ISTORIOARA U E

1. ISTORIOARA UE Finanţator: integratio Elaborat în cadrul programului „EU-learning”.

2. 1900 - 1945

3. 1945 – 1951- se caută mijloacele „păcii durabile” • Cooperarea între state sau Statele Unite ale Europei? • Concepţia lui Jean Monnet: nici una, nici alta: • Trebuie unite pas cu pas economiile statelor sub controlul instituţiilor comune, iar cooperarea din ce în ce mai strânsă va duce la realizarea Europei Comune.

4. Adică, nu poate izbucni un nou război într-o Europă comună, în care cetăţenii şi popoarele creează bunăstarea prin cooperare şi preţuindu-şi valorile, tradiţiile, religiile, limbile, cultura, în care cooperarea se bazează pe democraţie, libertate şi dreptate.

5. 9 mai 1950: Declaraţia lui Robert Schumann – propune administrarea în comun a producţiei de cărbune şi oţel a Franţei, Germaniei şi a altor state europene interesate (conform concepţiei lui Monnet) • Propunerea Franţei este acceptată de Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg şi Olanda

6. PARIS 1951

7. C E C OCOMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ŞI OŢELULUI

8. Rezultatele notabile ale Comunităţii determină statele membre să încheie noi tratate de colaborare...

9. ROMA 1957

10. EURATOM C E ECOMUNITATEA EUROPEANĂ COMUNITATEA ECONOMICĂ A ENERGIEI ATOMICE EUROPEANĂ

11. Despre deciziile din Comunităţi • În prima perioadă orice decizie comunitară trebuia votată în unanimitate, de către toate statele membre. • Conform tratatelor institutive, după trecerea perioadei de tranziţie, de la sfârşitul anilor ’60, se trecea la adoptarea deciziilor doar cu votul majorităţii statelor membre. Astfel se puteau adopta decizii obligatorii pentru un stat, chiar dacă acesta nu era de acord.

12. 1961 • Regatul Unit ar dori să se alăture, să adere...

13. CEREREA ÎNSĂ NU A FOST VOTATĂ DE TOATE STATELE MEMBRE... S-A RESPINS...

14. 1965Se apropie data trecerii la adoptarea unor decizii cu majoritate Preşedintele de atunci al Franţei, Charles de Gaulle, nu era încântat de idee, de aceea, a pus în aplicare o altă idee ....

15. Iată perioada „scaunului gol” ... Funcţionarea Comunităţilor este blocată, deoarece nu votează toate statele membre...

16. Soluţia: compromisul de la Luxemburg (1966) = se trece la votul majoritar, dar orice stat are drept de veto în probleme pe care le consideră importante, iar în caz de veto, decizia trebuie adoptată cu unanimitate.

17. 1967 • Regatul Unit ar adera din nou...

18. NICI NOUA CERERE NU A FOST VOTATĂ DE TOATE STATELE MEMBRE... S-A RESPINS DIN NOU...

19. 1969 • Generalul de Gaulle părăseşte scena. Franţa are un nou preşedinte. • Obstacolele dispar. Urmează:

20. Prima lărgire 1. ianuarie 1973 – Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Comunităţi.Norvegia refuză în final să devină stat membru.

21. Perioada anilor ’70- ’80 Comunităţile Europene resimt criza economică mondială. Ar trebui să devină putere economică mondială. Sunt state europene care, chiar în aceste condiţii, văd în Comunităţile Europene şansa dezvoltării şi stabilităţii economice. Se pare că împreună este într-adevăr mai uşor. Fireşte, vor şi ele să intre în joc ...

22. Al doilea val de lărgire 1 ianuarie 1981 – Grecia aderă la Comunităţi. 1 ianuarie 1986 – Spania şi Portugalia devin membre ale Comunităţilor Europene.

23. 1986 - 1990 Relaţiile economice ale statelor membre sunt foarte strânse. Vor ceva mai mult decât atât. Concepţia lui Jean Monnet se pare că se adevereşte, pentru că...

24. MAASTRICHT 1992

25. UEUNIUNEA EUROPEANĂ

26. UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNGLOBEAZĂ COMUNITĂŢILE EUROPENE UNIUNEA EUROPEANĂ Justi ţie şi afa ceri inter ne COMUNITATEA EUROPEANĂ CEECECOCEEA CFSP JHA

27. ÎNTRE TIMP Noi state europene simt că a venit momentul. Cred că şi lor le va fi mai bine înăuntru, decât în afară. Urmează ...

28. A treia lărgire 1 ianuarie 1995 – Austria, Finlanda şi Suedia devin membre ale Uniunii Europene. Norvegia, prin referendum, va refuza din nou aderarea la UE.

29. Statele Uniunii au decis că doresc unificarea întregii Europe. Au promis, că vor primi şi statele Europei Centrale şi de Est, dacă *sunt democratice, *respectă drepturile omului şi ale minorităţilor, *îndeplinesc cerinţele unei economii de piaţă.

30. Pentru aceasta însă Tratatele institutive trebuiau modificate. Uniunea Europeană a celor cincisprezece putea să funcţioneze altfel, decât cea cu peste 25 de state membre. De aceea a luat naştere ...

31. AMSTERDAM 1997

32. Tratatul de la Amsterdam

33. Din păcate, statele membre nu au reuşit să rezolve toate problemele prin Tratatul de la Amsterdam. În acelaşi timp peste zece state europene sunt în aşteptare. Vor să devină state membre UE. Urmează încheierea unui nou Tratat:

34. NISA 2001

35. Tratatul de la Nisa

36. Putea urma episodul următor:

37. A patra lărgire 1 mai 2004 – Cipru, Cehia, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Malta, Ungaria, Slovacia şi Slovenia devin membre ale Uniunii.

38. Între timp, statele membre negociază adoptarea unui nou Tratat, deoarece UE a fost de mult criticată, pentru că: • sunt atâtea tratate, încât le descâlceşti foarte greu • nu este suficient de democratică, nu e suficient de transparentă • nu este suficient de aproape de cetăţeni, etc, etc. Pentru rezolvarea acestora ...

39. ROMA 2004

40. Reprezentanţii celor 25 de state membre semnează Tratatul Constituţional al UE, care, după ratificarea lui în fiecare stat membru, ar înlocui toate tratatele de până acum.

41. Ceea ce ar trebui să urmeze: • finele lui 2006 – intrarea în vigoare a Tratatului Constituţional • 1 ianuarie 2007 – aderarea României şi Bulgariei.

42. Un singur Tratat Constituţional ?

43. Un singur Tratat Constituţional 2006 2007 ?