NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

1. NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

2. 6. CAMERA PRELIMINARĂ

3. Competenţa de soluţionare Procedura se desfăşoară în faţa judecătorului de cameră preliminară Judecătorul de cameră preliminară nu este un j control de legalitate asupra actelor procurorului udecător de instrucţie

4. Obiectul şi durata camerei preliminare control de legalitate a posterioriatât a actului de trimitere în judecată, cât şi a probelor pe care se bazează acesta verificarea, după trimiterea în judecată,a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor ori a efectuării actelor de către organele de urmărire penală

5. Legalitatea sesizării instanţei judecătorul de cameră preliminară va verifica dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, dacă actul de sesizare cuprinde menţiunile prevăzute de art. 328 NCPP, dacă sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dacă procurorul a dispus cu privire la toate faptele şi cu privire la toţi inculpaţii menţionaţi şi dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei.

6. Competenţa instanței

7. Verificarea legalităţii administrării probelor verificarea condiţiilor impuse în Titlul IV din Partea generală a noului Cod de procedură penală, intitulat „Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii”.

8. Legalitatea efectuării urmăririi penale

9. Obiectul procedurii Obiectul procedurii nu include, aşadar, aspecte legate de temeinicia trimiterii în judecată sau de posibilitatea de a ordona administrarea unor noi probe de către procuror După sesizarea instanţei de judecată şi deschiderea procedurii publice, judecătorul nu va mai putea pronunţa o soluţie de restituire

10. Nulități nulităţile care privesc acte efectuate în timpul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, inclusiv cele absolute, pot fi invocate numai până la închiderea procedurii în cameră preliminară

11. Durata procedurii cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă. termenul de 60 de zile este un termen de recomandare

12. Măsuri premergătoare După înregistrarea dosarului la instanţa competentă, acesta se trimite, în aceeaşi zi, judecătorului de cameră preliminară desemnat prin repartizarea aleatorie. Odată cu stabilirea completului, cauza nu primeşte şi un termen de judecată În vederea asigurării dreptului la apărare al inculpatului, se va comunica acestuia o copie certificată a rechizitoriului (eventual, şi traducerea autorizată a acestuia), înaintată de procuror odată cu dosarul cauzei prin care inculpatului i se aduce la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, precum şi faptul că până la termenul stabilit de judecătorul de cameră preliminară poate formula în scris cereri şi ridica excepţii şi îşi poate angaja un apărător nu se emite citaţie, ci adresă de comunicare a rechizitoriului faţă de persoana vătămată şi de celelalte părţi nu se efectuează comunicări

13. Măsuri premergătoare Judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea, în cauzele în care asistenţa juridică este obligatorie, a unui avocat din oficiu

14. Măsuri premergătoare încheiere motivată, prin care va constata legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi va dispune începerea judecăţii în această situaţie, în cauză se pronunţă o singură încheiere, care este definitivă şi se comunică parchetului.

15. Măsuri premergătoare Dacă au fost formulate cereri sau excepţii de către inculpat sau dacă ridică astfel de excepţii din oficiu, judecătorul de cameră preliminară le comunică parchetului. Acesta are posibilitatea de a răspunde, tot în scris, în termen de 10 zile de la comunicare.

16. Măsuri premergătoare Procedural, în ipoteza în care judecătorul nu are excepţii proprii, va comunica parchetului, prin adresă, o copie a notelor scrise depuse de inculpat în situaţia în care acesta invocă excepţii din oficiu, apreciem că este necesară redactarea unei încheieri în acest sens, care se comunică parchetului.

17. Procedura în camera preliminară judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea inculpatului şi a procurorului. După expirarea termenului în care parchetul poate răspunde la excepţiile invocate de inculpat, cu luarea în calcul a duratei necesare pentru comunicarea răspunsului la instanţă, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra tuturor cererilor şi excepţiilor prin încheiere motivată, în camera de consiliu.

18. Procedura în camera preliminară judecătorul de cameră preliminară verifică dacă instanţa sesizată este cea competentă să judece cauza Dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, acesta soluţionează cauza prin declinare de competenţă dacă judecătorul de cameră preliminară va considera că instanţa sesizată este competentă, după rămânerea definitivă a încheierii, acest aspect nu mai poate fi contestat în cursul judecăţii.

