arbori cu frunză căzătoare. Fiind păduri luminoase, permit creşterea arbuştilor (alunul, păducelul, coacăzul) şi a plantelor mici (ferigi, ierburi, flori- brebenei, toporaşi, viorele, brânduşe) Înainte

17. Aici trăiesc: lupul, vulpea, mistreţul, iepurele, veveriţa, iar dintre păsări: graurul, pupăza, cucul,ciocănitoarea şi mierla. Înainte

18. Vegetaţia şi fauna de pe coastele munţilor Pe coastele munţilor, mai sus de 700 de metri, întâlnim pădurile de conifere (brad şi molid) care urcă până la 1800 de metri. Acestea sunt păduri întunecoase şi umbroase, pentru că soarele nu poate pătrunde prin crengile dese. Aici cresc doar ciupercile; ele nu au nevoie de prea multă lumină. Înainte

19. În zona pădurilor de munte şi a poienelor trăiesc: cerbul şi căpriorul, râsul, jderul, ursul şi păsări ca : cocoşul de munte, găinuşa de munte, şoimul, acvila. Înainte

20. Vegetaţia şi fauna de pe vârful munţilor Mai sus, spre vârful munţilor, în locul pădurilor, apare o vegetaţie pitică, care rezistă temperaturilor scăzute şi vânturilor puternice. Aceasta este formată din jnepeni, ienuperi, afiniş, licheni şi flori de munte: floarea de colţ, garofiţa Pietrei Craiului. Pe crestele golaşe ale Munţilor Făgăraş, Bucegi şi Piatra Craiului trăieşte în grupuri mici capra neagră. Vreau să ştiu mai mult Vreau să ştiu mai mult Vreau să ştiu mai mult Înainte

21. Capra neagră Capra neagră – numită “perla Munţilor Carpaţi”- îşi duce viaţa în râpele şi stâncăriile inaccesibile ale munţilor, în grupuri de 5 – 30 indivizi, numite ciopoare, conduse de femele bătrâne. Este cel mai “vechi ” mamifer din România, supravieţuind încă din perioada glaciară. Capra neagră are un corp robust, blana de culoare brun-închis, iar pe cap alb-gălbuie, cu o dungă brună de la urechi până la vârful botului. Podoabele ei sunt coarnele de culoare neagră care nu-i cad niciodată. Este un animal diurn, cu mirosul şi auzul bine dezvoltate. Este foarte agilă, face salturi de până la 2 m înălţime şi 6 m lungime. Este un animal ierbivor, paşnic care are numeroşi duşmani: lupul, ursul, râsul, câinii ciobăneşti, dar cel mai aprig este omul, care o vânează excesiv. Este o specie ocrotită de lege. Înapoi

22. Garofiţa Pietrei Craiului Garofiţa Pietrei Craiului este unică în lume; este o floare măruntă cu o tulpină scurtă, de 5-10 centimetri, ce poartă în vârf o singură floare formată din cinci petale late, dinţate la vârf, de culoare roşie. Pe margini este împestriţată cu alb, în mijloc are un inel purpuriu, pestriţ. Pe spate, petalele sunt alb-verzui. Frunzele, aşezate în perechi, sunt înguste şi alungite. Înfloreşte în luna august. Înapoi

23. Floarea de colţ Floarea de colţ este originară din Asia Centrală, unde creşte deasă ca iarba şi ajunge la înălţimi de până la 50 centimentri. Gingaşă şi uluitoare prin alcătuire, îţi umple sufletul de bucurie. Ea are o tulpină subţire, frunze înguste, lânoase şi poartă în vârf o stea albă, care pare a fi o floare. De fapt, florile sunt foarte mici, adunate în grupuri, ca nişte ghemotoace gălbui în mijlocul stelei albe. Razele stelei sunt frunze acoperite cu o pâslă deasă de peri albi. Aceştia au rolul de a feri planta de uscăciune şi de îngheţ. Supranumită “floarea regilor şi împăraţilor”, floarea de colţ este o specie pe cale de dispariţie, din anul 1931 a fost declarată monument al naturii şi este ocrotită de lege. Înapoi

24. Să ocrotim natura! Pădurea – considerată “Aurul verde” al ţării – pe lângă faptul că protejează, adăposteşte şi hrăneşte vieţuitoarele, este o importantă resursă naurală; ea ne oferă lemn, plante medicinale, atrage ploile, fixează solul împiedicând alunecările de teren, îmbogăţeşte atmosfera cu oxigen. Datorită intervenţiei necontrolate a omului – defri- şarea unor mari zone împădurite, vânarea animale- lor şi păsărilor, poluarea solului, a apelor şi aaerului, mediul natural este în pericol. Este necesar să luăm măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Astfel s-au creat rezervaţiile naturale în care sunt ocrotite speciile de plante şi animale pe cale de dis- pariţie. Înainte

25. Rezervaţii naturale în Braşov Cea mai cunoscută rezervaţie naturală din judeţul Braşov este “Poiana Narciselor” din Dumbrava Vadului, unde în fiecare primăvară, printre stejari, în luminişuri, cresc sute de mii de narcise albe, înalte şi delicate. Privită din depărtare, dumbrava pare, în luna mai, acoperită de o fină ninsoare imaculată. Vulşcanii noroioşi – Băile Homorod Bălţile cu nuferi albi - Augustin Cheile Zărneştilor Cheile Zărneştilor Mlaştina Hărman Pădurea Bogăţii Înainte

26. Verificaţi-vă cunoştinţele În pădurea de foioase creşte: În pădurile umbroase şi întunecoase cresc doar: Este supranumită “perla Munţilor Carpaţi” : Floarea de colţ este ocrotită de lege din cauza: salcia bradul stejarul flori ciuperci arbuşti gainuşa de munte veveriţa capra neagra oamenilor avalanselor lipsei de apa sfârşit

27. Felicitări!Ai răspuns corect! Întoarce-te la întrebări

28. N-ai fost prea atent! Mai încercă! Înapoi