19. Procedura în camera preliminară Judecătorul analizează, de asemenea, regularitatea actului de sesizare, precum şi cererile şi excepţiile invocate de inculpat sau din oficiu, referitor la probele administrate şi actele de urmărire penală efectuate. Dacă se constată regularitatea actului de sesizare şi sunt respinse cererile formulate sau excepţiile ridicate, judecătorul dispune începerea judecăţii Probele administrate cu încălcarea prevederilor legale sunt excluse în condiţiile art. 102 NCPP şi nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauze. Actele de urmărire penală nelegal efectuate sunt anulate

20. În măsura în care dispune excluderea unor probe sau anularea unor acte de urmărire penală, precum şi în situaţia în care constată neregularităţi ale actului de sesizare, judecătorul comunică încheierea parchetului care a emis rechizitoriul. În termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, conducătorul parchetului, cu consultarea procurorului care a emis rechizitoriul, remediază neregularităţile şi comunică, după caz, judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet.

21. judecătorul exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale - prin aceeaşi încheiere prin care a exclus probele, judecătorul va dispune restituirea cauzei la parchet

22. Procedura în camera preliminară După expirarea termenului de 5 zile - o nouă încheiere, prin care adoptă una dintre următoarele soluţii: a) constată, prin încheiere, legalitatea sesizării şi dispune începerea judecăţii, dacă procurorul a remediat neregularităţile şi menţine dispoziţia de trimitere în judecată. Legalitatea sesizării nu mai poate fi contestată pe parcursul soluţionării cauzei pentru aspecte care ţin de faza de urmărire penală; b) dispune restituirea cauzei la parchet prin încheiere, dacă procurorul nu a remediat neregularităţile sau neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii ori dacă procurorul nu a răspuns în termenul de 5 zile sau solicită restituirea cauzei.

23. Procedura în camera preliminară Încheierile judecătorului de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu

24. Calea de atac Procurorul şi inculpatul pot face contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicare, împotriva încheierii prin care se dispune: a)începerea judecăţii, în situaţia în care au fost admise excepţii şi, în consecinţă, au fost excluse probe sau anulate acte de urmărire penală, dar procurorul a comunicat că menţine trimiterea în judecată; b) începerea judecăţii, în situaţia în care au fost ridicate excepţii sau formulate cereri, dar acestea au fost respinse; c)restituirea cauzei la parchet. Încheierea prin care se dispune începerea judecăţii, fără a fi fost invocate cereri sau excepţii de către inculpat sau din oficiu, este definitivă. pe calea contestaţiei poate fi atacată şi încheierea de constatare a neregularităţilor actului de sesizare/de sancţionare a actelor de urmărire penală/de excludere a probelor.

25. Calea de atac Persoana vătămată şi celelalte părţi nu pot formula contestaţie. Potrivit art. 4251 alin. (3) NCPP, contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare. soluţionarea se face în camera de consiliu, fără participarea procurorului Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate contestaţia poate fi retrasă până la închiderea dezbaterilor în contestaţie. contestaţia declarată în termen este suspensivă de executare, în ceea ce priveşte restituirea cauzei la parchet sau, după caz, începerea judecăţii

26. Calea de atac acelaşi termen maxim, de recomandare, de 60 de zile. după primirea dosarului prin repartizare aleatorie, judecătorul de cameră preliminară va dispune comunicarea contestaţiei parchetului către inculpat, comunicându-i totodată că până la termenul stabilit poate formula cereri şi ridica excepţii şi îşi poate angaja un apărător. Se aplică în mod corespunzător dispoziţiile privind durata termenului şi desemnarea unui apărător din oficiu.

27. Calea de atac Contestaţia formulată de inculpat se comunică parchetului. În ipoteza în care înţelege să ridice excepţii din oficiu, judecătorul va redacta o încheiere în acest sens, care se comunică parchetului. Termenul de 10 zile în care procurorul are posibilitatea de a răspunde în scris se aplică în mod corespunzător La expirarea termenului de răspuns stabilit de judecător sau, după caz, a termenului de 10 zile, cu luarea în calcul a duratei necesare pentru comunicarea răspunsului la instanţă, judecătorul care soluţionează contestaţia analizează motivele indicate în contestaţie şi, eventual, propriile excepţii şi se pronunţă prin încheiere.

28. Soluții În situaţia în care contestaţia a fost depusă cu depăşirea termenului, judecătorul respinge contestaţia ca tardivă Dacă această cale de atac este formulată de o persoană neîndreptăţită, judecătorul respinge contestaţia ca inadmisibilă În situaţia în care apreciază ca neîntemeiate aspectele invocate în contestaţie, dispune respingerea contestaţiei ca nefondată

29. Soluții În situaţia în care apreciază ca fondate motivele invocate în contestaţie sau excepţiile invocate din oficiu, dispune admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate [art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) NCPP] şi, după caz: a) admite cereri şi excepţii şi, în consecinţă, exclude probe sau anulează acte de procedură, care nu fuseseră excluse sau anulate de judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă; b) respinge cereri şi excepţii care fuseseră admise de judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă, cu consecinţa excluderii unor probe sau a anulării unor acte de procedură, care sunt, astfel, readuse în ansamblul probator; c) constată neregularităţi ale actului de sesizare şi dispune remedierea acestora de către procuror.

30. Soluții Încheierea se comunică parchetului care a emis rechizitoriul. În termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, conducătorul parchetului, cu consultarea procurorului care a emis rechizitoriul, remediază neregularităţile şi comunică, după caz, judecătorului de cameră preliminară care soluţionează contestaţia dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet. După expirarea termenului de 5 zile, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o nouă încheiere, prin care adoptă una dintre soluţiile menţionate anterior, în cadrul procedurii de soluţionare a contestaţiei de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond. Încheierea se comunică parchetului şi inculpatului;

31. Soluții d) desfiinţează dispoziţiile prin care, în mod nelegal, judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea sesizării şi dispune începerea judecăţii; e) exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală şi dispune restituirea cauzei la parchet; f) sesizează instanţa competentă (atunci când în mod eronat judecătorul a respins o excepţie de necompetenţă a instanţei sesizate sau nu s-a pronunţat asupra ei). g) dispunerea rejudecarea cauzei de către judecătorul care a pronunţat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispoziţiile privind comunicarea [art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) NCPP].

32. Soluții Încheierile din procedura contestaţiei se pronunţă în camera de consiliu. După rămânerea definitivă a încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, acesta stabileşte termen pentru desfăşurarea judecăţii.

33. Incompatibilităţi s-a înlăturat incompatibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a face parte din completul de judecată a cauzei în fond sau în căile de atac Mai mult, s-a prevăzut expres continuitatea acestuia

34. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare judecătorul de cameră preliminară se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. Controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune pot fi luate de judecătorul de cameră preliminară, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu. Judecătorul de cameră preliminară dispune citarea inculpatului. Cererea se soluţionează cu participarea obligatorie a procurorului şi a avocatului inculpatului. Inculpatul este ascultat, dacă este prezent. Arestul la domiciliu poate fi luat de judecătorul de cameră preliminară, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu. Judecătorul de cameră preliminară dispune citarea inculpatului. Cererea se soluţionează cu participarea obligatorie a procurorului şi a avocatului inculpatului. Inculpatul este ascultat, dacă este prezent.

35. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare Arestarea preventivă poate fi luată de judecătorul de cameră preliminară, la propunerea motivată a procurorului sau din oficiu, după procedura de soluţionare a propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale. Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, această măsură se poate dispune numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea de libertate. În procedura de cameră preliminară, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu nu sunt dispuse pe un anumit termen, dar sunt supuse verificării la un interval de maxim 30 de zile. Arestarea preventivă este dispusă pe un interval de maxim 30 de zile şi este, de asemenea, supusă verificării la un interval de maxim 30 de zile. Prima verificare după luarea măsurii va fi realizată înainte de expirarea duratei iniţiale.

36. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207 NCPP.

37. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului şi cu participarea procurorului. Inculpatul este adus în faţa judecătorului, cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii sale nu permite acest lucru sau deplasarea nu este posibilă din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate, caz în care avocatul său va fi în mod obligatoriu prezent pentru a pune concluzii

38. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare În tot cursul procedurii, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, după aceeaşi procedură, temeinicia arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat. Controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune nu se mai verifică, ci se menţin până la pronunţarea hotărârii în primă instanţă. Judecătorul de cameră preliminară constată, la cerere, din oficiu sau la sesizarea administraţiei locului de deţinere, încetarea de drept a măsurilor preventive. Totodată, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra cererilor de revocare sau înlocuire a măsurilor preventive,

39. Măsurile preventive în procedura camerei preliminare judecătorul de cameră preliminară, la cererea scrisă şi motivată a inculpatului supus măsurii arestului la domiciliu, poate permite acestuia părăsirea imobilului poate înlocui, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, această măsură cu arestarea preventivă Încheierile pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în materia măsurilor preventive se comunică inculpatului şi procurorului care au lipsit de la pronunţare Încheierile prin care judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra măsurilor preventive sunt supuse contestaţiei